Pietrele la rinichi provoacă cea mai puternică durere pe care ai simțit-o vreodată. Tratamente eficiente în litiaza renală
Litiaza renală sau pietrele la rinichi, așa cum i se spune popular acestei afecțiuni, este frecvent întâlnită și, în majoritatea cazurilor, apare din cauză că nu bem destulă apă. Durerea produsă de migrarea unei pietre care împiedică scurgerea normală a urinei este una dintre cele mai intense pe care o putem experimenta de-a lungul vieții. Fără un tratament adecvat, calculii renali degradează funcția rinichilor.
Dr. Cristian Iatagan, medic primar urolog la Medlife Life Memorial Hospital din București, a explicat, în cadrul unui interviu pentru Smart Living, care sunt cauzele și simptomele litiazei renale, precum și și noutățile în materie de tratament. Cu o experiență de peste 15 ani în chirurgie urologică minim invazivă, dr. Cristian Iatagan a efectuat peste 3000 de intervenții endoscopice, laparoscopice și robotice.
Cauzele calculilor renali
Smart Living: De ce se formează nisipul și pietrele la rinichi?
Dr. Cristian Iatagan: Principalele cauze pentru formarea calculilor sunt reprezentate de:
- regimul hidric inadecvat (cea mai frecventă cauză de litiază renală);
- infecțiile urinare repetate;
- tulburările metabolice și afecțiunile medicale preexistente (de exemplu boli inflamatorii intestinale – prin modificări care interferează cu modul în care este metabolizat calciul și alte minerale);
- consumul de alimente bogate în oxalați (legumele verzi, ciocolata, sfecla roșie, nuciferele);
- moștenirea genetică.
Pietre la rinichi POZE
Smart Living: Care sunt factorii care deteriorează rinichii? Deshidratarea ce rol are?
Dr. Cristian Iatagan: Deshidratarea este principalul factor implicat în apariţia suferinţei renale, atât prin formarea de calculi renali, cât şi prin împiedicarea funcţionării rinichilor în condiţii optime.
Alături de deshidratare, alți factori care duc la suferință renală sunt modificările metabolice din cadrul diferitelor sindroame tubulare renale, hipercalcemia, valorile crescute de acid uric (inclusiv guta), diferitele boli enzimatice, malformaţiile renale. În plus, anumite medicamente favorizează apariţia calculilor.
Smart Living: La cine apar cel mai frecvent calculii renali?
Dr. Cristian Iatagan: Litiaza renală (calculii sau pietrele la rinichi) reprezintă o suferință frecventă. Două din zece persoane vor avea un calcul la un moment dat, iar acestea vor forma de obicei mai mulți de-a lungul vieții. Pacienții de sex masculin cu vârsta între 35 și 50 de ani sunt, statistic, cel mai frecvent afectați.
Litiaza renală simptome
Smart Living: Cum se manifestă litiaza renală?
Dr. Cristian Iatagan: Litiaza renală poate produce diverse simptome, cel mai des întâlnite fiind:
- durerile lombare iradiate anterior, uneori atroce;
- urinările frecvente;
- prezența sângelui în urină;
- febra;
- frisonul.
Citește aici care este temperatura normală a corpului și ce termometre sunt mai bune.
În multe cazuri, calculii renali – în special cei milimetrici, numiți microlitiază renală sau nisip la rinichi – nu dau dureri și se pot elimina spontan.
Diferența între colica renală și litiaza renală
Atunci când o piatră pleacă din rinichi, apare colica renală. Calculul renal respectiv împiedică scurgerea normală a urinei și provoacă una dintre cele mai intense dureri care pot fi experimentate de-a lungul vieții.
Practic, colica renală este cauzată de litiaza renală. De altfel, tratamentul diferă ușor în colica renală.
Smart Living: Ce analize sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului?
Dr. Cristian Iatagan: Diagnosticul litiazei renale se face frecvent când pacientul se prezintă la medic pentru diverse simptome, cel mai des, colică renală.
Medicul face un istoric al suferinței recente, examinează clinic pacientul, recomandă analize de sânge și urină – pentru a evalua funcția rinichilor și prezența infecției – și explorările imagistice necesare (ecografie abdominală, radiografie, computer-tomograf nativ sau cu substanță de contrast). Uneori, calculii renali sunt descoperiți întâmplător prin efectuarea acestor explorări imagistice pentru alte suferințe.
Citește aici cum ne pregătim pentru un computer tomograf și cât durează investigația.
Smart Living: La ce complicații se poate ajunge?
Dr. Cristian Iatagan: Orice calcul renal (chiar asimptomatic) ar trebui tratat din cauza posibilității de creștere în dimensiuni, posibilității de migrare cu împiedicarea scurgerii normale a urinei și riscului de apariție a durerilor și de infecții urinare, cu degradarea progresivă a funcției rinichiului.
Tratament pentru microlitiaza renală
Smart Living: Cum se tratează litiaza renală? Care sunt noutățile în materie de tratamente?
Dr. Cristian Iatagan: În caz de microlitiază renală (pietre mici de până la 3-4 mm), în absența suferinței renale și a infecției, medicul vă va recomanda, cel mai probabil, un tratament medicamentos de expulzie. Acesta vă va ajuta să eliminați calculul pe cale naturală și va limita durerile asociate.
Medicamente pentru eliminarea pietrelor la rinichi
De obicei, se prescrie un antiinflamator nesteroidian care se administrează oral sau ca supozitor. În cazul durerilor mari, se poate trece la un opioid, care se poate administra și intravenos. La acestea se poate asocia un alfa-blocant, oral. În perioada tratamentului, pacientul crește aportul de lichide (nu în colica renală!) și urmărește eliminarea calculului pe care trebuie să îl trimită pentru analiza biochimică a compoziției. Anumiți calculi renali (de exemplu, cei din acid uric) se pretează la o terapie medicamentoasă de lungă durată, pentru dizolvarea pietrelor la rinichi, prin modificarea pH-ului urinar.
Tratamente minim invazive pentru pietre la rinichi
Pentru calculii renali de dimensiuni mai mari de 4 milimetri, modalitățile actuale de tratament activ sunt reprezentate în principal de ureteroscopia cu fragmentare laser a calculilor și de litotriția extracorporeală cu unde de șoc (ESWL).
Litotriția extracorporeală cu unde de șoc (ESWL)
Se adresează pietrelor din rinichi de dimensiuni mai mari de 4 mm, care nu blochează scurgerea normală a urinei și nu au produs infecție. Se face cu ajutorul unui aparat care produce unde pulsatile, le transmite din exteriorul corpului pacientului prin tegument și le focalizează spre calcul. Acesta preia din energia transmisă și deseori se sparge în fragmente mai mici și mai ușor eliminabile.
Avantaje: Necesită o minimă anestezie și se poate efectua în ambulator, fără spitalizare.
Dezavantaje:
- Pot fi necesare mai multe ședințe pentru spargerea calculului;
- Nu se pot controla dimensiunile fragmentelor rezultate;
- Eliminarea acestora poate fi ușoară sau poate pune dificultăți, uneori necesitând completarea cu o procedură de ureteroscopie.
Ureteroscopia
Se adresează calculilor renali cu dimensiuni mai mari, de până la 1,5 -2 centimetri sau celor migrați pe ureter. Este o procedură chirurgicală minim invazivă, care nu necesită efectuarea vreunei incizii (tăieturi) la nivelul tegumentului și care se face de obicei cu o internare de 24 de ore.
Se realizează prin introducerea unui endoscop miniaturizat (poate fi folosit și la copii) prin uretră cu care se avansează prin vezică și uretere până în interiorul rinichilor. Aici, ureteroscopul flexibil permite inspectarea tuturor cavităților renale cu vizualizarea directă a pietrelor, spargerea lor cu o fibră laser și extragerea fragmentelor – pentru analiză.
Avantaje: – Se controlează direct spargerea calculului;
– De regulă, nu mai există probleme cu eliminarea fragementelor rezultate;
– Spargerea calculului se realizează uzual într-o singură etapă (în peste 90% din cazuri).
Dezavantaje:
Necesită internare (de zi, 24 de ore) și anestezie, fiind o procedură chirurgicală minim invazivă.
Citește aici tot ce trebuie să știi despre tratamentul cu laser al pietrelor la rinichi.
Regim alimentar în litiaza renală
Smart Living: Ce măsuri de prevenție putem adopta pentru a evita apariția nisipului sau a pietrelor la rinichi?
Dr. Cristian Iatagan: Prevenţia apariţiei calculilor renali include o serie de măsuri generale, precum şi măsuri specifice, în funcţie de tipul litiazei. O hidratare optimă de 2,5-3 litri de lichide pe zi este benefică în majoritatea tipurilor de litiază. În ceea ce priveşte regimul alimentar, se recomandă o dietă echilibrată, bogată în vegetale şi fibre, cu un conţinut de calciu de 1-2 g/zi şi o limitare a consumului de sare la 1-1,2 g/zi.
Combaterea obezităţii, cu o activitate fizică adecvată, şi compensarea pierderilor de lichide contribuie la reducerea riscului de apariţiei a litiazei renale.
Modificarea pH-ul urinar prin dietă sau medicamentos poate fi necesară, în funcţie de tipul de litiază.
La pacienţii cu litiază urinară cu risc crescut de recidivă, se impune o evaluare metabolică complexă, cu instituirea unui tratament specific.
