De ce apare senzația de greață? Explică medicul gastroenterolog

Senzația de greață e un simptom care poate avea la bază o mulțime de afecțiuni, dar poate fi și un efect secundar provocat de anumite medicamente. Ca să ne dăm seama de cauză, trebuie să fim atenți ce alte semne apar împreună cu senzația de greață.

„Greața, vărsăturile și amețeala sunt acuze frecvente la toate vârstele. Greața este definită ca senzația de a vărsa, iar vărsăturile ca evacuarea conținutului gastric prin contracțiile involuntare ale musculaturii abdominale. Pot fi insoțite de amețeală, semne de deshidratare, dezechilibre hidroelectrolitice,” a aplicat dr. Carmen-Anda Hanu (Achim), medic specialist gastroenterologie.

Semnele de alarmă care impun vizita urgentă la medic sunt durerea toracică, durerea abdominală severă, vărsăturile cu sânge, tulburări de vedere sau dureri puternice de cap.

Cauzele apariției senzaței de greață, amețeală și vărsături pot fi, potrivit medicului gastroenterolog, infecțioase, iatrogene (intoxicații produse de medicamente), toxice, tulburări gastrointestinale, ale sistemului nervos central sau afecțiuni psihiatrice.

În plus, multe medicamente pot provoca greață și vărsături.

„Greața poate constitui o reacție secundară, comună a administrării medicamentelor. Cea indusă de medicamente este dependentă de medicația specifică utilizată. Medicamentele citotoxice utilizate pentru chimioterapia cancerului pot determina greață și vărsături, amețeală,” mai precizează medicul. care ne detaliază, mai jos ce boli pot produce senzația de amețeală.

Ce boli dau senzația de greață?

Bolile care pot determina senzația de greață includ:

• gastropareza (o afecțiune care se manifestă prin încetinirea sau oprirea tranzitului alimentelor din stomac către intestinul subțire),
• vărsăturile ciclice,
• migrena,
• stenoza pilorică (o afecțiune obstructivă a tubului digestiv care apare la sugari) și ulcerul peptic (o leziune ce apare în urma distrugerii mucoasei gastrice sau duodenale de către acidul gastric sau sucurile digestive).

Atenție la tulburările gastro-intestinale

Tulburările gastro-intestinale care dau senzația de greață pot fi cauzate de un proces inflamator, cum ar fi apendicita, colecistita,  pancreatita sau de probleme de obstrucție sau motilitate.

Tulburările motilității gastrointestinale sunt:

• gastropareza,
• pseudo-obstrucția intestinală cronică (o dezordine a motilității intestinale, caracterizată prin imposibilitatea intestinului de a-și propulsa și evacua conținutul, în absenta oricărui obstacol mecanic sau a oricărei leziuni a mucoasei intestinale),
• operația de bypass gastric.

Acestea produc greață prin incapacitatea de a evacua alimentele și secrețiile gastrice.

Gastropareza poate apărea în boli sistemice, cum ar fi:

• diabetul zaharat,
• sclerodermia (o boală autoimună care afectează pielea și ochii),
• lupusul eritematos sistemic,
• polimiozita (o boală musculară care produce inflamarea și slăbiciune mușchilor), dermatomiozita (o boală rară care afectează mușchii și pielea manifestându-se prin slăbiciune musculară și erupții pe piele)
• amiloidoza (o afecțiune rară care apare când o proteină numită amiloid se acumulează în diferite organse așa cum sunt inima, rinichii, ficatul, sistemul nervos, splina și tractul digestiv, perturbându-le funcționarea).

Gastropareza poate fi indusă de medicamente sau de modificări fiziologice, cum ar fi la cei cu diabet zaharat de lungă durată. Medicamentele care dau gastropareza sunt: narcoticele, clonidină, agoniști de dopamină, antidepresive triciclice, blocante ale canalelor de calciu, litiu și progesteron.

Colica biliară și ciroza hepatică dau senzația de greață

Afecțiunile inflamatorii, precum pancreatita, apendicita și colecistita, pot activa căile neuronale aferente din peritoneu. Colica biliară, în absența inflamației, produce de asemenea greață.

Bolile hepatice (ciroza hepatică, insuficiența hepatică fuliminantă) produc adesea senzația de greață prin retenționarea toxinelor și prin creșterea presiunii intracraniene.

Cauzele de la nivelul sistemului nervos central sau cauzele psihiatrice au la bază creșterea presiunii intracraniene, migrena, stresori emoționali sau fizici.

Sarcina este cea mai frecventă cauză endocrinologică de greață și vărsături. Aceasta trebuie luată în considerare la orice femeie aflată la vârstă fertilă.

Infecţiile, o altă posibilă cauză

Cauzele infecțioase sunt de obicei acute și autolimitate. Gastroenteritele virale sau bacteriane pot fi responsabile. De exemplu, toxinfecția alimentară dată de enterotoxina stafilococică va fi prezentă de obicei în 6 ore de la ingestie, simptomele putând dura până la 48 de ore.

”Testele de diagnostic ar trebui să fie solicitate pe baza suspiciunii clinice. De cele mai multe ori, anamneza și examinarea fizică orientează diagnosticul. Dacă toate cauzele organice, gastrointestinale și centrale ale senzației de greață și vărsăturilor au fost explorate, vărsăturile psihogene trebuie luate în considerare,” completează medicul gastroenterolog.

Debutul acut al grețurilor și vărsăturilor sugerează, potrivit medicului, gastroenterită, pancreatită, colecistită sau un efect advers al medicamentelor.

Senzația de greață. Cum aflăm cauza exactă?

Adesea, când greața și vărsăturile sunt asociate cu diaree, cefalee și mialgii, cauza este gastroenterita virală. În acest caz, simptomele ar trebui să se rezolve spontan în decurs de 5 zile.

”Un debut mai insidios de greață, fără vărsături, ar trebui să ridice suspiciunea de gastropareză, un efect advers al medicamentelor, tulburări metabolice, sarcină sau chiar boala de reflux gastroesofagian. Greața și vărsăturile sunt considerate cronice atunci când durata lor este mai mare de 1 lună,” mai atrage atenția medicul gastroeneterolog.

Teste necesare: endoscopie, CT și test de sarcină

Pentru stabilirea diagnosticului, pot fi necesare mai multe teste medicale, în funcție de simptome și de severitatea acestora. Medicul gastroenterolog ni le detaliază pe fiecare în parte:

Examenul clinic general poate evidenția semnele de deshidratare (pliu cutanat persistent, limbă incărcată, puls rapid, hipotensiune). La examinarea cavității bucale se va evidenția smalțul erodat din bulimie sau din cadrul bolii de reflux gastroesofagian sever.

Examinarea abdominală poate duce la palparea unor mase sau anomalii ale sunetelor intestinale care sugerează obstrucția intestinală. Ulcerul, colecistita, pancreatita, sau peritonita produc sensibilitate abdominală sau apărare musculară.

Vărsăturile pot indica o afecțiune intracraniană acută, în special hemoragii cerebrale traumatice. Acesta este rareori singurul simptom, dar dacă istoricul este sugestiv, imagistica CT craniană trebuie efectuată de urgență.

Enzimele pancreatice sau hepatice sunt recoltate pentru suspiciunea de boli pancreatice sau hepatice.

Endoscopia digestivă superioară poate detecta de la leziuni ale mucoasei până la formațiuni maligne. Investigația endoscopică poate releva, de asemenea, obstrucția la ieșirea gastrică, prin prezența reziduurilor alimentare în stomac ce indică gastropareză.

Tomografia computerizată ajută la identificarea obstrucțiilor intestinale. Afecțiunile pancreato-biliare pot fi evaluate prin CT, RMN, ecografie abdominala.

Un test de sarcină trebuie efectuat la orice femeie de vârstă fertilă care are senzația de greață.

Când e cazul să mergem rapid la medic?

Sfatul gastroenterologului consultat de smartliving.ro este să vă adresați medicului atunci când aveți simptome severe sau de alarmă, cum ar fi semne de deshidratare, febră, vărsături cu sânge, icter, modificări ale vederii, dureri de cap severe sau dureri de gât.

Semnele de alarmă ce impun o evaluare imediată sunt: durerea toracică, durerea abdominală severă, simptome ale sistemului nervos central și febră, hipotensiune arterială sau deshidratare severă, istoric de imunosupresie sau vârsta înaintată.

Este necesar să se consulte medicul dacă greața impiedică alimentarea sau hidratarea mai mult de 12 ore. De asemenea, ar trebui consultat medicul dacă greața nu scade în termen de 24 de ore de la măsurile de tratament inițial.

Dacă se suspicionează că simptomele ar avea legătură cu anorexia sau bulimia, se impune consilierea specializată.

Soluții de tratament, în funcție de cauză

Tratamentul în cazul unei persoane care acuză greață și vărsături trebuie să rezolve o serie de probleme. Coform medicului Hanu (Achim)Carmen-Anda, acestea includ:

1. corectarea deficiențelor lichidiene, electrolitice sau nutriționale care ar rezulta din vărsături sau din aversiunea alimentară care însoțesc aceste simptome;
2. identificarea și eliminarea cauzei
3. furnizarea de terapii specifice în vederea tratării simptomelor.

Terapia simptomatică este orientată în funcție de gravitatea simptomelor și contextul clinic. Astfel, greața, vărsăturile ușoare și necomplicate pot fi tratate cu antiemetice, prokinetice orale, în timp ce episoade severe necesită administrarea pe cale intravenoasă de medicamente precum metoclopramid.