Pofta de sărat: de ce apare - de la plictseală la boli serioase

10 motive pentru care ți-e poftă de ceva sărat, în afară de stres

Pofta de ceva sărat, cum ar fi chipsurile, popcornul sau alte gustări asemănătoare, e normală dacă apare ocazional: cu toții ne plictisim uneori sau avem nevoie să ronțăim ceva când suntem stresați. În plus, tot ce e sărat este perceput ca fiind foarte gustos de creierul uman. Dar dacă simți tot timpul nevoia să mănânci sare, acesta poate fi un semnal de alarmă al unui dezechilibru în organism.

Sarea are o reputație proastă, pentru că în societatea modernă se consumă în cantități prea mari. În trecut, însă, sarea se găsea cu dificultate, așa că pofta de sare era un mecanism de supraviețuire, ținând cont de rolul acesteia într-o multitudine de funcții ale organismului, de la controlul mușchilor la echilibrul lichidelor. Așadar, deși în prezent se discută mai mult despre impactul asupra sănătății al unei cantități prea mari de sare în dietă (majoritatea alimentelor procesate o conțin ăn proporții ridicate), și prea puțină sare poate fi periculoasă.

În cele mai multe cazuri, ni se face poftă de ceva sărat atunci când suntem în căutarea unei plăceri culinare ușoare, când suntem plictisiți sau stresați. Dar pofta de sare poate fi și unul dintre semnele unor afecțiuni și, de aceea, nu trebuie ignorată, ci investigată, spune dr. Mădălina Neagu, specialist în nutriție și dietetică.

Stresul cronic e una dintre principalele cauze ale poftei de sărat

Pofta de sare în timpul perioadelor stresante poate fi rezultatul mai multor factori interconectați. Printre acestea se numără:

  • Reacția hormonală: stresul poate declanșa eliberarea de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul și adrenalina, care pot afecta modul în care organismul reglează nivelurile de sodiu și apă. Această reacție hormonală poate crește pofta de alimente sărate pentru a compensa pierderile de sodiu și a menține echilibrul hidric al corpului;
  • Eliberarea de dopamină: consumul de alimente sărate poate induce eliberarea de dopamină în creier, una dintre substanțele chimice asociată cu senzația de plăcere și confort. Astfel, în timpul stresului, consumul de alimente sărate poate oferi o senzație temporară de confort sau satisfacție psihologică.

„Persoanele care poftesc constant și excesiv la alimente sărate pot suferi de o deficiență tiroidiană de iod sau boala Addison.“

– Dr. Mădălina Neagu, specialist în nutriție și dietetică

Cantitatea de sare recomandată zilnic de Organizația Mondială a Sănătății este de maximum 5 grame pe zi, ceea ce înseamnă 2 g de sodiu. Cantitatea se referă la sarea totală, inclusiv cea conținută de alimente în stare naturală sau cea din alimentele preparate industrial.

Consumul mediu de sare estimat la nivel mondial de OMS este 9-12 g/zi, adică de două ori mai mult decât doza zilnică recomandată de sare. La un calcul simplu, reiese că aproape zilnic depășim cantitatea recomandată. 100 de grame de pâine conțin 2 g de sare. Adăungând, de exemplu, şuncă şi caşcaval, am depaşi deja limita maximă de 5 grame.

Așadar, e puțin probabil ca pofta constantă de sărat să fie un semn că nu consumi suficientă sare, însă poate anunța alte dezechilibre în organism.

Citește aici ce efecte are prea multă sare în organism și cum să reduci consumul

1. Pofta de sărat provocată de boala Addison

Boala Addison, sau insuficiența suprarenală, apare atunci când glandele suprarenale nu produc suficienți hormoni: cortizol și aldosteron. Acești hormoni controlează răspunsul organismului la stres și reglează tensiunea arterială. Drept rezultat, boala Addison poate provoca scăderea tensiunii arteriale și poftă bruscă de sare.

Pe lângă pofta de sărat, persoanele cu boala Addison se pot confrunta cu:

Boala Addison poate fi cauzată de:

  • o tulburare autoimună,
  • tuberculoză,
  • HIV/SIDA,
  • anumite infecții bacteriene sau fungice,
  • probleme ale glandei hipofize,
  • oprirea medicației cu steroizi după un tratament îndelungat.

Tratamentul bolii Addison implică administrarea de hormoni pe care glandele suprarenale nu îi produc în mod natural. În situații severe, pacientul poate suferi o criză. Această situație apare atunci când cortizolul scade brusc și atinge niveluri periculoase, reprezentând o urgență medicală.

