Stare de amețeală. Ce boli poate ascunde - de la probleme ORL la tumori

Ce boli poate ascunde starea de amețeală

O stare de amețeală, aparent banală, poate fi semnul unui accident vascular cerebral sau chiar a unei tumori pe creier. Acest simptom este frecvent întâlnit în cazul afecțiunilor neurologice, așa că nu trebuie nicidecum neglijat, ci necesită un consult de specialitate pentru a afla cauza exacta.

Dr. Mihaela Munteanu, medic specialist în neurologie, ne-a explicat ce posibile cauze poate avea o stare de amețeală și ce teste ne ajută pentru un diagnostic clar.

Smart Living: Ce afecțiuni sau tulburări neurologice poate ascunde o stare de amețeală?

Dr. Mihaela Munteanu: Starea de amețeală sau vertijul poate avea multiple cauze, în funcție de simptomele asociate. Dacă este însoțită de senzație de rotație, adică persoana afectată descrie senzația „că se învârte camera,” este vorba despre o afecțiune a urechii interne, structură responsabilă cu echilibrul corpului uman, care intră în sfera patologiilor ORL.

Numeroase afecțiuni neurologice pot genera amețeală: de la o spondiloză cervicală, hipertensiune arterială, până la accidente cerebrale sau tumori. Poate fi prezentă și în cazul unor atacuri de panică, tulburări anxioase, vertijul reprezentând o somatizare, o transpunere la nivel fizic a stării psihice.

Medicul neurolog Miheala Munteanu atrage atenția că starea de amețeală e des întâlnită în cazul afecțiunilor neurologice
Medicul neurolog Miheala Munteanu atrage atenția că starea de amețeală e des întâlnită în cazul afecțiunilor neurologice

Smart Living: Amețeala este un simptom frecvent întâlnit în cazul afecțiunilor neurologice?

Dr. Mihaela Munteanu: Din păcate, este un simptom foarte frecvent, prezent mai ales în cazul persoanelor care desfășoară muncă statică de birou sau al șoferilor.

O stare de amețeală poate fi cauzată de problemele cu circulația

Smart Living: Cum putem afla cauza exactă a unei stări de amețeală?

Dr. Mihaela Munteanu: Pentru a decela motivul apariției stării de amețeală, ne sunt de folos investigații imagistice: computer tomograf (CT) și/sau rezonanță magnetică nucleară (RMN). Oportunitatea fiecăreia dintre cele două investigații se stabilește numai de către medicul neurolog după un consult de specialitate.

O altă cauză posibilă poate fi insuficiența circulatorie cerebrală, în special la persoanele vârstnice, care au colesterol crescut pe baza analizelor de sânge. Colesterolul “rău” se depune pe arterele carotide și vertebrale, vasele mari de sânge care pleacă de la inimă și ajung la cap, micșorând debitul sangvin cerebral. În acest caz, se recomandă efectuarea unei ecografii color (Doppler) de artere carotide și vertebrale, ateromatoza carotidiană fiind o posibilă cauză de vertij.

Smart Living: Ce alte simptome însoțesc starea de amețeală, în cazul unei tulburări neurologice?

Dr. Mihaela Munteanu: Din punct de vedere neurologic, vertijul poate fi însoțit și de cefalee (durerea de cap), tulburări de echilibru (pacientul simte ca nu mai poate menține direcția de mers și se dezechilibrează, putând genera căderi și traumatisme), tulburări de vedere descrise ca vedere „încețoșată” sau diplopie (vedere dublă).

Tratamentul este diferit în funcție de cauză

Smart Living: Cum putem scăpa de starea de amețeală?

Dr. Mihaela Munteanu: În funcție de boala de fond, care stă în spatele amețelii, tratamentul este divers. În cazul unei afecțiuni reumatologice (de exemplu spondiloza cervicală), se recomandă medicamente antiinflamatoare, relaxante musculare și proceduri de fiziokinetoterapie.

În contextul afectării ORL, sunt de folos manevrele de repozitionare vestibulară, prin care se “rearanjează” otoliții, adică structurile din interiorul urechii interne, care au cauzat vertijul rotator.

