Migrena: 20 de informații esențiale de la medicul neurolog

20 de informații pe care trebuie neapărat să le știi despre migrene. Neurolog: „Durerea de cap este de-abia a treia fază a migrenei“

    Migrena poate scădea considerabil calitatea vieții, dacă nu e tratată corespunzător. Din fericire, există multe tratamente care pot preveni sau atenua atacurile migrenoase.

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog, în cadrul Enayati Medical City, ne-a detaliat cele mai utile informații despre migrene și tratamentul acestora.

    1. Migrena este mult mai întâlnită la femei decât la bărbați

    Migrena este o afecțiune neurologică foarte frecventă, manifestată în principal printr-o durere de cap care are anumite particularități. De migrenă suferă aproximativ 17% din femei și 5% din bărbați. Este principala cauză de dizabilitate la persoane cu vârste sub 50 de ani.

    2. Pacienții știu, de obicei, ce este migrena și o recunosc imediat

    Termenul de migrenă provine din limba greacă (hemicrania) și descrie o durere pe o jumătate de cap.

    „Persoanele care au migrenă își dau seama destul de repede atunci când apare o criză migrenoasă și pot să o deosebească de alte dureri de cap, deoarece au experimentat-o de mai mulți ani. Migrena e o patologie cu atacuri recurente, iar frecvența lor poate să difere foarte mult. Poți avea un atac la câteva luni sau dureri zilnice.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    3. Ce sunt migrenele pentru medicii neurologi?

    Pentru neurologi, fiecare durere de cap reprezintă o provocare diagnostică și terapeutică, deoarece există peste 150 de diagnostice posibile.

    Pentru a fi pus diagnosticul de migrenă, trebuie să existe minimum 5 atacuri migrenoase. Acestea trebuie să îndeplinească criteriile migrenei și să nu existe semne de alarmă în ceea ce privește istoricul, examinarea clinică sau în investigațiile pe care le-a făcut pacientul, care să indice că alta ar putea fi cauza durerilor.

    4. Migrene: simptome în funcție de fază

    migrena cu aura
    Așa vede o persoană cu migrenă în timpul aurei FOTO: Shutterstock

    Un atac migrenos poate să aibă 4 faze, niciuna dintre ele nefiind obligatorie.          

    „Prima fază se numește prodrom. Aceasta poate să apară cu câteva ore înainte de durere și se manifestă diferit de la o persoană la alta. În acest timp pot apărea: tulburare de concentrare, căscat frecvent, iritabilitate, pofte pentru anumite alimente (în special dulciuri), contracturi musculare la nivelul gâtului.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    Apoi poate apărea aura migrenoasă. Această fază se manifestă cel mai frecvent sub forma unor luminițe sau linii în „zig-zag“. Durează între 5 și 60 de minute și este urmată de durerea de cap.

    „Durerea de cap este de-abia a treia fază a migrenei și este de intensitate medie-severă, cu caracter pulsatil, agravată de efort. Lumina și zgomotul pot deveni foarte deranjante și pot să apară greață, chiar vărsături, ulterior.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    Citește aici de ce apare senzația de greață: explicațiile medicului gastroenterolog.

    5. Epuizarea și euforia, simptome de migrenă după lupta cu durerea

    Medicul atrage atenția că durerea de cap poate să dureze între 4 ore și 72 de ore dacă nu este tratată corespunzător.

    Ultima fază de migrenă se numește postdrom. Poate să dureze până la 2-3 zile în care persoana respectivă se poate simți epuizată după „lupta“ cu durerea, sau poate să fie euforică.

    6. Migrene, cauze genetice și ereditare

    Migrena poate să apară la orice vârstă, chiar din copilărie. De obicei, atacurile debutează la adolescență și cresc în frecvență pe la 30-40 de ani.

    „De cele mai multe ori, oamenii se nasc cu predispoziția de a face migrenă, fiind o patologie cu o importantă componentă genetică. Jumătate dintre persoanele care suferă de migrenă știu cel puțin o rudă de gradul I care să aibă aceleași simptome.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    Se cunosc mai multe zeci de gene care ar putea predispune la migrenă. Combinația dintre ele este foarte importantă, pentru că astfel poate fi o predispoziție pentru episoade de migrenă mai frecvente sau mai rare.

    „Există forme rare de migrenă, în care pacienții nu-și mai pot simți bine membrele de pe o parte a corpului și nu și le mai pot folosi. Dacă mai există altcineva în familie care să prezinte aceleași simptome, poate fi vorba de migrenă hemiplegică familială, o patologie ale cărei gene le cunoaștem și le putem analiza pentru confirmare.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    7. Factori care declanșează sau agravează durerea

    Vinul roșu poate provoca sau agrava o migrenă FOTO: Shutterstock

    Migrena poate fi influențată de expunerea la anumiți factori declanșatori, care diferă de la o persoană la alta. Cel mai des, atacurile sunt declanșate de stres, apoi de variațiile hormonale existente în perioada de dinainte și de după menstruație sau din preajma ovulației.

    Într-o proporție mai mică, pot fi declanșate, potrivit neurologului, de următorii factori:

    • consumul de alcool, în special vin roșu;
    • lipsa meselor regulate, în special săritul peste micul dejun;
    • somn insuficient, sau dimpotrivă, de o durată a somnului mai mare decât cea cu care este obișnuită acea persoană;
    • variații atmosferice;
    • anumite alimente (ciocolată, brânzeturi maturate, mâncare care conține monoglutamat de sodiu).

    Află de aici ce simți când îți scade glicemia și în ce situații este periculoasă hipoglicemia.

    8. Migrena se poate croniciza

    „În timpul atacului de migrenă, durerea de cap poate ajunge să fie de intensitate severă și cu caracter pulsatil, ceea ce poate să alarmeze foarte tare persoana respectivă. Mulți dintre pacienți îmi spun că simt că atunci o să «plesnească ceva în cap». Din fericire, însă, de cele mai multe ori, migrena nu reprezintă o boală amenințătoare de viață.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    Ceea ce se poate întâmpla este cronicizarea migrenei, potrivit medicului, atunci când durerea apare cu frecvență din ce în ce mai mare, până când poate să ajungă să devină zilnică. În peste jumătate din cazuri, cronicizarea migrenei apare ca urmare a consumului prea mare de medicamente, iar atunci poartă denumirea de cefalee de abuz medicamentos.

    Citește aici despre cefaleea de tensiune, care nu trebuie confundată cu o durere de cap provocată de hipertensiune.

    „Este important ca oamenii care suferă de cel puțin două atacuri de migrenă pe lună și cele care au în total peste 4 zile cu migrenă pe lună să se prezinte la medic pentru a discuta despre o formă de tratament (medicamentoasă sau nu), care să rărească aceste epsioade.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    Medicul subliniază că o cronicizare a migrenei poate conduce, pe lângă alterarea severă a calității vieții dată de dureri aproape permanente, la tulburare de concentrare, iritabilitate, depresie și chiar suicid.

    Găsește aici cele mai vehiculate mituri despre depresie și cum luptăm cu ele.

    9. Migrena cu aură crește direct sau indirect riscul de accident vascular cerebral

    „Migrena cu aură crește riscul de accident vascular cerebral (AVC). Acest risc este totuși unul foarte mic. Este important ca persoanele care suferă de migrenă cu aură să nu cumuleze alți factori care să crească acest risc.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    Află de aici ce simți în timpul unui accident vascular cerebral și de aici ce presupune recuperarea după un astfel de eveniment.

    Pe lângă factorii de risc cardiovascular cunoscuți: hipercolesterolemie, hipertensiune arterială, diabet, obezitate, sedentarism, la persoanele care au migrenă cu aură sunt de evitat anumite tipuri de anticoncepționale, în special împreună cu fumatul, mai ales dacă prezintă și o tulburare de coagulare a sângelui.

    „Migrena se poate asocia cu o altă boală genetică, numită CADASIL (n.r. – arteriopatie cerebrală dominantă autozomală cu infarcte subcorticale și leucoencefalopatie). Pacienții cu această afecțiune prezintă multiple mici accidente vasculare. De asemenea, migrena se poate asocia cu sindrom antifosfolipidic (n.r. – o tulburare de coagulare a sângelui). Aceste patologii asociate, evident, pot crește riscul de AVC. Dacă o persoană cu migrenă are rude apropriate care au suferit AVC sau demență la vârste sub 65 de ani, sau dacă au avut avorturi spontane ori tromboze, e bine să facă teste și pentru aceste patologii.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    Găsește aici ce presupune regimul pentru colesterol mărit.

