Ce ar trebui să știm cu toții despre constipație. Ghid pentru copii, adulți și femei însărcinate

De constipație suferă aproximativ 35% din populație, indiferent de vârstă. Problemele cu tranzitul intestinal dificil reprezintă cea mai întâlnită cauză pentru care oamenii ajung la medicul gastroenterolog. În cele mai multe cazuri, constipația este cauzată de alimentația săracă în fibre, de hidratarea insuficientă și de prea puțină mișcare.

Cel mai recomandat este ca prima evaluare să fie făcută de medicul internist. Motivul? Constipația poate fi consecința altor afecțiuni, iar internistul are o viziune de ansamblu și poate îndruma apoi pacientul către alte specialități.

În cazul nou-născuților și al bebelușilor, inclusiv al celor hrăniți la sân, constipația poate apărea din cauza hidratării insuficiente, dar și pe fondul unor posibile malformații.

În orice situație, dacă modificările alimentare și de stil de viață nu își fac efectul, e neapărat necesar să mergem la medic.

Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă, ne-a detaliat tot ce trebuie să știm despre constipație.

Ce înseamnă un tranzit normal

Înainte de a vorbi despre constipație, care se definește ca un tranzit intestinal dificil sau lipsit de frecvență, dr. Elena Păcuraru ne-a explicat ce înseamnă un tranzit intestinal normal:

• Frecvența: minimum trei scaune pe săptămână până la maximum trei scaune pe zi.
• Forma: alungită, legat (nu fragmentat).
• Consistența: plastică.
• Greutatea: 150-200 gr pe zi.
• Eliminare fără efort sau durere.
• Defecația determină o senzație de evacuare completă.

Simptome de constipație

Raportându-ne la normal, vorbim despre constipație, potrivit medicului internist, atunci când:

• scaunele sunt mai puține de trei pe săptămână,
• scaunele sunt de consistență cresută sau chiar dură,
• scaunele sunt fragmentate,
• uneori, defecația se realizează cu efort sau chiar cu durere,
• după defecație există o senzație de evacuare incompletă.

În unele cazuri, pacienții ajută procesul defecației prin masarea abdomenului pentru a ușura progresia bolului fecal.

„Constipația reprezintă unul dintre cele mai frecvente motive ce determină adresarea către serviciile de gastroenterologie. Afectează aproximativ 35% din populație, uneori cu impact negativ semnificativ în ceea ce privește calitatea vieții.“

Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă

Cele mai frecvente cauze de constipație

Cauzele care conduc la constipație sunt multiple, potrivit medicului internist care ni le-a detaliat, mai jos.

Pot fi cauze organice care afectează strict tubul digestiv în segmentul intestinal.

Pot fi și cazuri de constipație secundară altor boli: diabet zaharat, hipotiroidie, boala Parkinson, leziuni cerebrale sau ale măduvei spinării, scleroză multiplă, depresie, anumite boli autoimune (sclerodermia, dermatomiozita).

Poate fi indusă de consumul anumitor medicamente: opiaceele folosite în tratamentul durerilor severe din cancer, anticolinergicele și antispasticele (Scobutil, No-Spa), antidepresivele, antihipertensivele, mai ales blocantele de calciu (Amlodipina, Felodipina, Verapamil, Diltiazem), anticonvulsivantele, antiparkinsonienele, antacidele pe bază de calciu sau aluminiu. Și suplimentele cu fier și cele cu calciu pot constitui cauze de constipație.

Poate fi un simptom reflex la o leziune abdominală produsă la distanță, ca în cazul bolii inflamatorii pelvine la femei, prostatitei la bărbați, ulcerului duodenal la ambele sexe.

Cele mai frecvente cauze de constipație, însă, sunt un stil de viață problematic, cu diete hiperproteice și lipsite de fibre alimentare în cantitate corectă, o hidratare insuficientă și sedentarismul.

Constipația ca boală

Sunt și persoane care nu recunosc nici una dintre situațiile deja enumerate, dar prezintă ori o încetinire a tranzitului intestinal, ori tulburări de defecație. În cazul lor, poate fi vorba despre constipația primară, constipația ca boală.

„Mecanismele care conduc, în această situație, la instalarea constipației țin, în principal, de tulburarea activității musculaturii colonului și/sau alterarea inervației autonome a colonului, determinând reducerea mișcărilor de propulsie a conținutului intestinal (peristaltismul normal), însoțite sau nu de mișcări antipropulsive (antiperistaltice).“

Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă

La aceste mecanisme se adaugă lipsa de coordonare a mușchilor planșeului pelvin în timpul defecației.

Factorii care predispun la un tranzit intestinal lent

În general, predispoziția către constipație crește odată cu vârsta, potrivit medicului Elena Păcuraru. Alte situații ce predispun la constipație sunt, potrivit medicului, următoarele:

• sexul feminin (constipația este de trei ori mai frecventă la femei față de bărbați);
• dieta săracă în fibre alimentare și lipsa hidratării corespunzătoare;
• sedentarismul;
• afecțiunile psihiatrice (depresia, anxietatea, gestionarea inadecvată a stresului), consumul de medicamente care induc constipația;
• antecedentele familiale de constipație (aglomerări familiale, posibil prin factori genetici, dar posibil și prin „moștenirea” unor obiceiuri alimentare incorecte, propagate din generație în generație).

O constipație care durează mai mult de șase luni devine cronică

„Vorbim despre constipație cronică atunci când semnele și simptomele mai sus amintite evoluează de minimum șase luni. În general, când vorbim despre constipație, la acest aspect al constipației cronice ne referim. Constipațiile pasagere, cu durată mai scurtă de trei luni pot să apară fără a te situa în una dintre categoriile de risc amintite.“

Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă

Unii pacienți tolerează constipația cronică și o rezolvă prin autoadministrarea de laxative sau prin efectuarea de microclisme. Uneori, ei nici nu realizează că se află într-o situație patologică, potrivit medicului internist.

De aceea, în timpul consultațiilor, pacienții trebuie întrebați explicit cu privire la toate caracteristicile tranzitului intestinal.

Sunt pacienți însă, cărora constipația cronică le afectează semnificativ calitatea vieții și, în general, aceștia sunt cei care solicită ajutor medical.

Cum tratăm constipația la adulți

„Logic ar fi să ne gândim că formele de constipație care apar secundar altor boli sau medicamente se rezolvă prin tratarea bolii de bază sau eliminarea respectivelor medicamente. Din păcate, lucrurile nu stau așa decât arareori, cum se întâmplă în hipotiroidie, care poate fi compensată medicamentos, sau în tulburările electrolitice, prin corecția acestora“, atenționează dr. Păcuraru.

Medicul atrage atenția că, de exemplu, o neuropatie autonomă, în cadrul diabetului, răspunzătoare de inervația intestinelor, odată apărută, nu regresează prin simpla echilibrare a glicemiei. Este o complicație cronică și, odată instalată, rămâne ca atare. Și exemplele pot continua. Astfel încât și pentru constipația secundară, pe lângă tratamentul bolii de bază, se recurge la principiile terapeutice specifice constipației primare.

Alimente obligatorii pentru a scăpa de constipație

Prima măsură pentru tratarea eficientă a constipației este corecția igieno-dietetică.

Mai exact, trebuie crescut consumul de fibre alimentare la 20-35 de grame zilnic. Dr. Elena Păcuraru recomandă următoarele alimente pentru a reduce episoadele de constipație:

• cereale (cel mai eficient este ovăzul) și pâine integrală;
• fasole,
• linte,
• fructe și legume proaspete (foarte eficiente sunt prunele, merele, perele, varza, morcovul) și salatele din frunze verzi.

Atunci când îți alcătuiești o dietă anticonstipație, ai în vedere conținutul de fibre al următoarelor alimente:

Aliment și cantitate	Conținut de fibre
Ovăz (100 g)	10,6 g
Linte gătită (100 g)	7,9 g
Fasole gătită (100 g)	7-10 g (în funcție de tipul de fasole)
Cartof copt în coajă (o bucată medie)	6,3 g
Avocado (100 g)	7 g
Păstârnac (100 g)	6 g
Semințe de in măcinate (o lingură)	1,9 g
Pere (100 g)	3,1 g
Zmeură (100 g)	6,5 g
Migdale coapte (100 g)	13,3 g

Pe de altă parte, trebuie scăzut consumul de proteine animale (carne, brânză), de dulciuri precum înghețata și de alimente intens procesate.

Este util consumul zilnic de semințe de in (proaspăt pisate sau măcinate) și de Psyllium, care pot fi adăugate într-un iaurt sau chefir.

Mai puțină carne, mai multe fructe și legume

Omul modern s-a îndepărtat foarte mult de stilul alimentar specific speciei, așa că nu este de mirare că are o multitudine de probleme digestive, printre care și constipația.

„Alimentația specifică presupune un consum de carne limitat la 2-3 porții pe săptămână și consumul de legume și fructe, parte cât mai mare dintre ele – proaspete, pentru un aport de enzime, vitamine, minerale și fibre. La acestea se adaugă cereale integrale, semințe, la care asociem ouă și mai rar lactate, în cantitate mică. Ba mai mult, toată hrana consumată trebuie să presupună și un efort fizic de procurare a ei, și nu mă refer aici doar la efortul de a deschide ușa frigiderului“, completează dr. Elena Păcuraru.

Reguli de alimentație anti-constipație

Medicul internist recomandă câteva reguli generale:

• Mesele trebuie să fie reduse cantitativ și mai frecvente (omul primitiv nu avea niciodată ocazia de a se îmbuiba, iar tubul nostru digestiv, din păcate, nu a evoluat odată cu societatea și tehnologia);
• Trebuie avut grijă ca la fiecare masă, pe lângă alimentele preparate termic, să consumați un volum echivalent de legume crude, sub formă de salată, sau cereale integrale, iar gustările să fie reprezentate de fructe. În acest mod simplu de cuantificare veți avea aportul zilnic necesar de fibre. Necesarul de fructe și legume proaspete este de 5-9 porții pe zi! Nu uitați de cele care facilitează scaunul;
• Evitați consumul excesiv de proteine animale: carne, brânză. Când le consumați, asociați-le întotdeauna cu o porție corespunzătoare de legume;
• Hidratarea corespunzătoare.

Culoarea urinei, cel mai simplu test pentru gradul de hidratare

„Hidratarea corespunzătoare este foarte importantă pentru un tranzit intestinal normal. Dar indicația generală de a consuma 1,5-2 litri de lichide pe zi nu este realistă. 1,5 litri pentru un vârstnic de 55-60 kg, poate și cardiac, este o cantitate prea mare, dar poate fi total insuficientă pentru un bărbat tânăr care efectuează muncă fizică sau care petrece mult timp afară, la temperaturi ridicate“, precizează dr. Păcuraru.

Potrivit medicului, cel mai corect se apreciază gradul de hidratare și necesarul de lichide în funcție de culoarea urinei. Dacă hidratarea este corectă, culorea este galben deschis. O culoare mai închisă ne atrage atenția asupra unui aport hidric insuficient.

Corect este, pentru oricare dintre noi, să bem un pahar cu apă după fiecare urinare.

Disfuncțiile planșeului pelvin pot fi problema

Planșeul pelvin este ca un mare „castron“ muscular care cuprinde rectul, vezica urinară și, în cazul femeilor, uterul. Există o strânsă legătură între toate aceste organe. În timpul defecației, sfincterul anal (grupul de mușchi de la capătul rectului) trebuie să se relaxeze, în timp ce mușchii abdominali trebuie să se contracte.

„O analogie pe care o fac mereu este procesul de a scoate pastă de dinți din tub. Când vrei să pui pastă de dinți pe periuță, trebuie să slăbești capacul și să apeși pe tub. Dacă lași capacul pe tub sau, și mai rău, dacă îl strângi mai tare, când apeși pe tub nu va ieși niciun strop de pastă de dinți. În același mod, unii oameni care sunt constipați nu reușesc să-și relaxeze sfincterul anal sau, mai rău, îl încordează. Simultan, își folosesc mușchii abdominali pentru a contracta colonul. Rezultatul este reprezentat de: senzația de evacuare incompletă; scaune mici și tari; senzația că e nevoie să intervii cu mâna pentru a scoate scaunul“, explică medicul Judy Nee, pentru „Harvard Health“.

Exerciții de kinetoterapie pentru tonifierea mușchilor abdominali și perineali

Un organism privat de mișcare suficientă nu poate funcționa optim. Așadar, combaterea sedentarismului prin activitate fizică regulată este de importanță vitală pentru un tranzit intestinal ușor.

„Este foarte dificil să scoți un om din zona lui de confort și să determini un sedentar să se apuce de sport. De aceea, eu recomand ca acest lucru să se efectueze supravegheat de un kinetoterapeut, minimum trei luni, de preferat șase luni. Acesta este intervalul de timp în care, la nivel cerebral, putem înlocui un obicei vechi cu unul nou“, adaugă dr. Păcuraru.

Există exerciții de kinetoterapie specifice, care tonifică musculatura, în general, și pe cea abdominală și perineală, în special. În plus, ameliorează coordonarea mușchilor planșeului pelvin. Tot în acest context, se pot efectua și proceduri specifice de electroterapie (fizioterapie).

Clisme zilnice, timp de o săptămână

„Un alt aspect de avut în vedere la pacienții cu constipație, la debutul terapiei, este evacuarea colonului. Constipația cronică (și nu numai) determină acumularea de reziduuri fecale la nivelul pereților colonului, aderente și restante, în cea mai mare parte și după normalizarea tranzitului intestinal sub tratament“, subliniază medicul internist.

De aceea, specialistul recomandă, înainte de a iniția un tratament medicamentos, să se recurgă la clisme evacuatorii zilnice, timp de o săptămână, efectuate la domiciliu sau într-un cabinet medical. Clismele se vor asocia cu un masaj viguros al abdomenului cât timp pacientul reține apa de clismă.

În ceea ce privește terapia medicamentoasă, aceasta este de preferat a fi administrată numai la indicația medicului (de familie, internist sau gastroenterolog) după stabilirea tipului de constipație și a factorilor predispozanți.

Atenție! Consumul prelungit de laxative și purgative poate conduce la leziuni ale mucoasei intestinale.

Complicațiile pot fi grave

Complicațiile nu sunt multe, dar unele pot fi grave și toate alterează, o dată în plus, calitatea vieții. Potrivit medicului internist, pot apărea complicații colonice și extracolonice.

Complicații colonice:

• Falsa obstrucție colonică prin fecalom (o masă voluminoasă mare, tare, constituită din materii fecale deshidratate care stagnează în rect) care apare, mai frecvent, la vârstnicii imobilizați la pat;
• Bolul fecal deshidratat, de consistență dură, poate determina leziuni ale mucoasei sau chiar peretelui colonului ce pot merge până la perforație;
• Prolapsul rectal, hemoroizii (care au și rată mai mare a complicațiilor la pacienții care suferă de constipație) și diverticuloza colonică sunt mult mai frecvente la pacienții cu constipație care depun efort mare la defecație, crescând, în acest fel, presiunea intraabdominală.

Complicații extracolonice:

• Hernia inghinală, eventrațiile, hernia hiatală și refluxul gastro-esofagian sunt mai frecvente la acești pacienți prin creșterea presiunii intraabdominale în efortul de defecație;
• Infecțiile urinare au, de asemenea, o frecventță crescută (nu se cunoaște mecanismul acestei asocieri) și se remit odată cu normalizarea tranzitului intestinal.

„Acestea sunt complicațiile citate în tratatele medicale, dar există și alte aspecte patologice pe care acești pacienți le reclamă și care țin de o stare de intoxicație cronică a organismului prin imposibilitatea evacuării zilnice a deșeurilor digestive“, atrage atenția dr. Elena Păcuraru.

Cei care suferă de constipație se plâng mai frecvent de dureri de cap, lipsă de energie, episoade de oboseală nejustificată și au, de obicei, o piele cu aspect mat și colorație cu discretă tentă pământie (piele lipsită de strălucire).

Când e cazul să mergi la medic pentru constipație

„Constipația poate fi o situație medicală banală, dar întotdeauna, în fața unui pacient cu constipație, ești atent să surprinzi semnalele de alarmă, adică acele semne și simptome care sugerează o afecțiune gravă care evoluează cu constipație.“

Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă

Întotdeauna ne vom adresa medicului atunci când:

• se instalează lipsa poftei de mâncare,
• scăderea în greutate,
• apar și episoade febrile,
• se instalează sau se agravează rapid o stare de oboseală nejustificată,
• apare sânge în scaun.

„De asemenea, o constipație recent instalată la o persoană cu tranzit intestinal normal anterior sau alternanța constipație – diaree reprezintă semnale de alarmă și impun vizita la medic.“

Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă

De obicei, pacienții accesează, în cazul constipației, serviciile de gastroenterologie, dar așa cum am văzut, sunt multe situații din sfera extradigestivă care pot evolua cu constipație.

Sfat: adresați-vă medicului internist pentru a putea exclude constipația ca simptom secundar altei boli.

Medicul internist are anvergura profesională care îi permite să realizeze o evaluare completă a unui astfel de pacient, să inițieze tratamentul care se impune sau să trimită pacientul, atunci când situația o cere, către alte specialități, inclusiv gastroenterologie (dar nu numai).

Ce tratamente pot fi eficiente

În primul rând, în caz de constipație trebuie aplicate măsurile de stil de viață:

• aport crescut de fibre zilnic;
• mișcare fizică aproape în fiecare zi a săptămânii;
• nu ignora niciodată nevoia de a merge la toaletă și oferă-ți timp pentru tranzitul intestinal, fără grabă, fără presiune și fără alte activități în același timp. Bineînțeles, nu se recomandă nici să petreci prea mult timp pe vasul de toaletă.

Laxativele

Există mai multe tipuri de laxative și sunt oarecare diferențe între ele în ceea ce privește mecanismul de acțiune. Iată care sunt cele disponibile fără rețetă de la medic:

• Suplimentele cu fibre alimentare (cu psyllium, cu metilceluloză etc.).
• Stimulente (bisacodil și senozide – derivate din planta de senna), care contractă intestinele.
• Osmotice – ajută la mișcarea bolului fecal în colon și la sporirea nivelului de lichide eliminat din intestine (hidroxid de magneziu, citrat de magneziu, lactuloză, polietilenglicol).
• Lubrifiante.
• Laxative care înmoaie bolul fecal (docusat de sodiu sau de calciu).
• Supozitoare cu glicerină sau cu bisacodil – lubrifiază și stimulează în același timp.

Alte tratamente

• Medicamente care acumulează apă în intestine. Există mai multe medicmente care se eliberează pe bază de rețetă pentru constipația cronică (lubiprostonă, linaclotidă).
• Prucaloprida – ajută la mobilizarea bolului fecal în colon.

Ce e de făcut pentru constipație în sarcină

Aproximativ o treime dintre gravide se confruntă cu constipație în sarcină, aceasta fiind și a doua acuză, în sfera digestivă, după greață și vomă, pentru care se solicita intervenția medicului.

În general, constipația apare imediat ce nivelul de progesteron crește, adică în lunile 2-3 de sarcină. Problemele cu tranzitul intestinal se pot agrava pe măsură ce sarcina avansează și uterul se mărește.

Gravidele ar trebui să știe că se pot confrunta cu această problemă și să aplice din timp măsurile igieno-dietetice de prevenție.

„Este foarte important ca gravidele să se mențină active o perioadă cât mai lungă din sarcină, să evite creșterea ponderală peste limitele admise, deoarece asta va favoriza constipația“, explică dr. Păcuraru.

Hidratarea corectă se face cu 2 litri de lichide zilnic. În categoria lichidelor pentru femei însărcinate intră:

• apă,
• sucuri de fructe și legume (băute întotdeauna îndoite cu apă pentru a nu solicita pancreasul în secreția de insulină),
• supe,
• ciorbe.

Constipația în sarcină afectează fătul?

Se impune, în funcție de toleranța digestivă, consumul de alimente știute a fi benefice în combaterea constipației. În plus, este important să se evite antacidele pe bază de calciu sau aluminiu pentru contracararea refluxului gastroesofagian.

„Se vor testa diferite preparate de calciu și fier care se impun a fi administrate în timpul sarcinii, pentru a constata care dintre ele nu determină constipație (știut fiind faptul că, în general, aceste preparate induc constipația)“, mai spune dr. Elena Păcuraru.

Medicul atrage atenția că nu se recomandă tratament medicamentos pentru tratarea constipației fără aviz medical, deoarece sunt prea puține date din studii clinice vizând administrarea laxativelor la gravide. Așadar, dacă măsurile igieno-dietetice nu au dat rezultate, este cazul să consultați medicul pentru conduita terapeutică ulterioară.

Constipația în timpul sarcinii nu afectează fătul, însă poate duce la apariția hemoroizilor, a fisurilor anale și sângerărilor rectale, pentru mamă, ceea ce poate face mai dificilă nașterea.

Cum se manifestă un episod de constipație la bebeluși

„Din păcate, constipația se poate instala la orice vârstă, așa că nici bebelușii nu sunt scutiți. La bebeluși, un tranzit normal poate însemna de la trei scaune pe zi până la un scaun la două zile. Dacă scaunul apare mai rar de o dată la două zile, este emis cu efort și crampe, asta înseamnă constipație la bebeluș.”

Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă

Constipația la bebeluși alăptați la sân

De obicei, constipația apare mai frecvent la copiii hrăniți cu formulă de lapte. Însă, potrivit medicului internist, și bebelușii alăptați, adică hrăniți exclusiv la sân, pot experimenta episoade de constipație, deși mult mai rar.

Dacă alăptarea mai frecventă nu funcționează, se apelează la medicul pediatru pentru alte soluții.

Pentru cei hrăniți cu formulă de lapte, se poate încerca schimbarea formulei. De asemenea, este utilă fragmentarea meselor și reducerea intervalului de timp dintre ele.

Dacă măsurile igieno-dietetice nu au dat rezultate, se impune consultul medical, la orice vârstă s-a declanșat constipația, deoarece și la nou-născuți, în spatele constipației pot fi boli grave sau malformații congenitale care impun corecție rapidă.

Atenție la hidratare în caz de constipație la sugari!

„În cazul sugarilor hrăniți cu formulă, între mesele de lapte, bebelușii pot primi apă, pentru hidratare. Dar în niciun caz nu se va dilua laptele formulă. El se va prepara întotdeauna după rețeta producătorului“, recomandă dr. Păcuraru.

De asemenea, sunt utile stimularea mecanică, prin masajul ușor al abdomenului bebelușului, în sensul acelor de ceasornic, baia caldă combinată cu masajul abdomenului, rotirea picioarelor ca la mersul pe bicicletă și, ocazional, folosirea termometrului intraanal pentru stimularea defecației.

Sunt câteva remedii care se pot aplica bebelușilor înțărcați. Potrivit medicului, mai ales în cazul unui bebeluș constipat, este de evitat consumul laptelui de vacă (permis numai ocazional deoarece constipă și poate crea intoleranță). Se vor introduce cât mai tarziu în procesul de diversificare alimentele știute a favoriza constipația (orezul, bananele, brânza).

„Este de preferat, când se trece la diversificare, să obișnuiți copiii cu iaurt din lapte de capră, care are mai puțină cazeină și o structură proteică mai apropiată de cea a laptelui matern“, precizează dr. Păcuraru.

„Are efect favorabil consumul de ulei de in, piureul de fructe – prune, mere, pere, caise – sau, și mai bine, bucățele din aceste fructe.”

Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă

Dintre legume, spanacul, broccoli și cartoful dulce accelerează tranzitul intestinal și sunt si foarte hrănitoare. De asemenea, medicul recomandă consumul zilnic al unui iaurt (forma de lactate care menține o floră intestinală corectă).

Constipație la copii: prevenția, extrem de importantă

Pentru copii, medicul spune că foarte important este să se stabilească un orar al defecației, de exemplu dimineața, după trezire. În acest mod, nu vor exista perturbări în program când copilul va merge la gradiniță sau la școală. Cei mici vor fi recompensați verbal ori de câte ori vor folosi toaleta.

Este foarte importantă supravegherea hidratării corecte de către părinți, deoarece copilul, ocupat cu joaca, va uita frecvent să bea apă din proprie inițiativă.

„În ceea ce privește alimentația, mare atenție la diversificare pentru că atunci este un moment sensibil din multe puncte de vedere. Diversificarea poate veni cu primul episod de constipație“, subliniază dr. Păcuraru.

Comportamentul alimentar se construiește până la 5 ani

Pe de altă parte, cu diversificarea începe achiziția comportamentului alimentar al copilului, care odată instalat, cu greu va mai putea fi schimbat.

Acest comportament se definitivează în jurul vârstei de 5 ani, potrivit medicului internist. Dacă până la această vârstă nu ați indus copilului un comportament alimentar corect, recomandările dietetice date de medici pentru problemele digestive ale copilului vor fi foarte greu de pus în practică.

„Asta înseamnă acceptarea unei alimentații cât mai diverse, un orar regulat al meselor, abținerea de la consumul de zahăr rafinat (copilul va ști să mănânce numai ceea ce primește din mâna părinților, așa că nu copiii sunt de vină când cer dulciuri și numai dulciuri, ci părinții care au pus în mana copiilor lor aceste alimente), petrecerea unei părți din timp făcând mișcare/joacă în aer liber, neîncurajarea petrecerii nepermis de mult timp în fața unui ecran doar din comoditatea părinților de a-și antrena copiii în activități recreative în aer liber.”

Dr. Elena Păcuraru, medic primar de medicină internă