Convulsii cu sau fără febră. Cauze și măsuri de prim ajutor

Convulsii cu sau fără febră. Cauze și măsuri de prim ajutor la copii și la adulți

Epilepsia cauzează adesea convulsii, însă pot apărea și din alte motive. În topul listei ar fi stările febrile, în cazul copiilor, infecțiile cerebrale, dar și hipoglicemia sau deficitul de săruri și electroliți.

Convulsiile sunt ușor de observat, deoarece se manifestă prin pierderea stării de conștiență și contracţii bruște, involuntare ale musculaturii unui segment corporal sau ale întregului corp. Aceste simptome durează, de obicei, de la câteva secunde la câteva minute, deși pot dura și mai mult.

Este esențial să știi, în primul rând, când e cazul să chemi ambulanța, dacă tu sau un apropiat se confruntă cu o criză convulsivă:

  • Persoana afectată nu a mai avut niciodată convulsii.
  • Convulsiile durează mai mult de cinci minute.
  • Are probleme cu respirația în urma crizei convulsive.
  • Are dificultăți de mers după încetarea convulsiilor.
  • Începe să aibă o a doua criză.
  • S-a rănit în timpul convulsiilor.
  • Are boli de inimă, diabet, este o femeie însărcinată sau are alte afecțiuni medicale.
dr ioana dunca neurolog

Dr. Ioana Dunca, medic specialist neurolog la Centrul Medical ProMemoria, ne-a explicat de ce apar convulsiile, măsurile de prim ajutor care trebuie luate urgent și în ce constă tratamentul.

Ce înseamnă convulsii

Smart Living: Cum se manifestă convulsiile, ce ar trebui să știe oricine despre ele?

Dr. Ioana Dunca: Convulsiile sunt mișcări involuntare, necontrolate, ritmice, ale mușchilor striați ai feței sau ai membrelor.

Sunt determinate de descărcări anormale ale unui grup de neuroni cerebrali și pot fi declanșate de anumiți factori sau pot apărea spontan.

Mișcări necontrolate ale mușchilor a început să resimtă și Geanina Mocanu, la 30 de ani, după o infecție respiratorie. Dar în cazul ei, au apărut mai multe manifestări în cascadă, pe lângă spasmele musculare: dureri mari de cap, lipsă de concentrare, probleme cu memoria, oboseală chiar dacă dormea suficient, se îmbolnăvea foarte ușor și des, slăbise, avea dureri abdominale și senzație de greață, stări de nervozitate și probleme cu somnul. După mai multe investigații medicale și mai mulți medici care au consultat-o, a aflat cauza: boala Lyme. Citește aici povestea integrală a Geaninei, dar și pe a lui George și pe a Luminiței, toți trei diagnosticați cu boala Lyme.

Tipuri de convulsii

Smart Living: De câte tipuri pot fi convulsiile?

Dr. Ioana Dunca: Convulsiile pot rămâne localizate la nivelul zonei în care debutează sau se pot extinde afectând întregul corp. În funcție de cauza lor, pot fi doar câteva sau pot surveni în episoade, cu evoluție/progresie stereotipă, cu sau fără afectarea stării de conștiență.

Pot exista, astfel, următoarele tipuri de convulsii:

  • convulsii parțiale: sunt limitate doar la nivelul unei regiuni a creierului și, ca atare, se manifestă doar la nivelul unei părți a corpului;
  • convulsiile generalizate: se produc la nivelul întregului creier și se manifestă în tot corpul;
  • convulsii nonepileptice: pot fi provocate de contuzii cerebrale;
  • convulsii febrile: convulsiile la copii, care apar ca o consecință a febrei de peste 38 de grade.

Află de aici care este febra la care este cazul să administrezi medicamente antipiretice și când e recomandat să nu intervii, potrivit medicului specialist în imunologie clinică și alergologie.

După o criză cu convulsii, pacientul poate fi confuz, somnolent sau poate avea deficit neurologic (de exemplu, slăbiciune musculară în membrele afectate sau tulburări de limbaj). Cele mai multe episoade cu convulsii durează mai puțin de 5 minute.

Smart Living: Care este diferența dintre convulsii și epilepsie?

Dr. Ioana Dunca: O criză epileptică se poate manifesta prin diverse semne și simptome neurologice: convulsii, rigiditate musculară, pierderea conștienței, tulburări vizuale sau de limbaj, întreruperea activității („privire în gol”).

Diagnosticul de epilepsie presupune cel puțin două crize epileptice cu sau fără factori declanșatori, dar în lipsa unor patologii care pot fi corectate.

Citește aici povestea integrală a Geaninei despre convulsii și crize epileptice începând de la 15 ani: „Am fost sănătoasă până la 15 ani. Într-o zi, eram la masă cu părinții când, subit, mi s-a făcut rău. Îmi amintesc doar că eram la masă și mâncam, iar apoi m-am trezit cu echipajul medical lângă mine. În rest, nu îmi mai aduc aminte nimic. Medicii m-au întrebat cum mă cheamă, le-am spus și… cam atât. Pentru părinții mei a fost un șoc, dar și pentru mine, că nu mă așteptam. Să nu ai nimic până la 15 ani și dintr-o dată să cazi…”.

Convulsii febrile versus convulsii la copii, fără febră

Smart Living: Din ce cauze pot apărea convulsiile la copii? Există și situații în care manifestă convulsii fără febră?

Dr. Ioana Dunca: La copii pot apărea convulsiile febrile, la o temperatură a corpului de peste 38 de grade, cei mai afectați fiind copiii cu vârste între 12 și 18 luni. E important de știut că, deși un episod de convulsii febrile poate părea înfricoșător pentru părinți, el nu are urmări și apariția convulsiilor nu înseamnă că acei copii au epilepsie.

De asemenea, copiii pot avea convulsii în cadrul unor neuroinfecții (cea mai frecventă fiind meningita) sau în sindroame epileptice.

EXTRA INFO

Convulsiile fără febră la copii sunt un motiv clar de a merge la medic, cauzele putând fi de la un nivel prea scăzut al zahărului în sânge sau un dezechilibru al neurotransmițătorilor din creier, la o leziune cerebrală sau o tumoare.

Criză convulsivă la adulți, cauze posibile

Smart Living: Dar la adulți?

Dr. Ioana Dunca: Cele mai frecvente cauze la adulți sunt afecțiunile neurologice primare, cum ar fi:

  • epilepsie,
  • AVC ischemic sau hemoragie cerebrală,
  • tumori cerebrale,
  • demența,
  • traumatisme cranio-cerebrale,
  • infecții cerebrale (de exemplu, meningita sau encefalita).

Dar și o afectare neurologică secundară altor patologii poate duce la apariția convusiilor:

  • scăderea fluxului sangvin la nivelul creierului (traumatisme majore, afecțiuni cardiace, leșin, hipotensiune),
  • hipoglicemie,
  • deficitul de săruri și electroliți (cel mai frecvent, este vorba despre un deficit de sodiu),
  • întreruperea bruscă a consumului de alcool în cazul unui alcoolism cronic,
  • intoxicații accidentale sau supradoze,
  • întreruperea bruscă a unor medicamente sau chiar efectele adverse ale unor tratamente.

Află de aici ce simți când îți scade glicemia și în ce situații este periculoasă hipoglicemia.

Primul ajutor în caz de convulsie

Poziția de siguranță în caz de convulsii FOTO: Shutterstock

Smart Living: Care sunt pașii pe care să-i urmăm când cineva are convulsii?

Dr. Ioana Dunca: Este important ca o persoană care are convulsii să nu se rănească sau să se înece (cu vomă sau cu propria limbă), de aceea, ea trebuie așezată în poziția laterală de siguranță (de preferat, pe partea stângă). Apoi, este important să apelăm serviciul de urgență 112. Nu este recomandată restricționarea mișcărilor sau introducerea degetelor sau altor obiecte în gură.

După evaluarea medicului de specialitate, pot fi indicate analize de sânge, investigații de imagistică cerebrală (IRM sau CT) și EEG (electroencefalogramă). În unele cazuri poate fi necesară și o puncție lombară.

EXTRA INFO

Convulsii în somn

Convulsiile nocturne au loc atunci când persoana afectată doarme. Se manifestă printr-un comportament neobișnuit, cum ar fi trezirea fără niciun motiv sau pierderi de urină în timpul somnului, dar și spasme musculare și tremurături. În majoritatea cazurilor, convulsiile în somn au legătură cu epilepsia. Lipsa somnului suficient este un factor declanșator pentru convulsiile nocturne, așadar, convulsiile în somn cresc riscul repetării acestora.

Metode de tratament

Smart Living: Cum se tratează convulsiile?

Dr. Ioana Dunca: În cazul unor convulsii secundare altor patologii, este esențială tratarea cauzei (de exemplu, corectarea hipoglicemiei, asigurarea unul flux cerebral de sânge și oxigen adecvat, eliminarea activă a substanțelor toxice din organism).

În convulsiile din crizele epileptice se impune administrarea medicamentelor antiepileptice și monitorizarea tensiunii arteriale, a pulsului și nivelului de oxigen. În cazuri de crize prelungite, refractare la tratamentul de primă linie, poate fi necesară internarea la terapie intensivă și administrarea de sedative, aceste situații fiind însă foarte rare.

În cazul convulsiilor febrile, este necesară tratarea cauzei febrei și scăderea temperaturii corpului (medicamentos cu antitermice sau prin împachetări hipotermizante).

Convulsiile mai lungi de 5 minute pot lăsa sechele

Smart Living: Care pot fi consecințele convulsiilor la copii?

Dr. Ioana Dunca: Atât la copii, cât și la adulți este important ca o criză epileptică să nu dureze mai mult de 5 minute, pentru că în acest caz crește riscul de afectare cerebrală sau de complicații. Totodată, crizele epileptice cu o durată de mai mult de 30 de minute pot lăsa sechele neurologice permanente – de exemplu, tulburări cognitive sau deficite motorii.

De asemenea, cu cât criza durează mai mult, cu atât este mai greu de tratat și răspunde mai puțin la tratamentele disponibile în prezent. În cele mai grave cazuri se poate ajunge și la stop cardio-respirator.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare