Hipertiroidismul afectează psihicul. Semnele care ar trebui să te alarmeze

În România, afecțiunile tiroidei, glanda care controlează metabolismul, respirația, ritmul cardiac, sistemul nervos și multe alte funcții ale organismului, au o prevalență crescută. Netratate, bolile de tiroidă pot avea consecințe severe. Hipertiroidismul, mai precis hiperactivitatea glandei tiroide, este una dintre ele. Mai jos, aflăm ce este hipertiroidismul, ce simptome are și cum îi putem facem față.

Hipertiroidismul este o afecțiune a glandei tiroide care se traduce prin hiperactivitatea acesteia. Atunci când glanda tiroidă este hiperactivă apare hipertiroidismul, ceea ce înseamnă că toate procesele conexe se accelerează, cauzând, printre alte simptome, nervozitate, anxietate, bătăi rapide ale inimii, tremur, transpirație excesivă, fluctuații ale greutății, oboseală cronică, depresie. 

Netratate, bolile tiroidiene pot genera disfuncții la nivelul tuturor organelor și țesuturilor organismului, potrivit publicației medicale specializată în probleme endocrine endocrineweb.com.

Cum funcționează glanda tiroidă

Glanda tiroidă este un organ de dimensiuni reduse, în formă de fluture, situat în partea din față a gâtului și este responsabilă de eliberarea de hormoni care controlează metabolismul (adică felul în care corpul nostru utilizează energia), respirația, sistemul nervos, greutatea, și temperatura corporală.

Glanda tiroidă produce doi hormoni principali, tiroxină (T4) și triiodotironină (T3), care influențează fiecare celulă din corpul nostru. Acești hormoni mențin rata la care corpul utilizează grăsimi și carbohidrați, ajută la controlul temperaturii corpului, influențează ritmul cardiac și ajută la reglarea producției de proteine. Tiroida produce, de asemenea, un hormon care ajută la reglarea cantității de calciu din sânge (calcitonină).

Date din 2018, prezentate în cadrul campaniei „Tiroida la control”, susținută de medici endocrinologi, alături de medici de familie și de Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune, în parteneriat cu Administrația Prezidențială, arată că, în România, în intervalul 2010-2016 numărul bolnavilor de hipertiroidism a crescut accelerat. 

Potrivit datelor, în 2016, s-au înregistrat 83.413 cazuri noi de boli tiroidiene, de două ori mai multe decât în 2010. 

Conform datelor furnizate de Institutul Național de Sănătate Publică, la sfârșitul anului 2017, incidența tiroiditei cronice autoimune a crescut cu 71% în perioada 2010-2016, în timp ce incidența tumorilor maligne tiroidiene a crescut cu 22%, iar a hipotiroidei cu 38%.

Hipertiroidismul are însă multiple cauze și, din fericire, mai multe metode de tratament. Este foarte important să iei legătura cu medicul dacă prezinți simptome ale hiperactivității tiroidei.

Hipertiroidismul – semnele care ar trebui să te alarmeze

• schimbări ale apetitului (creșterea sau lipsa poftei de mâncare);
• creștere sau scădere bruscă în greutate, chiar dacă apetitul și aportul de alimente rămân aceleași sau cresc;
• bătăi rapide ale inimii (tahicardie) – de obicei mai mult de 100 de bătăi pe minut;
• bătăi neregulate ale inimii (aritmie);
• palpitații;
• insomnie;
• apatie;
• probleme intestinale;
• intoleranța temperaturilor ridicate;
• transpirație excesivă;
• iritabilitate;
• modificări ale ciclului menstrual – uneori lipsa menstruației;
• tulburări emoționale/ mentale – depresie, anxietate;
• slăbiciune musculară;
• stări de nervozitate;
• probleme de fertilitate;
• probleme respiratorii;
• episoade de paralizie;
• tremur;
• probleme de vedere;
• creșteri sau scăderi bruște în greutate;
• amețeală;
• subțierea firului de păr;
• urticarie, leziuni și mâncărimi ale pielii;
• creșterea glicemiei;
• mărirea glandei tiroide – apariția gușei (o umflătură la baza gâtului). 

Hipertiroidismul. Care sunt cauzele

Atunci când suferi de hipertiroidism, corpul tău produce cantități excesive din hormonii tiroidieni T3 și T4, responsabili de reglarea metabolismului, ceea ce accelerează, practic, multiple funcții ale organismului. 

Simptomele hipertiroidismului variază în funcție de perioada de timp în care glanda tiroidă a eliberat hormonii T3 și T4, de cantitățile eliberate, precum și de vârsta ta. Un alt factor este sexul, bolile tiroidiene având o prevalență mai mare în rândul femeilor.

Cea mai frecventă cauză a hipertiroidismului este boala autoimună Graves, care constă în producerea unui anticorp (o proteină produsă de organism pentru a proteja împotriva unui virus sau a unei bacterii) numită imunoglobulină stimulatoare tiroidiană (TSI). Aceasta determină glanda tiroidă să producă hormoni în exces. Boala Graves este ereditară și este mai comună în rândul femeilor.

Hipertiroidismul poate fi, de asemenea, cauzat de gușa nodulară sau multinodulară toxică – bucăți sau noduli prezenți în glanda tiroidă care determină producerea excesivă de hormoni tiroidieni. 

În plus, inflamația glandei tiroide, numită tiroidită, cauzată de virusuri sau de probleme ale sistemului imunitar, poate provoca temporar simptome de hipertiroidism. Consumul crescut de iod, fie din alimente, suplimente ori medicamente, pot provoca glanda tiroidă să supraproducă hormoni tiroidieni. În cele din urmă, unele femei pot dezvolta hipertiroidism în timpul sarcinii sau în primul an după naștere.

Un alt factor de risc este istoricul personal al anumitor boli cronice, cum ar fi diabetul de tip I, anemia pernicioasă și insuficiența suprarenală primară.

Care este procesul de diagnostic pentru hipertiroidism

• Analizarea istoricului medical și examinare fizică. În timpul controlului medical, medicul poate încerca să detecteze un ușor tremur în degete atunci când sunt extinse, reflexe hiperactive, modificări ale ochilor, ale pielii sau ale pulsului. Este examinată, de asemenea, glanda tiroidă pentru a vedea dacă aceasta este mărită, neregulată sau netedă.
• Analize de sânge. Testele de sânge care măsoară tiroxina și hormonul de stimulare a tiroidei (TSH) pot confirma diagnosticul. Niveluri ridicate de tiroxină și cantități mici sau inexistente de TSH indică o tiroidă hiperactivă. Cantitatea de TSH este importantă, fiind hormonul care stimulează producția de tiroxină. Aceste teste sunt necesare în special pentru persoanele în vârstă, în cazul cărora nu apar, de cele mai multe ori, simptome clasice de hipertiroidism.
  
  Rezultatele testelor de sânge pot fi afectate de consumul de biotină – un supliment al vitaminei B care se poate găsi și în multivitamine. În cazul administrării de biotină sau multivitamine cu biotină, anunță medicul și, pentru un test corect, oprește administrarea biotinei cu cel puțin 12 ore înainte de analizele de sânge.

Hipertiroidismul. Cum se tratează

Hipertiroidismul poate fi tratat cu medicamente antitiroidiene care interferează cu producerea hormonilor tiroidieni (în principal metamazolul; propiltiouracilul este utilizat doar pentru femei în primul trimestru de sarcină). 

O altă opțiune este terapia cu iod radioactiv pentru a deteriora celulele care produc hormoni tiroidieni. În cazuri rare în care femeile nu răspund sau prezintă efecte secundare, poate fi necesară intervenția chirurgicală de îndepărtare a tiroidei. 

Alegerea tratamentului depinde de severitatea afecțiunii și de cauza principală a simptomelor, de vârstă, de alte afecțiuni existente, de potențialele efecte secundare ale medicamentului și, în cazul femeilor, de sarcină.

În plus față de aceste tratamente, medicul poate prescrie și beta-blocante pentru a bloca efectele hormonilor tiroidieni. Beta-blocantele ajută la încetinirea ritmului cardiac rapid și la reducerea tremurului mâinilor, conform endocrineweb.com.

Următorii pași după diagnostic și tratament

Dacă ai fost diagnosticat cu hipertiroidism, cel mai important lucru este să primești asistența medicală necesară. După ce ai decis, împreună cu medicul, un curs de acțiune, există câteva lucruri pe care le poți face pentru a-ți sprijini organismul în timpul procesului de vindecare.

• Fă exerciții regulate. Sportul este sănătos și te va ajuta să te simțiți mai bine, să îți îmbunătățești tonusul muscular și sistemul cardiovascular, potrivit mayoclinic.org. Exercițiile cu greutăți sunt importante în cazul persoanelor care suferă de boala Graves, pentru că ajută la menținerea densității osoase. De asemenea, exercițiile fizice pot contribui la reducerea poftei de mâncare și la creșterea nivelului de energie;
• Tehnicile de relaxare te pot ajuta să îți păstrezi optimismul și o perspectiva pozitivă. Echilibrul psihic este important atât pentru sănătatea psihică, cât și fizică.