„Deshidratarea favorizează accidentele vasculare cerebrale trombotice.“ 10 informații esențiale despre deshidratare

Deshidratarea poate afecta întreg organismul, inclusiv inima, rinichii și creierul. În cazuri severe, poate duce la insuficiență renală acută, convulsii și comă.

Aportul inadecvat de apă poate să devină un comportament cronic ce induce o stare de deficit permanent de hidratare a organismului. În această situație, apar frecvent dureri de cap și chiar cu aspect migrenos, o stare de oboseală cronică, constipație, piele lipsită de strălucire.

Dr. Elena Păcuraru ne-a detaliat cele mai importante 10 lucruri de știut despre deshidratare.

1. Urina de culoarea galben închis, semn de deshidratare

Cel mai simplu și corect mod de a verifica dacă suntem corect hidratați este prin verificarea culorii urinei. Dacă este de culoare galben deschis este bine. Dacă este galben închis, ca un ceai de tei foarte concentrat, asta înseamnă că s-a instalat deshidratarea. În acest caz, trebuie corectat imediat aportul de lichide.

2. Setea, semnul unei deshidratări de 10%

Este bine să nu aștepți instalarea senzației de sete pentru a bea apă. Când simți sete, gradul de deshidratare a atins deja 10%. Ține o sticlă cu apă la vedere pentru a te hidrata constant de-a lungul zilei. Așa nu vei pierde din vedere acest aspect.

3. Copiii și vârstnicii trebuie încurajați să bea apă

Creierul persoanelor în vârstă nu mai semnalează corect senzația de sete. De aceea, este bine ca acestea să fie atenționate cu privire la consumul adecvat de lichide.

Tot în această categorie de vârstă pot să apară, însă, patologii care impun restricționarea cantității de apă. De exemplu, în cazul insuficienței cardiace avansate, medicul recomandă o cantitate limitată de apă. De aceea, ca necesarul zilnic de apă trebuie particularizat pentru fiecare persoană în parte, cu ajutorul medicului.

Pe de altă parte, copiii au nevoie să li se reamintească în mod constant să bea apă. Ei se iau cu joaca și uită să bea, deci trebuie să le monitorizăm aportul de lichide.

Necesarul de apă al unui copil cu vârsta între 6 luni și 3 ani este de 100ml de apă /kg corp/ 24ore. Cu precizarea că sunt necesare suplimentări în perioadele critice (caniculă, diaree, varsături, stări febrile).

4. Ți-e foame încontinuu? De vină poate fi deshidratarea

Uneori, senzația de sete mimează senzația de foame. Fii atent la acest aspect și dacă ai senzație de foame aparent nejustificată la un anumit moment al zilei, bea un pahar cu apă și nu te repezi imediat la mâncare.

De altfel, consumul de apă în cantitate corectă ajută în curele de slăbire. Apa, spre deosebire de orice alt lichid – sucuri de fructe, alcool etc. – nu are calorii. În plus, consumul de apă înainte de masă sau în timpul mesei contribuie la sațietate și, deci mănânci mai puțin. Un aport adecvat de apă zilnic ne poate ajuta și să avem mai puține pofte alimentare.

5. Hidratează-te cu apă, ceaiuri și lapte bătut

Pentru hidratare, cea mai bună variantă este apa. Dar dacă simți că pur și simplu nu poți să bei doar apă, poți să o asezonezi cu felii de lămâie și frunze de mentă. Alte lichide hidratante și sănătoase sunt reprezentate de sucurile de legume și fructe. Dar este nevoie de moderație dacă aveți exces ponderal. Sucurile din fructe, mai ales, au un număr mare de calorii pe care nu toată lumea și le permite.

Sucurile din fructe vor fi băute întotdeauna îndoite cu apă pentru a evita suprasolicitarea pancreasului și hiperinsulinismul, o condiție patologică întâlnită la obezi și în stările prediabetice.

Pe timp de vară, foarte bune sunt kefirul și laptele bătut. Acestea țin și de foame, și hidratează. În plus, conferă senzație de răcoare. Ceaiurile din plante sunt și ele o optiune, mai ales dacă sunt băute neîndulcite.

6. Rețeta ideală pentru sportivi împotriva deshidratării

Pentru cei care practică sporturi în aer liber, în condiții de temperaturi ridicate, sau fac grădinărit, o foarte bună soluție de hidratare constă în: apă, suc de lămâie proaspăt stors, puțină miere și câteva granule de sare. În aceste situații, există nu doar pierdere de apă, ci și de sare.

Aproximativ 20% din necesarul de apă al zilei provine din alimente!

7. Deshidratare, simptome

Semnele deshidratării variază în funcție de severitatea acesteia, dar și de vârsta persoanei afectate.

La copilul mic:

• gură și limbă uscate;
• plâns fără lacrimi;
• scutece uscate timp de trei ore sau mai mult;
• ochi în fundul capului;
• fontanelă adâncită;
• agitație și iritabilitate.

La adult:

• stare constantă de oboseală;
• gură uscată;
• sete;
• urinare rară și în cantități mici;
• piele uscată;
• constipație;
• stare de amețeală;
• confuzie;
• dureri de cap;
• reducerea capacității de concentrare;
• irascibilitate.

8. Deshidratarea se poate croniciza

Atunci când o persoană constată că pur și simplu nu a băut apă o zi întreagă, mai multe zile la rând, cel mai probabil, suferă de deshidratare cronică. Aceasta poate să îi afecteze și pe cei care nu suplimentează corect consumul în situațiile cotidiene care o impun.

Această situație nu duce la o simptomatologie zgomotoasă. Este, de obicei, un comportament cronic, ce induce o stare de deficit permanent de hidratare a organismului.

Aceste persoane reclamă frecvent:

• dureri de cap și chiar cu aspect migrenos,
• o stare de oboseală cronică,
• constipație,
• piele lipsită de strălucire, de o culoare cu tentă pământie.

9. Deshidratarea în cazul unor probleme de sănătate

Există intercurențe medicale care pot evolua cu deshidratare: stări febrile, episoade diareice sau vărsături repetate. Adulții sănătoși pot trece cu usurință prin astfel de episoade, având grijă la hidratare. Este însă mai dificil în cazul copiilor și vârstnicilor la care deshidratarea poate antrena rapid disfuncția unor organe. De aceea, este de preferat să se recurgă, în aceste situații, la consult medical.

O situație nu tocmai rară se întâlnește în cazul pacienților diabetici, cu evoluție dezechilibrată, când glucoza mult crescută din sânge este eliminată prin urină împreună cu o cantitate mare de apă. Această situație impune, de cele mai multe ori, spitalizarea pentru corecție hidrică și metabolică.

În formele ușoare de deshidratare, determinate de căldură, sau scurte episoade de febră, vărsături, diaree, nu apar consecințe, ci numai simptome care se remit imediat la corecția deficitului hidric.

10. Deshidratarea afectează întreg organismul

În cazurile severe de deshidratare, apar tulburări pe multiple organe și sisteme.

Aparatul cardiovascular:

• hipotensiune arterială până la colaps;
• sindrom de debit cardiac inadecvat;
• accelerarea compensatorie a ritmului cardiac.

La nivel renal:

• reducerea progresivă a funcției de filtrare până la insuficiență renală acută.

La nivel cerebral:

• edem cerebral în cazurile de deshidratare hipotonă, prin pierdere de sare, care se manifestă prin cefalee severă, confuzie, vărsături în jet, comă;
• prin tulburări hidro-electrolitice pot să apară amețeli (produse și pe fondul hipotensiunii arteriale), convulsii, pierderea conștienței, comă;
• prin hipotensiune arterială și pierdere de apă, crește vâscozitatea sângelui și se instalează o stare protrombotică ce favorizează accidentele vasculare cerebrale trombotice.

În concluzie, menținerea unui grad corect de hidratare a organismului este o condiție esențială pentru buna funcționare a acestuia și reprezintă un gest minim obligatoriu pentru fiecare dintre noi dacă ne dorim sănătate și o stare de bine.