Dopamina, hormonul care te ajută să simți plăcere. Cum îl poți obține
Simpla vedere a unui aliment care ne place face să crească nivelul dopaminei FOTO: Shutterstock
Dopamina este, pe scurt, hormonul „responsabil“ pentru senzația de plăcere. Sexul, cumpărăturile, mâncarea delicioasă, toate acestea declanșează producerea de dopamină.
Totuși, un exces de dopamină poate duce la apariția impulsurilor compulsive de a mânca și de a cumpăra, dar și la dezvoltarea dependențelor.
Ce este dopamina?
Dopamina contribuie la funcționarea neurologică și fiziologică a organismului. Este un hormon cu rol în funcția motorie, în starea de spirit și chiar în luarea deciziilor. De asemenea, este asociat cu unele tulburări motorii și psihice.
„Dopamina este un neurotransmițător produs în creier, dar în cantități mici și în glandele suprarenale. Este un precursor al sintezei de adrenalină și noradrenalină, dar are și un rol ca atare. E un fel de anticipator al plăcerii. De exemplu, crește dacă vedem că cineva ne aduce mâncăruri sau băuturi care ne plac. Dopamina contribuie la menținerea tensiunii, contribuie la învățare, scade anxietatea. Dar dacă este în cantitate prea mare, apar impulsurile compulsive, cum ar fi cele de a mânca și de a cumpăra.“
Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog
Dopamina este un neurotransmițător produs în creier. Practic, acţionează ca un mesager între neuroni. Dopamina este eliberată atunci când creierul tău așteaptă o recompensă.
Dopamina și serotonina „lucrează“ împreună
Când ajungi să asociezi o anumită activitate cu senzația de plăcere, simpla anticipare poate fi suficientă pentru a crește nivelul de dopamină. Ar putea fi un anumit fel de mâncare, sex, cumpărături sau orice altceva care îți place.
De exemplu, să presupunem că prăjiturile tale preferate sunt amandinele. Creierul tău poate crește producția de dopamină atunci când le simți mirosul sau când le vezi. În timp ce le mănânci, valul de dopamină acționează pentru a spori această poftă și pentru a se concentra pe satisfacerea ei în viitor.
Acum imaginează-ți că ai tânjit după acele prăjituri toată ziua, dar colegii tăi de birou le-au mâncat pe toate în timp ce tu erai prins cu o sarcină de serviciu. Sentimentul de dezamăgire îți scade nivelul de dopamină și îți afectează negativ starea de spirit. De asemenea, ar putea să-ți intensifice pofta de amandine.
Găsește aici informații despre dependența de zahăr: cu cât mâncăm mai mult, cu atât pofta e mai mare. Cum ieșim din acest cerc vicios
În afară de rolul său în apariția plăcerii, dopamina este implicată în multe funcții ale organismului, printre care:
- circulația sanguină,
- digestia,
- funcția inimii și a rinichilor,
- memorie și concentrare,
- stare de spirit și emoții,
- funcția motorie,
- procesarea durerii,
- funcția pancreatică și reglarea insulinei,
- plăcere și recompensă,
- somn,
- răspuns la stres.
Reține însă că dopamina nu acționează singură. Funcționează împreună cu alți neurotransmițători și hormoni, cum ar fi serotonina și adrenalina.
Unde și cum este produsă dopamina naturală
Neuronii localizați la baza creierului produc dopamină în cadrul unui proces în două etape, potrivit publicației Harvard Health Publishing. În primul rând, aminoacidul tirozină este transformat într-un alt aminoacid, numit L-dopa. Apoi L-dopa suferă o altă modificare, fiind transformat de către enzime în dopamină.
Cum dopamina este creată din tirozină, un aport mai mare al acestui aminoacid provenit din alimente ar putea crește nivelul de dopamină din creier. Există dovezi că o dietă bogată în tirozină poate îmbunătăți memoria și performanțele mentale.
Află de aici ce sunt aminoacizii și de ce sunt vitali pentru sănătate.
Alimentele bogate în tirozină și care pot crește nivelul de dopamină includ:
- carnea de pasăre;
- produsele lactate, cum ar fi laptele, brânza și iaurtul;
- avocado;
- bananele;
- semințele de dovleac și de susan;
- soia.
Există, de asemenea, unele studii potrivit cărora creierul eliberează mai multă dopamină atunci când medităm. Modificările la nivelul stării de conștiență, care au loc în timpul meditației pot declanșa eliberarea unei cantități mai mari de dopamină.
Cum te face să te simți dopamina
Cantitatea potrivită de dopamină creează un sentiment de bună dispoziție, crește capacitatea de învățare, de planificare și productivitatea.
Dopamina este responsabilă cu:
- vigilența,
- concentrarea,
- motivația,
- fericirea.
Un nivel prea mare de dopamină poate produce sentimente temporare de euforie.
Nivel scăzut de dopamină: simptome
Deficitul de dopamină poate fi unul dintre motivele pentru care „nu te simți în apele tale“. Te poți confrunta cu:
- dificultăți de concentrare,
- mai puțină motivație și entuziasm,
- slabă coordonare,
- te miști cu dificultate,
- stări de somnolență.
Un mic studiu din 2012 sugerează că privarea de somn poate duce la o reducere vizibilă a disponibilității receptorilor de dopamină dimineața. Așa s-ar putea explica de ce uneori suntem mai prost dispuși atunci când ne trezim.
