Fibromialgie: ce este și alte 16 informații esențiale

17 informații esențiale despre fibromialgie: te simți bine într-o zi și a doua zi ai o durere extinsă din cap până la degete

Termenul de fibromialgie sau sindrom fibromialgic se referă la o tulburare din categoria bolilor reumatice. Este o afecțiune care se însoțește de dureri generalizate, rigiditate musculară și articulară, dar și de tulburări de concentrare, oboseală, probleme cu somnul și cu starea de spirit.

Dr. Florina Cristescu, medic primar geriatrie-gerontologie și medic primar de medicină internă la Centrul Medical ProMemoria, ne-a detaliat care sunt cele mai importante informații despre fibromialgie.

1. Ce este fibromialgia

Fibromialgia este o tulburare dificil de înțeles chiar și pentru personalul medical. Simptomele de fibromialgie imită manifestările altor boli, astfel că afecțiunea este adeseori diagnosticată greșit. În plus, nu există analize sau investigații care să confirme cu precizie diagnosticul de fibromialgie.

De altfel, în trecut, existau medici care contestau existența afecțiunii, însă în prezent este mai bine înțeleasă.

Fibromialgia, consideră cercetătorii, este o afecțiune care amplifică senzațiile de durere prin modificarea modului în care creierul și măduva spinării procesează semnalele dureroase și non-dureroase.

Potrivit medicului Florina Cristescu, reacțiile senzoriale – răspuns la lumină, zgomot, de exemplu – sunt amplificate și ele, așa cum au arătat studiile de imagistică cerebrală. Regiunile cerebrale implicate sunt ariile multisenzoriale, acelea care sunt responsabile de răspunsul la durere, căldură, presiune.

2. Simptomele vin și pleacă. Frecvent se agravează în timp

Poți să te simți bine într-o zi și să te trezești a doua zi într-o durere extinsă din cap până la degete. Creierul tău pare că este împachetat ca într-un nor de bumbac, iar orice activitate, chiar și menținerea unei conversații, pare să fie o adevărată provocare.

3. Cauze de fibromialgie și mecanismele patologice sunt încă incomplet explicate

Oamenii de știință nu cunosc încă cu precizie cauzele fibromialgiei. Cele mai recente studii sugerează că ar fi implicată o predispoziție genetică, asociată cu unul sau mai mulți factori declanșatori, cum sunt: o infecție, o traumă sau stresul.

Scăderea nivelului unor neurotransmițători, cum sunt serotonina, noradrenalina și dopamina, pare a fi implicată în percepția exagerată a durerii. De asemenea, se discută despre eventuala implicare a deficitului hormonului de creștere, exprimată printr-un nivel scăzut de IGF-1 (insulin-like growth factor-1), care apare la 30% din pacienți.

Aceste substanțe chimice au rol important în reglarea dispoziței, apetitului, somnului, comportamentului, răspunsului la factori stresori, procesarea durerii. Cortizolul, eliberat în condiții de stres, este un alt hormon care pare că ar fi implicat în apariția fibromialgiei.

Citește aici care sunt valorile normale ale cortizolului și ce consecințe devastatoare are creșterea nivelului de cortizol în corp.

O altă ipoteză este cea infecțioasă. Au fost întâlnite co-infecții cu virusul uman herpetic, citomegalovirusul, Borrelia burgdorferi (bacterie transmisă prin mușcătura de căpușă infectată, responsabilă cu boala Lyme), Chlamydia pneumoniae, Brucella, HIV, virusul hepatitic C, fără ca rolul lor patogenic să fie clar. Modificări metabolice, cum este perturbarea glicolizei (ATP, creatinfosfat), alterări ale organitelor intracelulare – cum este sarcomerul, au fost identificate.

Găsește aici despre trei pacienți români cu boala Lyme. Peste toate durerile fizice, spun ei, cel mai greu e să vezi că cei din jur nu te cred bolnav și nu te înțeleg. Geanina, George și Luminița povestesc cum e, pentru ei, viața cu boala Lyme.

4. Are un determinism genetic

Fibromialgia apare în familii cu predispoziție, rudele de gradul I sunt mai frecvent afectate. Dar nu numai genele modulează boala, aceasta este declanșată de factori cum sunt traumatismele de coloană vertebrală, artropatiile, stresul fizic sau psihic.

Se suspectează și rolul estrogenilor și al altor hormoni implicați în mecanismul bolii, fără a se fi demonstrat această ipoteză.

Citește aici de ce stresul duce la inflamație cronică în corp. Ce alimente antiinflamatorii recomandă medicul nutriționist.

5. Nu este o boală autoimună

Nici inflamatorie, articulară, musculară sau a țesutului conjunctiv, din ceea ce se știe până în prezent. Se constată însă că există o interferență cu bolile autoimune, așa cum sunt poliartrita reumatoidă și lupusul.

Un studiu recent a arătat că șoriceii tratați cu imunoglobulina G (IgG) de la pacienți cu fibromialgie au o sensibilitate crescută la agenți nocivi mecanici și la stimularea la rece. Acești șoricei au prezentat în plus scăderea activității motorii, reducerea forței musculare și pierderea inervației intradermice.

Rezultatele acestui studiu demonstrează că IgG de la pacienți cu fibromialgie induce hipersensibilitate durerosă prin stimularea căilor aferente nociceptive periferice și sugerează că reducerea titrului de IgG poate fi o terapie eficientă a fibromialgiei.

Unul dintre primele simptome pe care le-a resimțit Laura Doliș, diagnosticată cu lupus la 28 de ani, a fost durerea puternică de încheieturi dimineața, atât de puternică, încât nu se putea da jos din pat imediat ce se trezea. Citește aici întreaga poveste a Laurei.

6. Fibromialgia nu este o problemă psihică

Depresia și anxietatea sunt de patru-cinci ori mai frecvente la persoanele care suferă de fibromialgie. În plus, fibromialgia apare mai frecvent la persoanele diagnosticate cu depresie și anxietate, sugerând o predispoziție genetică de asociere. Cu toate acestea, fibromialgia nu este considerată o afecțiune psihică.

7. 80% din pacienți sunt femei

Fibromialgia are o prevalență de cel puțin 2%, și aproximativ 80% din pacienți sunt femei. Prevalența crește la 8%-30% printre pacienții diagnosticați cu boli autoimune. Poate apărea și la bărbați și la copii (fibromialgia juvenilă), simptomatologia debutează, de regulă, la vârsta adultă (30-50 de ani), dar poate debuta și în adolescență.

8. Fibromialgie: simptome evocate frecvent

Fibromialgia este caracterizată prin durere extinsă în tot corpul, constantă, difuză și persistentă cel puțin 3 luni, însoțită de rigiditate, pacienții manifestând, în plus, oboseală și tulburări emoționale.

Simptome evocate mai frecvent de pacienții cu fibromialgie:

  • durere și rigiditate la nivelul mușchilor feței, maxilarului, în special dimineața;
  • durere de cap, uneori cu caracter migrenos, apare la 70% din pacienți;
  • senzație de amorțeală la nivelul extremităților, furnicături, arsuri, înțepături;
  • tulburări ale somnului, în special la nivelul fazei de somn non-REM, cu perturbarea somnului profund;
  • oboseală extremă;
  • dureri menstruale severe;
  • sindrom de colon iritabil: dureri abdominale, balonare, constipație sau diaree, este prezent la 50% din pacienți;
  • sensibilitate crescută la cald, rece, zgomote, lumină;
  • tulburări de concentrare: ceața mintală – fibro fog, problemele de memorie, senzația că pacientul nu poate face față când se angajează în mai multe activități simultan pot fi la fel de importante ca durerea și oboseala. Pot avea aspect diferit de la pacient la pacient, pot lua aspect de uitare, tulburări de memorie de scurtă durată, tulburări de concentrare;
  • anxietate, depresie;
  • amețeli;
  • tulburări de respirație.

9. Test pentru fibromialgie: identificarea a 11 puncte dureroase

Diagnosticul este clinic și se adresează severității simptomelor. Nu există teste de sânge sau imagistice uzuale care să confirme fibromialgia. În 2010, Asociația Americană de Reumatologie a publicat criteriile de diagnostic.

Diagnosticul se bazează pe existența mai multor simptome asociate pe o durată de mai mult de 3 luni, dar și pe excluderea altor afecțiuni prin efectuarea unor investigații de excludere.

Anamneza, istoricul medical al pacientului și al rudelor apropiate, analize complete de sânge, imagistica ce exclude o afecțiune inflamatorie a articulațiilor, toate acestea sunt necesare pentru stabilirea diagnosticului.

Conform recomandărilor Colegiului American de Reumatologie, identificarea a 11 puncte dureroase la palparea digitală din cele 18 puncte sensibile este un criteriu de diagnostic pozitiv (foto).

10. Fibromialgia poate fi confundată cu alte afecțiuni

Afecțiuni cu care se poate confunda fibromialgia sunt:

  • sindromul de oboseală cronică (poate aparea concomitent la aproximativ 70% din pacienți);
  • artrita (durerea este caracteristică pentru amândouă, dar în fibromialgie nu apar modificări articulare);
  • scleroza multiplă (au simptome comune la debutul bolii, dar diagnosticul imagistic și anumite criterii clare le deosebesc);
  • boala lupică (caracteristice biologice specifice pentru diagnostic);
  • hipotiroidismul (diagnosticul se bazează pe investigații paraclinice);
  • depresia – fibromialgia poate cauza depresie, dar monitorizarea atentă a simptomelor și a evoluției face diferența;
  • boala Lyme (are multe simptome comune cu fibromialgia, dar diagnosticul se stabilește în urma unor teste biologice, imagistice);
  • boli autoimune ca lupusul eritematos sistemic, poliartrita reumatoidă, polimialgia reumatică pot debuta cu simptome similare, dar tabloul biologic este caracteristic.

11. Tratamentul atenuează simptomele

Tratamentul se adresează simptomelor care au impact major major asupra calității vieții pacientului: durerea generalizată, depresia, oboseala, durerea de cap, tulburările de somn.

Se folosesc medicamente considerate de prima linie, aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului:

  • amitriptilina, ciclobenzaprina, gabapentina, oxibat de sodium, care reduc severitatea durerii;
  • antidepresive care atenuează durerea și combat oboseala;
  • antiepileptice (anticonvulsivante).

Administrația americană pentru controlul alimentelor și medicamentelor (Food and Drug Administration – FDA) a aprobat trei medicamente pentru tratarea fibromialgiei:

  • pregabalin (Lyrica),
  • duloxetina (Cymbalta),
  • milnacipran (Savella).

12. Există și alte terapii eficiente

Dintre mijoacele nemedicamentoase care s-au dovedit eficiente menționăm:

  • kinetoterapia – este folosită pentru capacitatea de a crește forța musculară, flexibilitarea și rezistența la durere. Exerciții fizice variate (gimnastica aerobică, exerciții de stretching, înot) atenuează durerea și îmbunătățesc funcția fizică a somnului. Programul de exerciții fizice trebuie să fie regulat, continuu, pentru a-și dovedi eficiența. Exercițiul fizic este cel mai bun „medicament“ pentru pacientul cu fibromialgie, funcționează ca un medicament și pentru că duce la creșterea nivelurilor de substanțe care creează senzație de bine. Totuși, prea mult poate agrava simptomele și de aceea este indicat să fie efectuat sub supravegherea unui specialist.
  • terapia cognitiv-comportamentală ajută pacientul să controleze stresul, să se relaxeze și să facă față situațiilor dificile în care boala îl pune.

Găsește aici ce trebuie să știi ca să-ți dezvolți masa musculară. „Cele mai bune rezultate se obțin dacă exercițiile fizice sunt urmate de suficientă odihnă.“

13. O atenție crescută trebuie acordată calității somnului

E indicat să se adopte tehnici speciale pentru un somn optimal:

  • organizarea unui orar strict de somn;
  • o baie caldă cu 30 de minute înainte de culcare poate reduce rigiditatea muscuară și induce relaxare mentală;
  • somnul în mediu cu lumină redusă și în condiții de liniște este benefic;
  • temperatura din dormitor trebuie să fie, mai degrabă, răcoroasă;
  • amenajează dormitorul și patul în așa fel încât să-ți creeze un mediu relaxant și confortabil, fără distracții de la obiectivul principal: somnul. „Rezervă patul pentru somn și sex! Nu folosi patul ca birou, sală de sport sau cameră de recreere“, recomandă prof. dr. Florin Mihălțan, președintele Secțiunii de Somnologie a Societății Române de Pneumologie.

14. Pot fi folosite și tratamente naturiste

 Printre remediile naturiste care pot fi de ajutor în caz de fibromialgie se numără:

  • ulei de pește (antiinflamator) – 1000mg/zi;
  • ashwagandha (adaptogen), extract de radacină de ginseng (pentru ameliorarea unor funcții metabolice);
  • ulei de lavandă (reduce stresul emoțional);
  • terapii complementare: acupunctura, masajul, yoga, tai-chi. Acestea ar putea atenua simptomele, reduce rigiditatea musculară și articulară, îmbunătățind calitatea vieții bolnavului.

15. Fibromialgia e tratată de o echipă de specialiști

Abordarea pacientului cu fibromialgie este multidisciplinară, cu particiarea reumatologului, neurologului, medicului de recuperare medicală, kinetoterapeutului, psihiatrului (în cazul asocierii cu depresie sau anxietate).

16. Alimente permise versus alimente interzise în fibromialgie

Alimentația pacientului cu fibromialgie este benefică dacă este bogată în: legume cu frunze verzi, alimente fermentate și probiotice, precum iaurtul, chefirul, varză murată, proteine din ou, pește, alimente bogate în omega 3, care reduc inflamația, vitamine.

Nu uita: există și alimente care ar trebui evitate. Mai exact, este vorba despre alimente cu potențial alergen, zahăr, cafea, alcool.

Citește aici cum știi că ești dependent de zahăr: cu cât mâncăm mai mult, cu atât pofta e mai mare. Cum ieșim din acest cerc vicios.

17. Trebuie să înveți să trăiești cu boala

Evoluția fibromialgiei este de lungă durată, uneori cu tendință la cronicizare. A trăi cu fibromialgia este o provocare, fiecare persoană este diferită. Trebuie găsite modalitățile care atenuează simptomatologia fiecărui individ în parte, în colaborare cu echipa de medici și terapeuți.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare