Arăți bine, dar cum te simți? Legătura dintre dezechilibrele hormonale, carențele nutriționale și starea de spirit

„Ce faci când simți că nu mai poți?“„Mai pot puțin“, este răspunsul pe care-l dau șase din zece femei care au o familie și un loc de muncă. Este concluzia unei cercetări despre modul în care femeile fac față provocărilor importante ale vieții, deși probabil că nu era nevoie de un studiu care să confirme reziliența femeilor la stres. Totuși, atunci când nu se pun și pe ele în prim-plan, apar simptome ca: oboseală, probleme cu somnul, dureri de cap, amețeli, iritabilitate, nervozitate – modul corpului de a spune „Stop, e timpul pentru tine!“.

Cu cât sunt mai expuse la presiunile vieții, cu atât femeile devin mai reziliente, arată un studiu realizat la nivel global de mișcarea Coeficientul Feminin (The Female Quotient) pentru egalitatea între femei și bărbați. 3.000 de femei din zece țări au participat la studiul care a demonstrat că reziliența femeilor crește proporțional cu numărul și dimensiunea provocărilor pe care le înfruntă, dar și cu vârsta. Astfel, femeile de peste 40 de ani cu familie și o poziție înaltă la job s-au dovedit cele mai reziliente. „Reziliența este mai mult decât capacitatea de a reveni în picioare rapid după o confruntare cu viața. Este abilitatea de a te recupera în mod echilibrat – de a-ți reveni sănătos, cu o perspectivă mai bună asupra întâmplărilor din trecut“, a explicat una dintre participantele la cercetarea citată de publicația „Forbes“.

Totuși, reziliența la care se referă studiul respectiv nu face referire și la rezistența fizică, la modul în care organismul reacționează la situațiile tensionate și la tot ceea ce vine la pachet cu stresul generat de ele: probleme cu somnul, oboseală cronică, valori modificate ale unor analize, risc crescut de boli cardiovasculare, ba chiar neglijarea unor semne subtile pe care ni le transmite corpul că ceva nu e în regulă.

„E bine să prevenim, să acționăm înainte de apariția simptomelor, să depistăm modificările înainte de instalarea unor afecțiuni, pentru că, în momentul în care apar primele simptome, ne gândim deja la diagnostic, la  prevenția complicațiilor, nu mai vorbim despre profilaxie“, explică asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și directorul medical Synevo România.

Stresul crește nivelul de colesterol și riscul bolilor cardiovasculare

Există mai multe corelații demonstrate între un nivel crescut de stres cronic și modificări ale stării de sănătate fizică. Una dintre cele mai comune este legătura dintre stres și nivelul colesterolului.

Mai multe studii au demonstrat că stresul psihologic poate crește nivelul colesterolului „rău“ (LDL) și al colesterolului total. Una dintre explicații ar consta în efectul pe care-l are cortizolul, hormonul stresului, asupra corpului atunci când este secretat în cantități mari de glandele suprarenale.

O altă explicație este aceea că, în condiții de stres, mâncăm haotic, nu mai avem timp sau dispoziție pentru sport, dormim mai prost, iar aceștia, la rândul lor, sunt factori care pot crește nivelul colesterolului.

Când analizăm datele acestor studii, să luăm în calcul și faptul că femeile sunt mai stresate decât bărbații și că românii sunt mai stresați decât alte popoare.

Un nivel al colesterolului total de peste 200 mg/dl este asociat, la rândul său, cu un risc crescut de hipertensiune arterială și boli cardiovasculare, principalele cauze de morbiditate și mortalitate în cazul femeilor din România. De altfel, infarctul miocardic afectează un număr tot mai mare de femei tinere, semnalează specialiștii Universității Johns Hopkins din SUA.

„Afecțiunile cardiovasculare sunt subdiagnosticate la femei. Acestea au convingerea că sunt protejate de hormonii estrogeni până la menopauză, nu se investighează și ajung uneori la forme avansate de boală: hipertensiune arterială, infarct miocardic, accident vascular cerebral sau alte complicații”, subliniază asist. univ. dr. Antoanela Curici.

Când îți testezi nivelul colesterolului, e bine să optezi, totuși, pentru întregul profil lipidic, pentru că fracțiunile de colesterol – HDL și LDL – și nivelul trigliceridelor pot fi indicatori și mai buni ai stării de sănătate. „LDL colesterolul și trigliceridele sunt principalele particule aterogene din circulația sangvină, însă există și alte particule de colesterol, care sunt dificil de cuantificat, dar care pot fi estimate prin acest calcul. Colesterolul non-HDL oferă o evaluare mai cuprinzătoare a riscului cardiovascular decât LDL-colesterolul la indivizii cu hipertrigliceridemie, de exemplu, deoarece adaugă si colesterolul remanent la LDL-C și, prin urmare, ține cont de potențialul aterogen al particulelor de lipoproteine“, spune medicul.

Profilul lipidic face parte din profilul de screening general, unul dintre cele patru profiluri de prevenție gândite de Synevo România pentru femei, în luna dedicată lor. Celelalte trei profiluri sunt: profilul extins de afecțiuni genitale, profilul de screening al statusului hormonal și profilul de afecțiuni tiroidiene. Toate sunt disponibile în perioada 4.03-31.05.2024 cu 20% reducere, atât online, cât și în centrele de recoltare Synevo.

Cum te simți și, mai ales, cum reacționezi în condiții de stres, poate avea legătură cu nivelul unor vitamine sau minerale

Vitaminele au un rol esențial pentru sănătatea mintală. De altfel, mai multe studii au demonstrat legătura dintre anumite carențe nutriționale și instabilitatea emoțională sau chiar cu simptome de depresie și anxietate. Există dovezi relevante pentru corelația dintre tulburări de dispoziție, depresie, anxietate pe de o parte și, de cealaltă parte – deficite nutriționale cum sunt carența de proteine, de vitamine din grupul B, magneziu, zinc, seleniu, fier, calciu și acizi grași Omega 3.

O explicație ar putea fi că o parte dintre aceste carențe au simptome comune cu tulburările de dispoziție. Un exemplu este anemia prin carență de fier, o problemă cu care se confruntă aproximativ un miliard de oameni la nivel mondial. În România, 22,7% din femei sunt afectate de anemie prin deficit de fier.

Manifestările comune ale anemiei și anxietății, de exemplu, sunt:

• oboseală,
• dificultăți de concentrare,
• respirație rapidă,
• puls accelerat,
• fatigabilitate.

Legătura dintre anemie și depresie sau anxietate are două direcții. Pe de o parte, un studiu din 2016 demonstra că persoanele depresive prezintă o probabilitate mai mare de a suferi de anemie prin carență de fier decât persoanele fără depresie.

Pe de altă parte, o altă cercetare a evidențiat că anemia ar putea declanșa simptomele de depresie.

Dozarea periodică a feritinei, cea mai relevantă analiză de sânge pentru identificarea carenței de fier, ne poate ajuta să nu ajungem la anemie. „E important să efectuăm periodic hemograma, la care să adăugăm sideremia sau dozarea feritinei. Iar dacă avem modificări minime, e bine să luăm măsuri în ceea ce privește dieta și, eventual, să introducem suplimentarea cu fier, astfel încât să nu ajungem la o anemie francă. Există o serie de modificări care apar înainte de instalarea anemiei, iar medicul le poate identifica și trata“, precizează asist. univ. dr. Antoanela Curici.

Cum îți influențează hormonii starea de spirit

Hormonii controlează o bună parte dintre procesele care au loc în corp și au atât efecte fizice, cât și psihologice. Orice dezechilibru hormonal sau sensibilitate la modificările hormonale poate conduce la o modificare a stării de spirit.

De exemplu, fluctuațiile hormonale care au loc de-a lungul ciclului menstrual pot provoca schimbări bruște de dispoziție și dificultăți în controlul emoțiilor puternice. De asemenea, la menopauză, atunci când nivelul estrogenului scade, femeile resimt mai des și mai intens emoții precum furia și tristețea, potrivit unui studiu.

Hormonul stresului, cortizolul, poate afecta dispoziția, în sensul că se pot declanșa episoade de instabilitate emoțională. Se poate observa această legătură în cadrul sindromului Cushing, care poate fi cauzat de o tumoră pituitară benignă sau de o tumoră de glande suprarenale, care se pot solda cu un exces de cortizol.

Însă mult mai frecvente sunt dezechilibrele hormonale de la nivelul glandei tiroide. Peste 700 de mii de români suferă de hipotiroidism, cea mai frecventă afecțiune a tiroidei, potrivit statisticilor citate de Hotnews. Iar glanda tiroidă are un impact semnificativ asupra stării de spirit și a emoțiilor noastre. Un dezechilibru al hormonilor tiroidieni poate crește riscul de depresie și anxietate.

Pentru a depista eventualele tulburări tiroidiene, asist. univ. dr. Antoanela Curici recomandă dozarea TSH (hormonul de stimulare tiroidiană), fT4 (free T4 sau tiroxina liberă), dar și anti-TPO (anti-tiroidperoxidaza).