Afecțiuni asociate unui nivel scăzut de dopamină
Anumite boli pot fi asociate cu deficitul de dopamină, printre care:
- boala Parkinson – simptomele includ tremor, mișcări îngreunate și, uneori, psihoză;
- depresia – simptomele includ tristețe accentuată și de lungă durată, probleme de somn și tulburări cognitive;
- sindromul deficitului de transportor de dopamină – cunoscut și sub denumirea de distonie-parkinsonism infantil. Această afecțiune provoacă anomalii de mișcare similare cu cele ale bolii Parkinson.
Despre dopamină și despre efectele administrării unui precursor al dopaminei, L-DOPA, a scris profesorul de neurologie Oliver Sacks în volumul „Revenirea la viață“. Între 1966 și 1969, neurologul a tratat 80 de pacienți cu sindrom post-encefalitic, internați din timpul marii epidemii de boala somnului, izbucnite imediat după Primul Război Mondial. Erau 80 de persoane imobilizate la pat, cu tulburări neurologice grave, cu probleme serioase cognitive, de vorbire și de mișcare. După administrarea medicamentului – atunci experimental – L-DOPA, aceștia s-au trezit efectiv la viață, rezultatele fiind spectaculoase.
Citește aici care sunt simptomele depresiei la copii și adolescenți. Cât contează genetica, ce alți factori o declanșează
Ce se întâmplă când ai prea multă dopamină
Nivelul foarte crescut de dopamină te poate face să simți euforie, cel puțin pentru o perioadă. De asemenea, poate fi un factor care contribuie la apariția:
- maniei,
- halucinațiilor,
- iluziilor.
De asemenea, un exces de dopamină poate juca un rol în dezvoltarea:
- obezității,
- dependențelor,
- schizofreniei.
Citește aici povestea unui tânăr cu schizofrenie: „Înainte să mă îmbolnăvesc eram ca un lac lin. După, eram ca ceva care bolborosea”
Dopamina analiză
Pentru a determina nivelul dopaminei, se face o analiză de sânge sau de urină care măsoară cantitatea de catecolamină din organism. Cele mai importante catecolamine sunt: dopamina, adrenalina și noradrenalina.
Cum nivelul catecolaminelor crește în condiții de stres, iar prelevarea sângelui pentru analize poate constitui un stres, în unele situații, se recomandă analiza de urină în defavoarea celei de sânge.
De obicei, medicii recomandă testarea cantității de catecolamine atunci când suspectează un feocromocitom. Adică o tumoră care se poate dezvolta la nivelul glandelor suprarenale, unde sunt eliberate catecolaminele. Cele mai multe feocromocitoame sunt benigne, dar este important să fie extirpate, astfel încât să nu interfereze cu funcția suprarenală.
Intervalul normal al dopaminei este de la 0 la 30 pg/mL (195,8 pmol/L). Cu mențiunea că intervalele de valori normale pot varia ușor în funcție de laborator. Unele laboratoare folosesc măsurători diferite sau testează probe diferite.
Află de aici ce analize sunt recomandate în fiecare an și de aici cum interpretezi rezultatele.
Măsurarea catecolaminelor din sânge sau din urină reprezintă, însă, o metodă indirectă de identificare a nivelului dopaminei în organism. O metodă mai precisă, dar tot indirectă este măsurarea densității transportorilor de dopamină și modul în care aceștia se conectează cu celulele nervoase care folosesc dopamina. Pentru aceasta, se injectează în corp o substanță radioactivă care se leagă de transportorii de dopamină. Medicii folosesc o cameră pentru a măsura densitatea acestora.
Despre dopamină și dezvoltarea dependențelor
Nicotina, alcoolul și drogurile care creează dependență activează ciclul dopaminei. Aceste substanțe pot provoca creșterea mai rapidă și mai intensă a nivelului de dopamină. Acest lucru te face să îți dorești mai mult din respectiva substanță.
Pe măsură ce se formează un obicei, creierul răspunde prin reducerea nivelului de dopamină. Moment în care ai nevoie de o cantitate mai mare din respectivul drog pentru a ajunge la același nivel de plăcere. Când consumul acelei substanțe devine mai mult o nevoie decât o dorință înseamnă că s-a instalat dependența. Dacă încerci să te oprești, s-ar putea să treci prin simptome fizice și emoționale de sevraj.
Chiar dacă ai încetat să mai utilizezi substanța de care ești dependent pentru o lungă perioadă de timp, expunerea poate declanșa dorința și poate duce la o recidivă.
Dopamina nu este sigura responsabilă pentru dezvoltarea dependențelor. Factorii genetici și de mediu joacă un rol la fel de important.
Citește aici cât și cum poți ajuta o persoană apropiată cu o dependență.
Hormonii și nivelul de dopamină
Dopamina interacționează și cu alți neurotransmițători și hormoni. Un studiu din 2014 a analizat modul în care stresul și hormonii sexuali afectează dopamina, în timpul adolescenței.
Cercetătorii au observat că testosteronul, estrogenul și glucocorticoizii interacționează între ei și influențează nivelurile de dopamină. Acest lucru poate influența maturizarea creierului și funcția cognitivă în adolescență și la vârsta adultă.
