„Am migrene de mai bine de 20 de ani. Schimbările care m-au ajutat să răresc atacurile“
Am început să am migrene de la 13 ani, adică în urmă cu 21 de ani. Durerile puternice care apăreau cel puțin o dată pe lună și nu treceau cu nimic deveniseră o normalitate pentru mine. Mă resemnasem. Știam că trebuie să îndur trei zile și apoi durerea va trece… până la următorul atac. Însă, în ultimul timp am început să-mi schimb stilul de viață și să fiu mai atentă la ce mănânc, și migrenele au început să apară din ce în ce mai rar.
Îmi amintesc și acum momentul în care am început să mă confrunt cu dureri puternice pe partea stângă a capului, care erau însoțite de greață și sensibilitate la lumină și zgomot și durau trei zile. Aveam în jur de 13 ani, intrasem la pubertate și eram la gimnaziu și cu o seară înaintea unei zile în care urma să dau un test important la școală a început atacul migrenos. Am luat un paracetamol doar că durerea m-a lăsat pentru o oră sau două și apoi a revenit. Am continuat să am migrene în fiecare lună.
În aceeași perioadă am mers și la un control oftalmologic și am descoperit că am miopie. Așa că medicul a pus durerea pe seama faptului că aveam probleme de vedere necorectate. Însă nu am scăpat de dureri nici după ce am început să port ochelarii de vedere.
Uneori, durerea e atât de copleșitoare încât îți dorești să mori
După ani de zile în care au fost o prezență constantă în viața mea, aproape că m-am resemnat cu situația. Am încercat să aflu ce le provoacă și am descoperit că apar mai ales la femei, se presupune că din cauze hormonale și că nu reprezintă o afecțiune gravă care pune viața în pericol, dar cu siguranță scad calitatea vieții.
În cele 3 zile de dureri puternice și greață, în care nici lumina și zgomotul nu le suportam, nu îmi venea decât să stau în pat, cu draperiile trase, să nu aud zgomote, să nu trebuiască să mă concentrez la nimic, lucru imposibil când ai un job și diverse alte responsabilități. Nu mă puteam odihni pentru că durerile se intensificau noaptea. Uneori, durerea era atât de greu de îndurat și devenea atât de epuizantă, încât îmi doream să mor, doar să nu o mai simt. Poate pare exagerat, însă cine se confruntă cu migrene a simțit pe propria piele toate astea.
Risc mai mare de suicid din cauza migrenelor cronice
Există chiar studii care au demonstrat că persoanele care au migrene sunt mai predispuse să aibă gânduri sau chiar tentative de suicid. Cel mai mare risc de suicid îl au cei care trăiesc cu migrene cronice cu aură, potrivit cercetărilor care au scos la iveală că 47,2% dintre aceste persoane au avut gânduri de suicid, iar 13,9% au încercat să-și pună capăt vieții.
Există însă speranță, chiar și pentru cei în cazul cărora analgezicele convenționale nu au efect. În ultimii ani am aflat, din discuțiile cu medicii, că există tratamente eficiente pentru migrene, cum ar fi combinații medicamentoase (aspirină+paracetamol+cofeină) sau terapii țintite, din clasa triptanilor. Pentru prevenția atacurilor migrenoase, se recomandă de obicei, medicamente din clasa betablocantelor, antiepilepticelor sau antidepresivelor. Mai nou, se folosesc inclusiv anticorpi monoclonali anti-CGRP și neuromodulare.
Jurnalul de migrenă, un element-cheie pentru stabilirea tratamentului
Însă, înainte să ajungi la medic, ideal ar fi să ții un jurnal al migrenelor, lucru pe care am început să-l fac și eu. Îmi notez datele când apar durerile și în ce context. Așa am realizat că, în cazul meu, durerile debutează, aproape de fiecare dată, în prima sau a doua zi de menstruație și dacă sunt stresată, obosită sau consum alcool, în special vin.
Factori favorizanți ai migrenelor
Deși cauzele exacte ale migrenelor nu sunt pe deplin înțelese, există anumiți factori care pot contribui la declanșarea lor, cum ar fi:
- Factorii genetici: de cele mai multe ori, ne naștem cu predispoziția de a face migrenă, fiind o patologie cu o importantă componentă genetică. Potrivit statisticilor, aproape 80% dintre persoanele care suferă de migrenă știu cel puțin o rudă de gradul I care să aibă aceleași simptome.
- Schimbările hormonale: multe femei au migrene în primele zile de ciclu menstrual. De asemenea, migrenele pot fi influențate de schimbările hormonale asociate sarcinii, menopauzei sau terapiei hormonale.
- Stresul și anxietatea: sunt adesea factori declanșatori ai migrenenelor. Situațiile stresante pot provoca tensiune musculară și dureri de cap.
- Schimbările în rutina de somn: lipsa somnului și modificările programului normal de somn pot fi asociate cu apariția migrenelor. Inclusiv, dormitul prea mult poate provoca migrene.
- Anumite alimente și băuturi: acestea pot include alimente bogate în tiramină (ca ciocolata, brânza), cofeină, alcool sau aditivi alimentari.
- Carențele nutriționale: cum ar fi de vitaminele B, magneziu, vitamina D și coenzima Q10, au fost asociate cu migrenele.
- Schimbările de mediu: factorii precum lumina puternică, zgomotul intens sau modificările atmosferice pot declanșa migrenele la anumiți oameni.
- Expunerea la anumite substanțe: mirosurile puternice, fumul de țigară și anumite produse chimice pot declanșa migrene la unii indivizi sensibili.
Modificările stilului de viață care pot ajuta la rărirea atacurilor migrenoase
După identificarea factorilor care favorizează migrenele, esențial e să îi eviți pe cei modificabili. De asemenea, poate fi de ajutor un program de somn regulat, stabilind ore constante pentru culcare și trezire pe întreg parcursul săptămânii, inclusiv în zilele de weekend.
După ce am făcut acest interviu despre migrene, cu un medic neurolog, am aflat că se recomandă pacienților cu migrene să integreze activitatea fizică în rutina zilnică, preferabil în aer liber, pentru cel puțin 30 de minute pe zi. Hidratarea corespunzătoare, alimentația regulată, menținerea unei posturi corecte la birou și, în special, utilizarea ochelarilor cu protecție solară, mai ales dacă există sensibilitate la lumină, sunt aspecte esențiale.
În cazul în care, în ciuda adoptării acestor măsuri, migrenele persistă cu o frecvență de peste două episoade pe lună sau se înregistrează mai mult de patru zile cu migrenă timp de cel puțin trei luni consecutive, e indicată vizita la neurolog. Astfel, se pot explora opțiuni terapeutice pentru a gestiona și rări episoadele de migrenă, adaptate nevoilor individuale ale fiecărui pacient.
Ce m-a ajutat pe mine să scad frecvența migrenelor
Știu că sună ca un clișeu deja expresia „schimbarea stilului de viață”, dar pe mine m-a ajutat mult în privința migrenelor. De la atacuri lunare, am ajuns să am migrene la două sau chiar trei luni distanță, o îmbunătățire majoră, din punctul meu de vedere.
Ce am făcut, concret? Am început să fac mai multă mișcare (cel puțin 30 de minute pe zi), să ies mai mult din casă, să am mai multă grijă la alimentație, în sensul că mănânc mai diversificat și la ore fixe. Înainte, alimentația mea era haotică și restrictivă, evitam alimentele de origine animală. Acum am început să le consum mai des, în special lactate, ouă, pește și mai rar alte tipuri de carne. Legume și verdețuri mănânc și acum, la fel cum o făceam și înainte, sunt nelipsite de la fiecare masă.
Știu că multe studii au demonstrat că vegetarienii sunt mai sănătoși decât carnivorii, însă în cazul meu, evitarea aproape completă a alimentelor de origine animală e posibil să fi cauzat carențe nutriționale, în special de vitamine B – iar deficitul de B-uri e unul dintre factorii favorizanți ai migrenelor. Odată ce am început să consum toate grupele alimentare, deficitele au fost corectate și bănuiesc că e unul dintre motivele pentru care am migrene mai rar.
E relevant să menționez și că m-am mutat din România într-o zonă mai însorită, așa că dacă aș fi avut și lipsă de vitamina D – de asemenea declanșator de migrene – a fost corectată.
Sunt convinsă că migrenele au și o cauză hormonală, din moment ce au apărut odată cu debutul pubertății, și genetică pentru că am în familie cazuri, la rudele din partea mamei. Așa că nu voi scăpa de ele definitv, însă e clar că micile schimbări pot ajuta la rărirea episoadelor și cu siguranță la o viață mai lipsită de durere.