    10. Ce este o migrenă cu aură și cum o recunoști

    Fiziopatologia aurei migrenoase a fost destul de dezbătută în lumea medicală în ultima sută de ani.

    Potrivit medicului neurolog, până de curând, se credea că în timpul aurei apare o îngustare a arterelor de la nivelul creierului, care scade fluxul de sânge sub pragul de ischemie, iar această deprivare de oxigen și nutrienți ar fi responsabilă de manifestările aurei.

    După această fază, se credea că urmează o vasodilatație reflexă, care să cauzeze durerea. În sprijinul acestei teorii erau studii care arătau variațiile de calibru ale vaselor, iar cel mai eficient medicament pentru durerea de cap existent în acea perioadă, ergotamina, este un vasoconstrictor.

    În prezent, se crede că cel mai important rol în aură este cel al depolarizării corticale. În această fază, migrena poate să semene cu o criză epileptică. În funcție de zonele corticale în care se întâmplă această undă de depolarizare a neruonilor, neurologul precizează că aura poate să se manifeste în diferite feluri, de la tulburări de vedere, la amorțeli, tulburări de vorbire, sau chiar scăderea forței musculare la membrele de pe o parte a corpului.

    „Se poate observa, într-adevăr, o vasoconstricție în timupul aurei, dar creierul nu ar trebui să sufere din această cauză. În ceea ce privește durerea, aceasta este cauzată de inflamație, iar vasodilatația, dacă este prezentă, este doar un fenomen de însoțire a inflamației.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    Citește aici cum recunoști crizele de epilepsie și ce ai de făcut ca să le ții sub control.

    11. Există mai multe tipuri de migrene

    Migrena poate să fie cu aură sau fără, episodică sau cronică. În migrena cronică, durerea apare în minimum 15 zile pe lună, dintre care minimum 8 au caracter de migrenă, timp de minimum 3 luni consecutive.

    „Migrena poate avea aură care să se maifeste în mai multe moduri. Pe lângă aura vizuală, sau cea hemiplegică (n.r. – cu slăbiciune musculară pe o parte a corpului), de care am mai vorbit, poate să mai fie migrenă oftalmică, sau migrenă bazilară, care se poate manifesta printr-o tulburare de vorbire numită dizartrie. Vorbirea este îngreunată, dar pacientul înțelege tot ce i se spune și, până la urmă, poate comunica tot ce are de zis. Mai pot apărea amețeli cu caracter de vertij, sau tinitus (n.r. – zgomote în urechi), hipoacuzie, vedere dublă, scădere a receptivității.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    12. Migrena oftalmică apare doar la un ochi

    Neurologul menționează că în migrena oftalmică, tulburarea de vedere cu fenomene pozitive (luminițe, sclipiri) sau negative (pete negre sau nu mai vede o parte din câmpul vizual) este prezentă la un singur ochi, spre deosebire de migrena cu aură vizuală, când problemele de vedere apar la ambii ochi. Fenomele apar progresiv, în decurs de cel puțin 5 minute și au o durată de până la 60 de minute, iar apoi urmează durerea de cap.

    13. Migrena biliară, confundată cu o criză de bilă

    „Migrena se poate asocia, destul de des, cu patologia vezicii biliare, afecțiune care poate face atacurile migrenoase mai dese. În timpul colicii biliare, durerea este însă predominantă la nivelul abdomenului superior, între omoplați sau sub umărul drept și poate fi însoțită de vărsături, febră și transpirații. De multe ori, migrena este greșit catalogată ca o criză biliară, deoarece și ea se poate manifesta prin greață și vărsături.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    14. Migrena abdominală poate apărea la copii

    Există o formă particulară de migrenă, prezentă la copii, numită migrenă abdominală, potrivit medicului neurolog.

    În acest caz, durerea este localizată, de obicei, în mijlocul abdomenului sau în jurul ombilicului, se asociază cu greață, vărsături, paloare, este de intensitate medie-severă și durează între 2 și 72 de ore, dacă nu este tratată. În acest tip de migrenă nu este prezentă durerea de cap și ne putem gândi la ea ca un posibil diagnostic, în special în cazul copiilor care au o rudă care suferă de migrenă.

    Citește aici ce probleme de sănătate poate anunța o durere în jurul buricului.

    15. Există 2 tipuri de tratament pentru migrene 

    „Tratamentul migrenei se împarte în două categorii: tratament care se poate administra în timp ce doare capul și tratament de prevenție, care se poate administra zilnic, pentru a face episoadele de migrenă mai rare și mai puțin intense.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    În faza acută (atunci când doare capul), se recomandă ca tratamentul pentru migrene să fie administrat de la primele semne. Medicmantele de primă intenție sunt antiinflamatoare simple (aspirină, paracetamol), care pot fi administrate în maximum 15 zile dintr-o lună.

    16. Pastile de migrene puternice, în cazul atacului migrenos

    „Dacă nu mai sunt eficiente antiinflamatoarele de primă intenție, se pot administra combinații medicamentoase (aspirină+paracetamol+cofeină), ideal care să nu conțină opioide (tramadol, codeină). Acestea pot fi administrate în maximum 10 zile dintr-o lună.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    Pentru tratarea atacului migrenos există și tratamente țintite, din clasa triptanilor, care sunt mai eficiente decât celelalte, dar 25% din pacienți nu suportă efectele adverse sau au contraindicație în a le administra.

    17. Tratament preventiv cu anticorpi monoclonali

    Pentru prevenția migrenei, medicul recomandă, de obicei, medicamente din clasa betablocantelor, antiepilepticelor sau antidepresivelor. Acestea pot scădea semnificativ (cu peste 50%) frecvența migrenelor la jumătate dintre pacienți, însă sub 20% urmează acest tratament după un an de la recomandare, mulți renunțând din cauza efectelor adverse sau pentru că au constatat o lipsă de eficiență în timp.

    „Din fericire, în ultimii ani au apărut și tratamente țintite pentru prevenția migrenei, cu anticorpi monoclonali anti-CGRP, cu eficiență și tolerabilitate mult mai bune față de celelalte medicamente. De anul trecut, avem și în Romania disponibile aceste tratamente, dar, cel puțin deocamdată, costul acestora poate să fie unul ridicat.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    18. Tratament rapid prin neuromodulare

    O altă opțiune nouă pentru tratarea migrenei este neuromodularea. Neuromodularea are un foarte bun raport între eficiență și posibilele efecte adverse, unele dintre dispozitive putând fi folosite și de femeile însărcinate și de cele care alăptează. „Cea mai mare experiență (peste 200 de pacienti tratați) o am cu stimularea electrică transcutanată a nervului trigemen“, subliniază specialistul.

    Aceasta este eficientă și în acut, și în prevenție, este ușor de folosit și de tolerat și se poate face la domiciliu. Este recomandată totuși o probă în cabinet, chiar și după ce este clar diagnosticul de migrenă, pentru a vedea exact dacă este bine tolerat și pentru explicațiile necesare folosirii.

    19. Jurnalul migrenei, de un real ajutor

    „Primul pas în prevenirea migrenei este de a găsi potențialii factori declanșatori. În acest sens, le recomand pacienților să țină un jurnal al migrenei în care să-și noteze zilele în care au avut dureri, ce au mâncat în acele zile, cât au dormit și ce medicamente și-au administrat. Există inclusiv aplicații pe telefon care să le ușureze această activitate.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    Conform unui studiu, dacă se ține o astfel de evidență, numărul de zile cu migrenă și numărul de medicamente administrate sunt cu până la 30% mai multe față de ce își aduc aminte pacienții.

    20. Mergi la neurolog dacă ai atacuri migrenoase 3 luni consecutiv!

    Neurologul recomandă ca persoanele care suferă de migrenă să aibă un program de somn regulat, să se culce și să se trezească la aceleași ore pe tot parcursul săptămânii, inclusiv în weekend. Se recomandă să facă mișcare, ideal în aer liber, cel puțin 30 de minute pe zi, să fie bine hidratați, să mănânce regulat, iar la birou să aibă o postură corectă și să poarte ochelari cu factor de protecție, în special dacă au fotofobie.

    Găsește aici un set de exerciții fizice recomandate pentru începători.

    „Atunci când, în ciuda acestor măsuri, migrena apare cu frecvență de peste 2 episoade pe lună, sau sunt peste 4 zile cu migrenă timp de cel puțin 3 luni consecutive, se recomandă prezentarea la medic pentru a se discuta depre posibilele opțiuni terapeutice care să rărească aceste episoade.“

    Dr. Bogdan Pană, medic neurolog

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare