Lipsa somnului: efecte dezastruoase pentru sănătate

Lipsa somnului are efecte de proporții pentru sănătatea fizică și pentru psihic. Consecințele pe termen scurt și lung

    Lipsa somnului poate avea efecte negative severe, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Când nu te odihnești suficient, ești mai predispus la accidente rutiere și la dezvoltarea unor afecțiuni cronice, precum diabetul și insuficiența cardiacă, dar și la depresie.

    Dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL cu competențe în somnologie, de la Clinica Medicum, ne-a dezvăluit ce efecte negative poate avea lipsa somnului suficient, de câte ore de somn avem nevoie, în funcție de vârstă, și ce putem face pentru a beneficia de un somn liniștit.

    Ore de somn, în funcție de vârstă

    Smart Living: De cât somn avem nevoie, în funcție de vârstă, și ce înseamnă un somn de calitate?

    Dr. Ioan Bulescu: Somnul este o nevoie fundamentală, fiind un mecanism esențial pentru funcționarea normală și regenerarea organismului. Nevoia de somn are o variabilitate individuală, însă există niște caracteristici generale în funcție de categoriile de vârstă.

    Astfel, considerăm că nou-născuții au nevoie de 14-17 ore de somn pe zi, copiii mici (între 1 și 2 ani) au nevoie de 11-14 ore de somn pe zi, preșcolarii – între 10 și 13 ore, copiii de vârstă școlară – între 9 și 12 ore, iar adolescenții – între 8 și 10 ore pe zi. Nevoia de somn scade în mod normal odată cu înaintarea în vârstă, astfel încât adulții au nevoie de 7-9 ore de somn neîntrerupt în 24 de ore, pentru a avea o viață sănătoasă.

    Citește aici un articol detaliat despre orele necesare de somn, în funcție de vârstă.

    Smart Living: Ce efecte are, pe termen scurt și pe termen lung, lipsa somnului suficient și odihnitor?

    Dr. Ioan Bulescu: Lipsa somnului suficient este o modificare frecvent întâlnită, fie din cauza stilului de viață, fie din cauza unor tulburări de somn. Deși a ajuns să fie considerată uneori normală, lipsa somnului are efecte atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

    Efectele imediate ale somnului insuficient, vorbind aici de scurtarea chiar cu una-două ore a somnului normal, sunt legate în principal de funcțiile sistemului nervos central. Cel mai frecvent sunt întâlnite somnolența diurnă excesivă, scăderea vitezei de reacție și, implicit, un risc crescut de accidente rutiere. Dar și tulburările de memorie și de concentrare, iritabilitatea și o scădere globală a calității vieții pot fi printre consecințe.

    Pe termen lung, lipsa somnului suficient sau de calitate este legată de probleme de sănătate cu potențial sever. Vorbim aici de hipertensiune arterială, diabet zaharat, insuficiență cardiacă, dar și de obezitate, depresie și scăderea imunității.

    Află de aici cum îți controlează ritmul circadian somnul, dar și metabolismul și hormonii. Ce anume îl dereglează și cum îl resetezi

    Consecințe ale unui somn foarte scurt și neodihnitor

    Smart Living: Care sunt cele mai grave lucruri care ni se pot întâmpla din cauza lipsei somnului?

    Dr. Ioan Bulescu: Ținând cont de faptul că lipsa somnului ne reduce semnificativ capacitatea de reacție, unele dintre cele mai serioase efecte ale lipsei somnului sunt legate exact de această capacitate.

    Reducerea vitezei de reacție și tulburările de atenție și concentrare pot fi responsabile de accidente rutiere sau accidente de muncă; legătura între lipsa somnului și acest tip de accidente a fost demonstrată în multiple publicații.

    Pe termen lung, bolile cardiovasculare sunt probabil cele care au consecințele cele mai grave. Persoanele care au cronic un somn foarte scurt sau neodihnitor sunt predispuse să dezvolte accidente vasculare cerebrale sau infarct miocardic.

    EXTRA INFO

    Lipsa somnului duce la depresie


    Depresia și somnul sunt strâns legate între ele. Aproape toate persoanele diagnosticate cu depresie se confruntă cu tulburări de somn. Relația dintre cele două este bidirecțională. Mai exact, lipsa somnului odihnitor poate contribui la declanșarea depresiei. În același timp, diagnosticul de depresie se asociază de cele mai multe ori și cu probleme legate de somn.

    Printre tulburările de somn asociate cu depresia se numără: insomnia, hipersomnia și apneea în somn. Insomnia este cea mai frecventă dintre ele, afectând aproximativ 75% din adulții cu depresie, potrivit unui studiu. Una dintre cauzele suspectate: lipsa somnului odihinitor afectează producția de serotonină.

    Găsește aici lista cu posibilele simptome ale unui episod depresiv major. Cum îl recunoști și pașii recomandați de psihologul Diana Niculescu.

    Insomnii și apnee, cele mai frecvente tulburări de somn

    Smart Living: Care sunt cele mai întâlnite tulburări de somn și când apar?

    Dr. Ioan Bulescu: Tulburările de somn sunt frecvente, unele dintre ele având evoluții scurte, pe când altele pot avea evoluții îndelungate.

    Din cele aproximativ 80 de tulburări de somn descrise, cele mai frecvente sunt, de departe insomnia și sindromul de apnee în somn.

    Tulburările de somn pot să apară dintr-o multitudine de factori fizici, medicali, psihiatrici, modificări anatomice, factori de mediu, medicamente, genetică etc.

    Lipsa somnului: cauze

    Smart Living: Totuși, în ceea ce privește insomnia, de ce apare, cel mai frecvent?

    Dr. Ioan Bulescu: Insomnia este o tulburare de somn în care pacienții au probleme în a adormi sau în a menține somnul. Aproximativ 50% din adulți trăiesc cel puțin un episod de insomnie și este considerat că aproape 10% suferă de insomnie cronică.

    Insomnia poate varia în funcție de durată. Insomnia pe termen scurt, sau acută poate să dureze de la o noapte la câteva săptămâni.

    Găsește aici cauzele care pot duce la insomnia de menținere și recomandările specialistului în somnologie.

    Insomnia pe termen lung, sau cronică este definită ca insomnie care apare cel puțin trei nopți pe săptămână pentru cel puțin o lună, sau mai mult.

    Insomnia acută poate fi cauzată de stres excesiv (schimbări ale mediului, ale locului de muncă, decese în familie etc.). În plus, persoanele cu anumite boli, cele care se expun la anumiți factori de mediu ca lumina, zgomotul excesiv etc. se pot confrunta cu episoade de insomnie acută.

    Smart Living: De ce apar insomniile cronice?

    Insomnia cronică poate fi determinată de depresie, stresul cronic, dureri cronice sau alte boli care determină un disconfort în timpul nopții. Unul dintre fenomenele care prelungesc evoluția insomniei este legat de preocuparea excesivă legată de această stare (de exemplu: „Dacă mă culc și, din nou, nu pot să adorm?”, „De ce nu am adormit încă?“ etc.).

    Apnee în somn: sforăit noaptea, somnolență ziua

    Sindromul de apnee în somn este o tulburare de somn care poate avea urmări foarte serioase în timp. Este caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului, asociate cu sforăit zgomotos și somnolență în timpul zilei.

    Apneea în somn este determinată de blocaje repetate ale căii respiratorii, de obicei, atunci când țesuturile moi ale gâtului se relaxează și închid calea respiratorie în timpul somnului. Cele mai frecvente simptome ale sindromului de apnee în somn sunt:

    Insomnie: tratament de igiena somnului sau cu pastile

    Smart Living: Ce măsuri putem lua ca să ne odihnim suficient și să avem un somn de calitate?

    Dr. Ioan Bulescu: Există o serie de elemente pe care trebuie să le luăm în calcul pentru a ne asigura că avem un somn suficient și de calitate.

    În primul rând, trebuie să ne asigurăm că ne oferim suficient timp pentru somn. În plus, ne ajută să încercăm să menținem un program regulat de somn, astfel încât să nu existe variații foarte mari de la o zi la alta, legate de ora de culcare și ora de trezire.

    Pentru a ne asigura un somn de calitate, trebuie să încercăm să urmăm regulile de igiena somnului. Mai exact, să ne oferim un mediu optim de somn, fără lumină de veghe sau zgomote de fundal, să ne luăm o pauză de măcar o oră între activitățile de serviciu și culcare, să evităm utilizarea dispozitivelor electronice înainte de culcare.

    De asemenea, este foarte important să evităm utilizarea stimulentelor (cafea, ceai, ciocolată etc.) și mesele copioase cu cel puțin patru ore înainte de culcare, să evităm consumul de alcool și tutun, dar și somnul de după-amiază, dacă este trecut de ora 15.00.

    Urmând aceste reguli simple, putem beneficia, în general, de un somn de calitate. Dacă totuși există modificări ale somnului, și mai ales dacă acestea persistă și ne influențează negativ calitatea vieții, atunci ar trebui să consultăm un specialist.

    Află de aici când sunt recomandate pastilele de somn și care sunt cele mai eficiente.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare