Stresul duce la inflamație cronică în corp. Ce alimente antiinflamatorii recomandă medicul nutriționist
Anumite alimente antiinflamatorii ne ajută să scădem inflamația cauzată de stres, de viața sedentară, de lipsa somnului sau de unele afecțiuni, așa cum este obezitatea.
Inflamația apare la toată lumea, indiferent dacă ne dăm seama sau nu. Sistemul imunitar produce inflamație pentru a proteja organismul de infecții, leziuni sau boli. Există multe probleme de sănătate care nu ar putea fi vindecate în absența inflamației.
Uneori, în cazul bolilor autoimune, cum ar fi anumite tipuri de artrită și boli inflamatorii intestinale, sistemul imunitar atacă celulele sănătoase, iar inflamația apare ca o consecință a acestui proces.
Află mai multe informații despre artrita reumatoidă și metodele de tratament ale acesteia
Ce este inflamația și de ce apare
Pentru a înțelege ce este inflamația, trebuie să știm că este clasificată în două tipuri principale:
- Inflamația acută apare de obicei pentru o perioadă scurtă (dar adesea severă). De multe ori se remediază în două săptămâni sau mai puțin. Simptomele apar rapid. Acest tip de inflamație readuce organismul la starea de dinainte de rănire, infecție sau boală.
- Inflamația cronică este o formă de inflamație de amploare mai mică și, în general, mai puțin severă. Totuși, durata este îndelungată: de obicei, mai mult de șase săptămâni. Poate apărea chiar și atunci când nu există răni și nu se remediază întotdeauna când boala sau rana este vindecată. Inflamația cronică a fost asociată cu tulburări autoimune și chiar cu stresul prelungit.
„Există conceptul de inflammaging- adică inflamație plus îmbătrânire, care rezultă din mecanisme genetice și epigenetice, factori de mediu și interacțiuni la nivelul celulelor. O caracteristică comună este inflamația la nivelul țesuturilor, de aceea s-a și descris acest concept, care ar reprezenta practic inflamația cronică sistemică de nivel scăzut, în absența infecției deschise, reprezentând un factor de risc semnificativ pentru morbiditate și mortalitate la vârstnici.“
Dr. Anca Hâncu, medic nutriționist
Potrivit medicului nutriționist, stresul este proinflamator, iar sursa stresului metabolic este infecția, o leziune, un traumatism, dezechilibrul musculo-scheletal, privarea de somn, dieta nesănătoasă, fumatul, provocările asupra calității vieții sau sedentarismul.
Există un status inflamator la persoanele cu obezitate, adaugă dr. Hâncu. De asemenea, este favorizată inflamația prin multiple procese patologice, în diferite afecțiuni, de exemplu, în astm bronșic.
Tulburările de dispoziție, printre simptomele unui nivel crescut de inflamație
Alimente care produc inflamații în corp
Pe lista alimentelor ”vinovate” de statusul inflamator al organismului se află:
- alimente care conțin zahăr adăugat și sirop de porumb,
- mâncăruri bogate în grăsimi hidrogenate,
- carbohidrați rafinați,
- carne procesată.
În plus, față de aceste alimente inflamatoare, băuturile alcoolice se află și ele pe lista factorilor cauzatori de inflamații.
Inflamația pe termen lung poate duce la o serie de simptome și poate afecta organismul în mai multe moduri.
Simptomele frecvente ale inflamației cronice pot include:
- dureri în tot corpul,
- oboseală constantă și insomnie,
- depresie, anxietate și alte tulburări de dispoziție,
- probleme gastrointestinale, cum ar fi constipație, diaree și reflux gastroesofagian,
- creștere în greutate,
- infecții frecvente.
Simptomele afecțiunilor inflamatorii comune
Simptomele pot varia în funcție de afecțiunea care are o componentă inflamatorie.
De exemplu, în unele boli autoimune, sistemul imunitar atacă celulele pielii, ducând la erupții cutanate. În alte tipuri, atacă glandele specifice, care afectează nivelul hormonilor.
În poliartrita reumatoidă, sistemul imunitar atacă țesutul articular. Este posibil să simți:
- dureri articulare, articulații inflamate, rigiditate sau pierderea funcției articulare;
- oboseală;
- amorțeală și furnicături;
- mobilitate redusă.
În bolile inflamatorii intestinale, inflamația apare în tractul digestiv. Unele simptome includ:
Citește și despre boala Crohn și manifestările acesteia
În scleroza multiplă, sistemul imunitar atacă teaca de mielină. Acesta este învelișul protector al celulelor nervoase. Este posibil să resimți:
- amorțeală și furnicături ale brațelor, picioarelor sau ale unei părți a feței;
- probleme de echilibru;
- vedere dublă, vedere neclară sau pierdere parțială a vederii;
- oboseală;
- probleme cognitive.
Află poveștile a trei femei cu scleroză multiplă și ce înseamnă să trăiești cu acestă boală
Analiză pentru a depista cauzele de inflamație în corp
Află când e necesară analiza proteinei C reactive
Analize de sânge
Există câțiva așa-numiți markeri care ajută la depistarea cauzelor de inflamație în corp. Cu toate acestea, markerii respectivi sunt nespecifici, ceea ce înseamnă că nivelurile anormale pot arăta că ceva nu este în regulă, dar nu exact cauza neregulilor.
Electroforeza proteinelor serice (SPE)
SPE este considerat cel mai bun mod de a confirma inflamația cronică. Măsoară anumite proteine din partea lichidă a sângelui pentru a identifica problemele. Prea multe sau prea puține din aceste proteine pot indica inflamații și markeri pentru alte afecțiuni.
Proteina C-reactivă (CRP)
CRP este produsă în mod natural în ficat ca răspuns la inflamație. Un nivel ridicat de CRP în sânge poate apărea din cauza mai multor afecțiuni inflamatorii.
Deși acest test este foarte sensibil la inflamație, nu ajută la diferențierea între inflamația acută și cea cronică, deoarece CRP va fi crescută în cazul ambelor tipuri de inflamație. Nivelurile ridicate combinate cu anumite simptome pot ajuta medicul să pună un diagnostic.
Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH)
Testul VSH se mai numește și ESR – rata de sedimentare a eritrocitelor. Testul VSH este rar efectuat singur, deoarece nu ajută la identificarea cauzelor specifice de inflamație. În schimb, poate ajuta medicul să identifice inflamația. De asemenea, poate ajuta la monitorizarea stării pacientului.
Vâscozitatea plasmatică
Acest test măsoară vâscozitatea sângelui. Inflamația sau infecția pot îngroșa plasma.
Alte analize de sânge
Dacă medicul consideră că inflamația se datorează virusurilor sau bacteriilor, poate recomanda alte teste specifice.
Alte teste de diagnostic
Dacă ai anumite simptome – de exemplu, diaree cronică sau amorțeală pe o parte a feței – medicul poate solicita un test imagistic cum ar fi RMN, CT, radiografie.
Alimente antiinflamatorii pe care să le introducem în dietă
Cum putem scădea inflamația cu ajutorul alimentelor? Ei bine, există, potrivit medicului nutriționist, ceea ce se numește DII, adică indexul inflamator al dietei, care evaluează nivelul proinflamator al alimentelor. Anchetele alimentare sunt mai dificil de realizat, de obicei se fac în scop de cercetare.
Care ar fi substanțele nutritive care pot proteja împotriva inflamației și în ce alimente antiiflamatorii se găsesc? Vorbim despre flavonoide și bioflavonoide, fitonutrienți care se găsesc în fructe și legume, cu funcții antiinflamatorii și antioxidante, explică dr. Anca Hâncu.
„Curcumina, prezentă în turmeric, quercetina – pe care o găsim în mere și în pulpa citricelor – sunt exemple bune. Resveratrolul, din struguri, dar și din vin roșu este un alt exemplu. Luteina o găsim în abundență în roșii și ajută și la vedere“.
Dr. Anca Hâncu, medic nutriționist
Dieta antiinflamatoare e eficientă și pentru articulații inflamate
Te întrebi ce ar trebui să conțină lista cu alimente antiiflamatoare?
Medicul nutriționist spune că aceasta s-ar adapta modelului mediteraneean, dar trebuie să cuprindă alimente proaspete, cât de puține alimente procesate, evitarea pe cât posibil a adaosului de zahăr, abundența de fructe și legume proaspete, proteine slabe din pește sau din pasăre, în principal.
Simptomele osteoartritei la nivelul genunchiului poate fi atenuată prin dietă antiinflamatoare combinată cu exerciții fizice moderate, dar apropierea de greutatea ideală va fi importantă.