La pacienții hipertensivi, puseele de creștere a tensiunii arteriale necontrolate terapeutic necesită reevaluare cardiologică periodică cu ajustarea tratamentului, dublată și de complianța pacientului. Din nefericire, o tensiune arterială incorect tratată, alături de alți factori de risc cardio-vasculari (colesterol, diabet, fumat, sedentarism) pot duce la accident cerebral, cu urmări pe termen lung pentru pacienți (pareze). În cazul depistării unor tumori cerebrale, este indicat consultul neurochirurgical.

În concluzie, amețeala, un simptom nespecfic, dar care poate ascunde boli grave, nu este de neglijat, pacientul ar trebui astfel să solicite un consult neurologic.

Pe scurt despre posibilele cauze ale unei stări de amețeală

  • boala Meniere (o afecțiune a urechii interne);
  • scăderea bruscă a tensiunii arteriale;
  • afecțiuni ale mușchiului inimii;
  • scăderea volumului sanguin;
  • anxietate;
  • anemie;
  • hipoglicemie (glicemie scăzută);
  • infecții la nivelul urechilor;
  • deshidratare;
  • accident vascular cerebral;
  • efort excesiv;
  • rău de mișcare.

În cazuri rare, amețelile ar putea fi cauzate de scleroza multiplă, un accident vascular cerebral, o tumoră malignă sau o altă afecțiune a creierului.

Ce puteți face în momentul în care vă confruntați cu o stare de amețeală

  • Așezați-vă pe un scaun sau încercați să vă întindeți, dacă este posibil, imediat când simțiți o stare de amețeală și încercați să vă odihniți până când amețelile dispar. În acest fel, nu riscați să vă pierdeți echilibrul și să cădeți sau să vă răniți;
  • Folosiți un element de sprijin pentru stabilitate (perete, balustradă), dacă nu aveți posibilitatea să vă așezați undeva;
  • Dacă știți că vă confruntați des cu stări de amețeală, sprijiniți-vă întotdeauna de balustradă, atunci când coborâți scările;
  • Puteți practica activități care îmbunătățesc echilibrul, cum ar fi Yoga sauTai Chi.
  • Evitați să vă ridicați din pat/de pe scaun sau să vă schimbați poziția brusc;
  • Evitați să conduceți mașina sau să manevrați utilaje grele dacă prezentați frecvent stări de amețeală;
  • Evitați cofeina, alcoolul și tutunul. Utilizarea acestor substanțe poate declanșa o stare de amețeală sau o poate înrăutăți;
  • Beți cel puțin opt pahare de apă pe zi, dormiți șapte ore sau mai mult pe noapte și evitați, pe cât posibil, situațiile stresante;
  • Adoptați o dietă sănătoasă care include multe legume, fructe și proteine ​​slabe pentru a ajuta la prevenirea stărilor de amețeală;
  • Dacă bănuiți că amețelile sunt cauzate de un anumit medicament, discutați cu medicul dumneavoastră despre reducerea dozei sau despre schimbarea tratamentului;
  • Odihniți-vă într-un loc răcoros și beți apă dacă bănuiți că amețelile sunt cauzate de supraîncălzire sau de deshidratare.

Mergeți cât mai curând la medic în următoarele situații

În cazul în care o stare de amețeală nu este ocazională sau nu știți cauza exacta și acest simptom apare frecvent, este necesar să mergeți la medicul de familie care vă va îndruma mai departe.

De asemenea, trebuie să anunțați imediat medicul dacă aveți o stare de amețeală bruscă însoțită de:

  • o lovitură la cap;
  • o durere de cap;
  • o durere de gât;
  • febră mare;
  • vedere încețoșată;
  • pierderea auzului;
  • dificultăți de vorbire;
  • amorțeală sau furnicături;
  • cădere a unui ochi sau a gurii;
  • pierderea conștiinței;
  • dureri în piept;
  • vărsături continue.

Aceste simptome ar putea indica o problemă gravă de sănătate, de aceea este important să solicitați ajutorul medicului cât de curând posibil.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare