Ce este cortizonul și ce tratează. „Reacțiile adverse sunt dificil de combătut, practic imposibil“

Cortizonul este folosit ca tratament pentru un număr mare de boli, precum afecțiunile autoimune, alergii, astm sau dermatită. Medicul endocrinolog Antoanela Burlacu explică în continuare ce este cortizonul, prin ce se deosebește de cortizol, când este recomandat un tratament cu cortizon și ce efecte adverse poate avea.

Cortizonul este un medicament utilizat ca tratament pentru o multitudine de boli. Chiar dacă beneficiile tratamentelor cu cortizon sunt deosebit de importante și chiar salvează vieți în caz de șoc anafilactic, nici efectele secundare nu sunt de neglijat, mai ales că sunt aproape imposibil de combătut.

Ce este cortizonul și ce este cortizolul?

„Cortizolul este principalul hormon glucocorticoid activ și potent secretat de glandele suprarenale (n.r. – situate în partea superioară a fiecărui rinichi). Cortizonul este un precursor mai puțin activ al cortizolului, cu o structură chimică apropiată. Termenii se confundă în limbajul comun. Fără cortizol nu se poate trăi. El menține funcția cardiovasculară necesară vieții, precum și metabolismul glucidic. Distrugerea glandelor suprarenale duce la deces“, a explicat pentru Smart Living dr. Antonela Burlacu, medic primar endocrinolog.

Medicul detaliază mai jos ce simptome apar în cazul deficitului de cortizol și al cortizolului mărit în organism.

Ce simptome au deficitul și excesul de cortizol

Deficitul de cortizol duce la insuficiență corticosuprarenală, cunoscută sub denumirea de boala Addison. Deși sunt cauze multiple ale deficitului de cortizol, cele mai  frecvente sunt de natură autoimună. Uneori, problemele apar după tuberculoză.

Simptomele deficitului de cortizol sunt:

• scăderea tensiunii arteriale,
• apatie,
• astenie,
• depresie,
• slăbiciune musculară,
• scădere marcată în  greutate și
• înnegrirea tegumentelor.

Un cortizol mărit duce la boală sau sindrom Cushing. Simptomele includ:

• creștere în greutate;
• obezitate centrală;
• vergeturi;
• hipertensiune arterială;
• diabet zabarat;
• cataractă;
• miopie;
• psihoză.

„Există multe produse care conțin varii forme ale hormonilor glucocorticoizi, hemisuccinat de hidrocortizon este produsul care se administrează intravenos în caz de șoc anafilactic, scăderi tensionale, șocuri de varii etiologii. Este un produs cu acțiune scurtă“, completează dr. Antonela Burlacu.

Citește aici de ce tulburările glandelor suprarenale pot da peste cap tot organismul.

Când se folosește cortizon injectabil, cortizon pastile sau crema cu cortizon

Sunt și produse puternice, cu acțiune prelungită, conform endocrinologului, obținute prin transformarea hormonilor naturali prednison, metilprednisolon, dexametazonă. Acestea se pot administra per os (pe cale orală – cortizon pastile), intravenos sau intramuscular (cortizon injectabil). Alte forme sub care se găsesc glucocorticoizii sunt: cea inhalatorie, adică beta- sau beclometazonă și cea topică, locală (crema cu cortizon).

Dexametazona este unul dintre medicamentele utilizate în pandemie împotriva COVID-19. Agenția Europeană a Medicamentului o recomanda ca opțiune de tratament pentru pacienții care necesită oxigenoterapie (de la suplimentare de oxigen și până la ventilare mecanică).

Utilizările sunt multiple, potrivit specialistului în endocrinologie, care le detaliază mai jos:

• crize de astm bronșic;
• BPOC (bronhopneumopatia cronică obstructivă, o boală respiratorie cronică ce afectează atât bronhiile, cât și plămânii, și se manifestă prin îngustarea progresivă și ireversibilă a bronhiilor, ceea ce duce la o scădere progresivă a capacității respiratorii);
• rinite alergice;
• boli autoimune cu varii localizări osteoarticulare, musculare, intestinale, hepatice, pulmonare cum ar fi: poliartrită reumatoidă, lupus eritematos sistemic, rectocolită ulcerohemoragică, sarcoidoză (o boală caracterizată de apariția unor zone de inflamație numite granuloame în plămâni, piele, ochi, ganglioni sau în orice alt organ), granulomatoză (o inflamație a vaselor de sânge, limitând circulația din plămâni, rinichi, sinusuri, nas, ochi, piele);
• boli dermatologice: atopii, alergii, dermatite. În acest caz, cel mai frecvent se folosesc cremă cu cortizon și unguent cu cortizon.

Citește aici când este indicat cortizonul în caz de tuse persistentă post-COVID.

De ce este cortizonul recomandat ca tratament

„Beneficiile tratamentelor cu cortizon sunt multiple: de la atenuarea simptomelor neplăcute, de exemplu prurit, strănut sau tuse spastică, până la stingerea fenomenului fiziopatologic ce stă la baza bolilor autoimune, nemaivorbind de salvarea vieții, la propriu, în caz de șocuri-hemodinamice, septice, alergice“, precizează dr. Antonela Burlacu.

Medicul endocrinolog atrage însă atenția că, administrate în exces, adică mai mult de trei săptămâni, și în doze mai mari de 20 mg hidrocortizon zilnic, tratamentele cu cortizon duc la sindrom Cushing iatrogen și ICSR (insuficiență corticosuprarenală) terțiară, adică impregnarea în exces cu hormoni glucocorticoizi ce seamănă cu sindromul Cushing descris mai sus, asociat cu o blocare la nivel hipotalamic a glandei corticosuprarenale.

„Este foarte dificil să combatem aceste reacții adverse. Practic, imposibil. Se pot atenua prin scădere progresivă a dozei de medicament, înlocuirea cu un produs cu durată scurtă de acțiune și testări repetate ale funcției corticosuprarenale.“  

Dr. Antonela Burlacu, medic endocrinolog

Cortizonul poate interacționa cu alte medicamente

Medicul atenționează că tratamentul cu cortizon poate interacționa cu alte medicamente, vitamine sau remedii din plante. Interacțiunea cu alte medicamente înseamnă că poate schimba efectul acelor medicamente. Mai precis, acțiunea lor poate deveni dăunătoare pentru organism sau nu-și vor mai face efectul.

Este foarte important să-i spuneți medicului care vă prescrie tratament cu cortizon ce alte medicamente, suplimente sau plante luați. De asemenea, este contraindicat să vă vaccinați sau să vaccinați copiii cu vaccinuri vii atenuate în timpul unui tratament cu cortizon.

Exemple de vaccinuri vii atenuate sunt:

• vaccinul antigripal viu atenuat;
• vaccinul contra rujeolei, oreionului și rubeolei.

Vaccinurile vii atenuate sunt derivate din virusuri vii a căror acțiune e atenuată în laborator. Acestea se administrează în doză redusă pentru a stimula răspunsul imun al organismului. Dacă urmați un tratament cu cortizon, e posibil ca organismul să nu se poată apăra nici de cantitatea mică prezentă în vaccinurile respective.

Posibile reacții alergice

Cortizonul poate provoca reacții alergice severe. Simptomele pot include:

• erupții cutanate;
• mâncărime sau urticarie;
• umflarea feței, a buzelor sau a limbii.

Dacă aveți o reacție alergică, mergeți cât mai rapid la medic. Dacă simptomele sunt severe, apelați 112 sau mergeți la cel mai apropiat spital.

Nu mai luați acest medicament dacă ați avut o reacție alergică în trecut pentru că readministrarea ar putea fi fatală.

În cât timp se elimină cortizonul din organism?

În farmacologie se folosește sintagma „timp de înjumătățire“, care înseamnă timpul în care scade la jumătate concentrația substanței active. În funcție de forma de administrare și de concentrație, cortizonul are timpi diferiți de înjumătățire.

Cortizonul injectabil este de două tipuri: cu acțiune rapidă și cu acțiune lentă. Cel cu acțiune rapidă poate rămâne în organism până la 6 săptămâni, iar cel cu acțiune lentă, până la 6 luni.

Cortizonul sub formă de pastile, cum este prednisonul, are un timp de înjumătățire mult mai scurt. Se elimină complet din organism într-un interval cuprins între 16,5 și 22 de ore.

Totuși, trebuie menționat că eliminarea din organism depinde și de câțiva parametri personali, cum sunt:

• în ce cantitate și cât de des iei cortizon;
• rata metabolismului – dacă ai un metabolism lent, cortizonul se elimină mai lent din organism;
• vârsta și starea de sănătate – cu cât vârsta este mai înaintată și starea de sănătate mai precară, cu atât medicamentul va rămâne mai mult timp în organism;
• masa corporală – cu cât o persoană are o masă corporală mai mare, cu atât medicamentul va persista mai mult timp în circuitul sangvin.

Atenționări pentru cei cu probleme de sănătate

În caz de infecții: nu luați acest medicament dacă aveți o infecție fungică, bacteriană sau virală. Cortizonul poate slăbi răspunsul organismului la infecții. Acest lucru poate fi sever sau chiar fatal. De asemenea, medicamentul poate masca simptomele unei infecții.

În caz de hipertensiune arterială sau boli cardiovasculare: acest medicament vă poate crește tensiunea arterială. De asemenea, poate agrava afecțiunile inimii.

În caz de diabet: întrebați medicul dacă acest medicament este sigur pentru dumneavoastră. Cortizonul poate crește glicemia. Este posibil să fie nevoie să vă testați nivelul de zahăr din sânge mai des. De asemenea, medicul vă poate ajusta doza de medicamente pentru diabet.

În caz de glaucom sau probleme cu ochii: tratamentul cu cortizon crește riscul de infecții oculare. Întrebați medicul dacă acest medicament este sigur pentru dumneavoastră.

În caz de probleme cu stomacul sau intestinale: acest medicament vă poate irita stomacul și intestinele agravând eventuale afecțiuni. Întrebați medicul dacă acest medicament este sigur pentru dumneavoastră.

În caz de probleme hepatice: întrebați medicul dacă acest medicament este sigur pentru dumneavoastră. Este posibil să vă înrăutățească problemele de la nivelul ficatului.

În caz de probleme renale: întrebați medicul dacă acest medicament este sigur pentru dumneavoastră. Este posibil să agraveze problemele renale.

În caz de convulsii: întrebați medicul dacă acest medicament este sigur pentru dumneavoastră. Poate să agraveze crizele.

În caz de tulburări psihice și de dispoziție: întrebați medicul dacă acest medicament este sigur pentru dumneavoastră. Poate să agraveze problemele de ordin psihic.

Precauție pentru gravide și copii la orice tratament cu cortizon

Pentru femeile însărcinate: Nu s-au făcut suficiente cercetări cu privire la utilizarea cortizonului în timpul sarcinii. Femeile însărcinate sau cele care intenționează să rămână însărcinate ar trebui să discute cu medicul în legătură cu eventuale efecte adverse pe care le poate avea cortizonul asupra fătului. Un tratament cu cortizon ar putea împiedica dezvoltarea normală a bebelușului.

Pentru femeile care alăptează: acest medicament poate ajunge în laptele matern și poate provoca reacții adverse bebelușului alăptat. Aceste efecte secundare includ încetinirea creșterii și dezvoltării. Este posibil să fie nevoie de oprirea tratamentului pe perioada alăptării, dar numai după o discuție cu medicul.

Pentru copii: La fel ca în cazul femeilor însărcinate, nu există studii ample care să confirme că tratamentele cu cortizon sunt sigure și eficiente pentru persoanele sub 18 ani. În cazurile în care tratamentele cu cortizon sunt necesare, trebuie ținut cont că acestea pot încetini creșterea. În plus, corticosteroizii pot provoca forme mai severe de pojar și varicelă.