2. Sindromul Bartter

Sindromul Bartter este o afecțiune genetică prezentă încă de la naștere. Rinichii persoanelor cu sindrom Bartter nu au capacitatea de a resorbi sodiul, iar acest element este eliminat în exces prin urină, ceea ce duce și la pierderi de potasiu și de calciu. Din cauza nivelului scăzut de sodiu, persoanele cu sindrom Bartter pot simți nevoia să mănânce sărat. De asemenea, pot experimenta:

  • creștere lentă în greutate, observată la copii;
  • constipație;
  • nevoia de a urina des;
  • pietre la rinichi;
  • tensiune arterială scăzută;
  • crampe și slăbiciune musculară.

Acest sindrom este de obicei diagnosticat în copilărie prin teste de urină și sânge. Poate fi gestionat prin administarea suplimentelor de potasiu, sare și magneziu.

3. Fibroza chistică

Fibroza chistică este o boală ereditară care afectează plămânii și sistemul digestiv. Afecțiunea poate fi fatală, iar pacienții tind să aibă o speranță de viață mai scurtă decât ar fi normal. Este cauzată de o anomalie genetică ce afectează producția unui anumit tip de proteină responsabilă pentru reglarea echilibrului sării și a lichidelor din celule, precum și pentru secreția de mucus.

Din cauza dezechilibrului de sare din corp, persoanele cu fibroză chistică pot avea adesea poftă de alimente sărate. Alte simptome includ:

  • constipație,
  • nevoia de a urina des,
  • pietre la rinichi,
  • tensiune arterială scăzută,
  • crampe musculare și slăbiciune.

Fibroza chistică este, de obicei, diagnosticată în copilărie prin teste de urină și sânge. Poate fi gestionată cu suplimente de potasiu, sare și magneziu. În plus, unul dintre semnele distinctive ale celor cu fibroză chistică este că elimină mai mult sodiu prin transpirație decât în mod normal, ceea ce face ca pielea lor să fie mai sărată.

Citește aici ce alimente sunt cele mai bune surse de magneziu și cum să le consumi

4. Sindromul premenstrual poate provoca poftă de sărat

În perioada de dinaintea menstruației, unele femei pot experimenta o serie de modificări fizice și emoționale care poartă denumirea de sindrom premenstrual (PMS).

Pofta crecută de mâncare, inclusiv de alimente sărate, este un simptom frecvent al sindromului premenstrual și poate fi cauzată de schimbările hormonale. Pentru a ține în frâu pofta exagerată de mâncare, pot fi de ajutor următoarele:

  • calciu și vitamina B6: un studiu din 2016 a constatat că simptomele femeilor care au luat 500 mg de calciu și 40 mg de vitamina B6 s-au ameliorat;
  • acupunctura și plantele medicinale: o revizuire a mai multor studii a scos la iveală că acupunctura a redus cu 50% simptomele sindromului premenstrual;
  • contraceptive orale (anticoncepționale): pilulele contraceptive par să îmbunătățească simptomele de PMS, conform unui studiu din 2016. Cu toate acestea, anticoncepționalele pot avea efecte secundare și riscuri care ar trebui discutate cu medicul ginecolog.

Află aici de ce întârzierea menstruației, în absența unei sarcini, e un semnal major de alarmă

5. Deshidratarea

Deshidratarea înseamnă pierdere de apă și de electroliți esențiali. Sodiul este unul dintre principalii electroliți implicați în reglarea balanței hidrice și a funcțiilor celulare. Când nivelul de sodiu din sânge scade sub nivelul normal, poate apărea pofta de sărat. Corpul încearcă să compenseze pierderile de sodiu prin stimularea dorinței de a consuma alimente care conțin sare.

Alte semne ale deshidratării sau ale dezechilibrului de electroliți includ:

  • piele rece și umedă,
  • amețeli,
  • senzație foarte puternică de sete,
  • dureri de cap,
  • producție scăzută de urină,
  • schimbări de dispoziție și iritabilitate,
  • ritm cardiac rapid,
  • spasme musculare sau crampe,
  • greață sau vărsături,
  • oboseală sau lipsă de energie,
  • confuzie,
  • convulsii.

Dacă ești deshidratat și bei doar apă simplă, fără să compensezi și pierderea de sodiu, poți ajunge la deshidratare hipotonică. Iar această situație poate fi problematică deoarece nivelul scăzut de sodiu din sânge poate afecta funcționarea normală a celulelor și a sistemului nervos. Prin urmare, în cazul deshidratării, este important să te asiguri că pe lângă apă, îți recapeți și electroliții esențiali, cum ar fi sodiul, pentru a menține un echilibru hidric, consumând băuturi izotonice, săruri de rehidratare sau alimente bogate în electroliți, cum ar fi iaurtul.

Deshidratarea poate avea mai multe cauze, printre care:

  • administrarea diureticelor;
  • vărsături sau diaree în cazul tulburărilor gastrointestinale sau al sarcinii;
  • transpirația excesivă.

6. Hipertiroidismul poate crește pofta de sărat, dar și setea

De fapt, în cazul hipertiroidismului, unul dintre simptomele comune este pofta de mâncare crescută, nu neapărat pofta specifică de sărat. Pe lângă foame exagerată și constantă, persoanele cu hipertiroidism mai manifestă:

  • tiroidă mărită,
  • toleranță scăzută la căldură,
  • oboseală cronică,
  • modificări ale stării emoționale (anxietate uneori combinată cu depresie, insomnie),
  • stare de nervozitate,
  • transpirație excesivă (simptom asociat adeseori cu o poftă crescută de sărat),
  • sete excesivă,
  • scădere în greutate,
  • ritm cardiac neregulat,
  • puls rapid,
  • tremor la nivelul mâinilor,
  • slăbiciune musculară,
  • infertilitate,
  • mâncărimi generalizate (cu sau fără urticarie).

Citește aici de ce hipertiroidismul afectează psihicul și semnele care ar trebui să te alarmeze

7. Migrenele dau poftă de sărat

Migrena este o afecțiune neurologică care poate provoca multe simptome, cel mai recunoscut fiind durerea puternică de cap. Cercetările au arătat că persoanele care se confruntă cu migrene pot simți nevoia să mănânce alimente sărate sau dulci.

Această tendință poate fi explicată de faptul că aceste alimente pot avea uneori un efect de atenuare a durerii. De asemenea, cercetările sugerează că evitarea alimentelor procesate, care pot conține niveluri ridicate de sodiu și zahăr adăugat, ar putea duce la apariția mai frecventă a migrenelor ca o formă de sevraj. Prin urmare, consumul de alimente dulci sau sărate poate oferi o atenuare temporară a durerii.

Alte simptome ale migrenei includ greața și vărsăturile, sensibilitatea la lumină sau sunet, senzația de furnicături și amorțeală, precum și tulburările vizuale cunoscute sub numele de aură.

Află aici 20 de informații pe care trebuie neapărat să le știi despre migrene

8. Unele medicamente

Anumite medicamente pot influența funcționarea glandelor suprarenale și pot induce insuficiență suprarenală ca efect secundar. Această afecțiune poate determina o poftă crescută de alimente sărate. Acestea includ:

  • oprirea bruscă a tratamentului pe termen lung cu glucocorticoizi, cum ar fi hidrocortizonul, triamcinolonul sau fluticazona;
  • inhibitori de control imun (imunoterapia), cum ar fi nivolumab, pembrolizumab sau ipilimumab;
  • inhibitori ai protein-kinazei, cum ar fi cabozantinib sau lenvatinib;
  • antifungice, cum ar fi fluconazolul;
  • tramadol;
  • rifampicina.

Dacă ai o senzație neobișnuită de sete și poftă de sare în timp ce folosești aceste medicamente, e important să-ți informezi medicul.

9. Somn insuficient sau neodihnitor

Persoanele care nu dorm suficient pot simți nevoia să mănânce gustări care oferă o satisfacție intensă, cum ar fi alimentele sărate și crocante.

Un studiu recent, publicat în revista Sleep, a constatat că indivizii care suferă de insomnie au o capacitate redusă de a rezista poftelor pentru alimente nesănătoase, ceea ce poate duce la creșterea în greutate.

Cum lipsa somnului poate fi asociată și cu alte probleme de sănătate, este recomandat ca persoanele care nu reușesc să se odihnească suficient să meargă la medic pentru evaluare și tratament.

Citește aici când și cum te recuperezi după nopți nedormite

10. Plictiseala

Mâncatul din plictiseală reprezintă un tip de comportament alimentar emoțional, similar cu mâncatul pe fond de stres. Pentru a determina dacă pofta de sare este cauzată de plictiseală sau de foame, este util să fii atent la semnalele corpului.

Foamea reală apare atunci când organismul are nevoie de hrană. Dacă o persoană nu a mâncat de câteva ore, este posibil să simtă foame reală.

Alte semne ale senzației de foame includ:

  • dorința de a mânca aproape orice aliment, nu unul specific,
  • nevoia de a mânca devine din ce în ce mai intensă.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare