Glandele suprarenale hipo sau hiperactive dau peste cap tot organismul

Tulburările glandelor suprarenale pot da peste cap tot organismul

    Glandele suprarenale sunt situate la polul superior al rinichilor, măsoară doar 2-3 cm, dar sunt responsabile pentru producția și eliberarea mai multor tipuri de hormoni.

    Când glandele suprarenale produc prea puțini hormoni (insuficiență suprarenală) sau prea mulți (hiperfuncția glandelor suprarenale) apar anumite semne de alarmă și se poate ajunge chiar până la afectarea tuturor organelor și sistemelor.

    „Glandele suprarenale sunt formate din cortex și medulla. Cortexul are trei zone: fasciculată, reticulată și glomerulară. Zona fasciculată produce hormonii glucocorticoizi, cel mai cunoscut fiind cortizolul. Zona reticulată produce hormonii sexuali, iar cea glomerulară – hormonii mineralocorticoizi (aldosteronul).“

    Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog

    Rolul glandelor suprarenale

    Fiecare dintre hormonii produși de glandele suprarenale are rolul lui, precizează medicul:

    • Hormonii mineralocorticoizi, reprezentați prin aldosteron, au rol în retenția hidrosalină și în eliminarea potasiului. Cu ajutorul lor se menține volumul circulant și tensiunea normală și se reglează funcția cardiacă.
    • Hormonii glucocorticoizi intervin, în principal, în metabolismul glucidic. Mențin un nivel glicemic normal, crescând rezistența la insulină, stimulând producția de glucoză și împiedicând utilizarea glucozei în periferii. De asemenea, au și un rol antiinflamator, scăzând numărul de limfocite și eozinofile, crescând numărul de leucocite și de trombocite.
    • Hormonii sexuali sunt testosteronul, homonul sexual masculin, și estrogenul, hormonul sexual feminin.
    • Adrenalina și noradrenalina sunt hormoni produși de miezul glandelor suprarenale, numit medulla. Aceștia pot crește ritmul cardiac și, în același timp, fluxul de sânge care ajunge la mușchi și la creier. Controlează, de asemenea, vasoconstricția, menținând tensiunea arterială în parametri optimi și crescând-o în situații de stres. Asemenea altor hormoni secretați de glandele suprarenale, adrenalina și noradrenalina sunt eliberate în condiții stresante fizic sau emoțional.

    Insuficiența suprarenală

    „Ca la toate glandele, există o hipofuncție și o hiperfuncție. Hipofuncția înseamnă insuficiență suprarenală. Aceasta este primară, când glandele suprarenale sunt afectate de diverse cauze care pot fi congenitale și dobândite (boala Addison), dar poate fi și secundară și terțiară.“

    Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog

    Cele mai frecvente cauze dobândite pentru insuficiența suprarenală primară sunt, potrivit medicului endocrinolog:

    • tuberculoza,
    • afecțiuni care slăbesc sistemul imunitar, cum ar fi infecția cu HIV,
    • cancer al glandelor suprarenale,
    • meningococemia – când apar hemoragii în glanda suprarenală,
    • alte boli inflamatorii sau infiltrative care distrug glandele suprarenale, acestea din urmă fiind extrem de rare.

    „Insuficiența suprarenală secundară apare din cauza afectării sistemului hipotalamo-hipofizar, de acolo plecând hormonii de bază care reglează funcția suprarenală.“

    Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog

    Insuficiența suprarenală terțiară apare atunci când creierul nu poate produce cantități suficiente din hormonul de eliberare a corticotropinei (CRH). Fără CRH, glanda pituitară (hipofiza) nu poate produce adrenocorticotropină (ACTH). Asta înseamnă că suprarenalele nu pot produce suficient cortizol.

    Scăderea în greutate și bronzarea pielii, semne de insuficiență suprarenală

    Hiperpigmentarea pielii în lipsa expunerii la radiații ultraviolete poate fi un semn al bolii Addison FOTO: Shutterstock

    Insuficiența suprarenală provoacă simptome polimorfe, potrivit medicului endocrinolog. În funcție de cauză, se poate manifesta prin:

    • scădere în greutate,
    • hiperpigmentare – bronzarea pielii,
    • scăderea tensiunii arteriale,
    • scăderea glicemiei,
    • dureri articulare,
    • creșterea apetitului pentru sare.

    Se poate ajunge până la tulburări de ritm, cașexie (slăbire și anemie extremă) și la afectarea tuturor organelor și sistemelor.

    Insuficiența suprarenală necesită tratament. Fără suficient cortizol, se poate ajunge la o criză suprarenală. Semnele și simptomele unei crize suprarenale includ:

    • vărsături severe și diaree,
    • leșin,
    • tensiune arterială scăzută,
    • o durere ascuțită la nivelul abdomenului, al zonei lombare sau al picioarelor.

    Dacă o persoană prezintă semne de criză suprarenală, ar trebui să solicite ajutor medical imediat. Fără tratament, o criză suprarenală poate fi fatală.

    Tumori suprarenale

    Cancerul glandelor suprarenale este rar, afectând doar 200 de persoane în SUA, în fiecare an, potrivit Societății Americane a Cancerului. Tumorile benigne sau necanceroase sunt mult mai frecvente.

    Există mai multe tipuri de tumori suprarenale, inclusiv:

    • Adenoame. Cele mai multe tumori care afectează cortexul suprarenal sunt adenoamele și sunt de natură benignă. Cu toate acestea, poate fi necesară eliminarea lor dacă interferează cu funcția glandei suprarenale sau ating o anumită dimensiune.
    • Carcinomul suprarenal cortical. Deși rar, acest cancer poate afecta cortexul, care este partea exterioară a glandei suprarenale.
    • Neuroblastom. Acest cancer apare în copilărie și poate debuta în medulla, adică în partea interioară a glandei suprarenale.
    • Feocromocitom. Aceasta este o tumoră neuroendocrină care afectează medulla. Duce la niveluri ridicate de adrenalină.

    Societatea Americană a Cancerului afirmă că majoritatea tumorilor suprarenale nu își au debutul în aceste glande. Tumorile sunt, de fapt, metastaze ale altor tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de sân sau cancerul pulmonar.

    Unele semne și simptome ale cancerului glandelor suprarenale includ:

    • creștere sau pierdere inexplicabilă în greutate,
    • tensiune arterială crescută,
    • glicemie crescută sau diabet zaharat,
    • nivel scăzut de potasiu în sânge,
    • anxietate, nervozitate sau atacuri de panică,
    • palpitații,
    • transpirație excesivă,
    • durere de cap,
    • durere abdominală,
    • slăbiciune,
    • creșterea neobișnuită a părului,
    • apariția acneei,
    • modificări ale organelor genitale sau ale dorinței sexuale.

    Cum se manifestă hiperfuncția glandelor suprarenale: sindromul Cushing

    Hiperfuncția glandelor suprarenale este reprezentată de sindromul Cushing, adică producția excesivă de cortizol.

    Cea mai frecventă cauză a acestei afecțiuni este utilizarea de medicamente numite glucocorticoizi pentru o lungă perioadă de timp și în doze mari.

    Glucocorticoizii ajută la tratarea multor afecțiuni, inclusiv astm, artrită reumatoidă și lupus. Aceștia acționează în corp în mod similar cu cortizolul.

    Anumite tumori pot provoca, de asemenea, sindromul Cushing. Acestea includ:

    • adenoame hipofizare. Deși sunt tumori benigne, ele pot face ca glanda hipofiză să producă prea mult ACTH, ceea ce duce la un exces de cortizol;
    • tumori producătoare de ACTH ectopic. Acestea produc prea mult ACTH, dar nu sunt localizate la nivelul glandei hipofize. În schimb, pot fi localizate în plămâni, pancreas, tiroidă sau alte zone.
    • adenoame sau alte tumori suprarenale.

    Unele semne și simptome ale sindromului Cushing includ:

    • acumularea de grăsime la baza gâtului,
    • o cocoașă de grăsime între umeri,
    • față rotundă,
    • creșterea inexplicabilă în greutate,
    • brațe și picioare subțiri,
    • piele care se învinețește ușor,
    • vergeturi largi, purpurii, pe abdomen, șolduri și sâni,
    • exces de păr pe față, gât, piept, abdomen și coapse (la femei),
    • menstruații neregulate sau lipsa menstruației,
    • infertiliate, libido scăzut sau disfuncție erectilă,
    • obezitate și creștere lentă (la copii).

    Glandele suprarenale: analize care identifică sursa problemei

    „Tulburările glandelor suprarenale se diagnostichează prin analize de laborator – se dozează cortizolul, aldosteronul, ionograma, glicemia. De asemenea, se realizează teste de stimulare – se face un test cu adrenocorticotropină (ACTH) și se vede exact unde este problema – la suprarenală sau la hipofiză.“

    Dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog

    Există o varietate de analize hormonale care investighează funcționarea glandelor suprarenale și trebuie solicitate de medicul endocrinolog, în funcție de problemele suspectate. Prețul unui profil de disfuncție suprarenală, de exemplu, ajunge la 350 de lei.

    Tratamentul este, potrivit medicului, de lungă de durată și constă într-un tratament de substituție cu hormonii care lipsesc (de exemplu, cu cortizol și hidrocortizol).

    Opțiunile de tratament pentru disfuncții la glandele suprarenale mai pot include, în funcție de cauză:

    • oprirea treptată a medicamentelor cu glucocorticoizi și trecerea la un alt tip de tratament;
    • chirurgie, radioterapie sau chimioterapie pentru tratarea cancerului,
    • operație pentru îndepărtarea unei tumori sau chiar extirparea glandelor suprarenale.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare