Cafeaua poate crește colesterolul dacă e preparată greșit. Medic: „Fenomenul nu poate fi ignorat mai ales de cei cu lipide serice deja crescute”
Modul în care pregătim cafeaua poate elibera substanțe uleioase care cresc nivelul colesterolului seric. În schimb, alte metode elimină acești compuși nocivi, transformând băutura într-un adevărat aliat al sănătății cardiovasculare.
Dr. Alina Lăcătuș, medic specialist în nefrologie și nutriție, a explicat într-o postare pe pagina sa de Facebook, de ce unele metode de preparare sunt problematice.
„Deși cafeaua nu conține colesterol, are în compoziția ei niște substanțe uleioase, numite diterpene (cafestol și kahweol), care cresc LDL colesterolul, colesterolul total și trigliceridele.”
Acești compuși pot crește nivelul colesterolului în mai multe moduri, inclusiv prin scădarea capacității ficatului de a elimina lipoproteinele cu densitate scăzută din circulația organismului.
„Studiile au arătat că fiecare 10 mg de diterpene cresc colesterolul seric cu 0,13 mmol/L, ceea ce nu poate fi ignorat, mai ales pentru cineva care are lipidele serice deja crescute”, a mai precizat dr. Alina Lăcătuș.
O amplă cercetare norvegiană din 2020, care a inclus aproximativ jumătate de milion de adulți, a comparat efectele diferitelor metode de preparare a cafelei, analizând cafeaua filtrată în raport cu variantele nefiltrate, precum French press și espressoul tradițional. Potrivit cercetătorilor, cafeaua nefiltrată era asociată cu o mortalitate mai ridicată.
Un alt studiu a arătat că persoanele care beau zilnic trei până la cinci cești de espresso sau cel puțin șase cești de cafea preparată la French press aveau valori mai mari ale colesterolului în sânge.
Clasamentul metodelor de preparare în funcție de riscul legat de colesterol
„Modul de preparare al cafelei influențează cantitatea de diterpene eliberată, tipul cafelei (arabica sau robusta) nefiind important”, a mai adăugat dr. Lăcătuș. La un consum de aproximativ cinci cești pe zi, metodele diferite de preparare duc la creșteri măsurabile ale colesterolului din sânge. Unele tipuri de cafea cresc valorile colesterolului, altele au un efect minim.
Cafeaua turcească pare să fie cea mai nocivă pentru profilul lipidic, urmată de cafeaua preparată la cafetiera cu presă, apoi cea fiartă la ibric. La polul opus se află cafeaua obținută la cafetiera cu filtru sau preparată instant, la care creșterea nivelului de colesterolul este nesemnificativă.
Filtrele de hârtie, utilizate la cafetierele clasice, rețin o mare parte din uleiurile naturale ale cafelei, inclusiv diterpenele care cresc valorile colesterolului. Aceste substanțe sunt prinse în filtru și nu ajung în băutură. Din acest motiv, cafeaua filtrată este considerată o opțiune mai sigură pentru persoanele care consumă mai multe cești pe zi.
Cafeaua instant și cea din capsule sunt, din punct de vedere tehnic, filtrate datorită modului în care sunt procesate. Cafeaua instant este cafea filtrată care a fost uscată industrial în granule, iar capsulele conțin un filtru în interior.
Beneficiile cafelei preparate corect
Consumul moderat de cafea a fost asociat constant, în studiile observaționale din ultimii ani, cu efecte pozitive asupra sănătății.
Un studiu amplu din 2022, realizat în urma monitorizării a peste 170.000 de adulți sănătoși din Marea Britanie, a scos la iveală că persoanele care beau între 1,5 și 3,5 cești de cafea pe zi au avut un risc cu până la 30% mai mic de deces, din orice cauză, în următorii șapte ani de monitorizare. Studiile observaționale nu pot demonstra o relație directă de cauzalitate, însă rezultatele au fost similare în mai multe cercetări independente.
O posibilă explicație ține de aportul crescut de antioxidanți. Cafeaua conține cantități mari de compuși bioactivi, asociați cu un risc mai scăzut de boală Parkinson, cancer colorectal și diabet de tip 2. În SUA, de exemplu, cafeaua reprezintă principala sursă de antioxidanți din alimentația populației, ca efect al volumului ridicat de consum.
Studiul publicat în 2022 a mai arătat că efectele benefice apar atât în cazul cafelei măcinate, cât și al cafelei instant sau decofeinizate, diferențele dintre ele fiind minime.
Cât zahăr și lapte să adaugi
Beneficiul asupra longevității a fost cel mai evident la persoanele care beau cafea fără zahăr. Chiar și la un consum de peste 4,5 cești pe zi, această categorie a avut rate mai mici de mortalitate. Un efect favorabil a apărut și la persoanele care adăugau cantități mici de zahăr, în jur de o linguriță.
Conform datelor NHANES (National Health and Nutrition Examination Survey), un program național din SUA care monitorizează alimentația și starea de sănătate a populației, persoanele care consumă cafea adaugă, în medie, aproximativ trei lingurițe de zahăr pe zi doar în această băutură.
Recomandările nutriționale indică limite zilnice de zahăr adăugat în total în alimentație de aproximativ șase lingurițe pentru femei și nouă lingurițe pentru bărbați. Așadar, merită urmărit aportul total din toate sursele alimentare.
În privința laptelui, pragul considerat prudent este sub 1 gram de grăsime per ceașcă, echivalentul a aproximativ două lingurițe de lapte integral.
Atenție la toppingurile pentru cafea!
Produsele aromate pentru cafea, promovate mai ales în ediții sezoniere, conțin de regulă foarte puțină smântână sau frișcă adevărată. În multe cazuri, baza este un amestec de uleiuri vegetale, precum uleiul de palmier sau de soia, la care se adaugă una-două lingurițe de zaharuri per porție.
Pentru aromă, o variantă simplă poate fi un vârf de cuțit de scorțișoară adăugat direct în cafea. O altă opțiune este laptele integral simplu, care oferă consistență fără cantitățile mari de aditivi întâlnite în produsele ultraprocesate.
- Citește și: Uleiul de cocos în cafea. 4 beneficii pentru sănătate plus atenționarea nutriționiștilor
Îndulcitorii artificiali, o alegere discutabilă
În datele analizate, persoanele care foloseau îndulcitori artificiali nu au prezentat același profil favorabil de supraviețuire ca acelea care beau cafea simplă sau ușor îndulcită cu zahăr. Diferențele s-au menținut și după ce cercetătorii au luat în calcul prezența diabetului și a altor factori de risc.
Persoanele cu diabet consumă mai frecvent îndulcitori artificiali pentru a evita creșterile bruște ale glicemiei. Mulți dintre acești pacienți aleg cafeaua neîndulcită sau înlocuitori ai zahărului pentru a ține sub control nivelul glucozei.
Problema nu ține însă doar de diabet. În ultimii ani, mai multe cercetări au scos la iveală și alte efecte metabolice ale îndulcitorilor artificiali, în special asupra:
- sensibilității la insulină,
- răspunsului glicemic,
- microbiotei intestinale.
Contează și momentul în care bei cafeaua
Un studiu publicat în februarie 2025 a analizat legătura dintre ora la care este consumată cafeaua și riscul de mortalitate. Au fost evaluate datele a peste 40.000 de adulți, femei și bărbați, din SUA, pe baza obiceiurilor lor de consum.
Participanții care obișnuiau să bea cafea în principal înainte de prânz au avut un risc cu aproximativ 16% mai mic de deces din orice cauză, comparativ cu cei care consumau cafea pe tot parcursul zilei, inclusiv după-amiaza și seara. Rezultatul s-a menținut după ce cercetătorii au luat în calcul aportul din alte băuturi cu cofeină, durata somnului și prezența tulburărilor de somn.
Autorii au indicat drept mecanism probabil afectarea ritmului biologic. Consumul de cafea după-amiaza și seara întârzie instalarea somnului și schimbă structura ciclurilor de somn. Un alt studiu clinic a arătat că aportul ridicat de cafea în a doua parte a zilei reduce secreția de melatonină cu aproximativ 30%. Tulburările cronice ale ritmului circadian nu se limitează doar la efecte asupra somnului. Sunt asociate cu inflamație persistentă și cu modificări ale funcției sistemului imunitar, procese implicate în dezvoltarea unor boli pe termen lung.
- Citește și: Cum știi că ai o inflamație în corp și ce măsuri poți lua. Principalele semne de inflamație acută și cronică
Reflexul gastrocolic
Reflexul gastrocolic este un mecanism fiziologic prin care prezența alimentelor sau lichidelor în stomac declanșează, în câteva minute, contracții ale colonului. Din acest motiv, multe persoane simt nevoia de a merge la toaletă la scurt timp după masă. Reacția este normală din punct de vedere medical, chiar dacă poate crea situații incomode.
Cafeaua este unul dintre cei mai puternici stimuli ai acestui reflex. Efectul apare inclusiv în cazul cafelei decofeinizate. Pentru persoanele la care reacția este pronunțată, este importantă organizarea rutinei de dimineață. Consumul cafelei într-un moment în care există acces rapid la o toaletă este mai practic decât băutul în grabă, urmat de stat prelungit în trafic.
Recomandări pentru cei cu probleme cardiace
Datele clinice disponibile au arătat că un consum moderat de cafea este considerat sigur pentru majoritatea adulților, atunci când cantitatea de zahăr adăugat este redusă și sunt evitate produsele ultraprocesate. Metoda de preparare rămâne importantă însă, variantele filtrate fiind asociate cu valori mai stabile ale colesterolului.
La persoanele care consumă cafea în mod regulat, o ceașcă are un efect imediat redus asupra tensiunii arteriale. Există însă situații în care este indicat un aviz medical. Persoanele cu valori ale tensiunii arteriale de 160/100 mm Hg sau mai mari, precum și cele cu boli cardiovasculare cunoscute, ar trebui să discute cu medicul curant despre consumul de cafea.
În cazul celor cu colesterol crescut, trecerea de la cafeaua turcească sau de la French press la cafeaua filtrată a fost asociată cu valori mai scăzute ale colesterolului pe termen mediu și lung.
