10 simptome pe care medicii neurologi spun că nu ar trebui să le ignori niciodată
Vederea dublă, slăbiciunea unei mâini sau a unui picior, amorțelile persistente ori durerea de cap bruscă pot semnala afecțiuni care, nedepistate și netratate la timp, pot duce la probleme serioase.
Neurologii avertizează că mulți pacienți amână consultul luni întregi, punând pe seama vârstei sau a oboselii simptome care necesită investigații urgente.
„Dacă simptomele debutează brusc și sunt persistente, cu localizare fixă, asociate cu alte simptome, e bine să mergeți la medic. Acesta vă va face o anamneză foarte detaliată cerându-vă multe informații legate de modul de debut, contextul în care au apărut, localizare, durată, evoluție în timp, răspuns la tratamente anterioare, factori agravanți sau favorizanți, alte simptome asociate, alte boli asociate, stil de viață, istoric familial, factori de mediu etc.”, explică dr. Gabriela Mihăilescu, medic primar neurolog, doctor în științe medicale, într-un interviu acordat smartliving.ro.
Problemele neurologice pot fi foarte variate, de la afecțiuni cerebrovasculare precum AVC-ul, la tulburări convulsivante, boli neurodegenerative precum boala Alzheimer. Iată care sunt cele 10 simptome pe care specialiștii le consideră semnale de alarmă.
1. Vederea dublă, dar nu de orice fel
Un simptom frecvent trecut cu vederea este diplopia neurologică, adică vederea dublă la un singur ochi, care apare când ambii ochi sunt deschiși și se atenuează când fie ochiul drept, fie cel stâng este închis. Aceasta diferă de diplopia monoculară, adică vederea dublă care persistă când ochiul sănătos este acoperit, situație ce ține, de obicei, de probleme oculare sau optice.
Cauzele potențiale ale diplopiei neurologice includ scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral sau anevrismul, miastenia gravis, tumorile cerebrale sau infecțiile cerebrale.
Când trebuie să te alarmezi? Imediat. Dacă începi brusc să vezi dublu, acesta este un motiv să mergi la urgențe. Medicii vor verifica semnele vitale, vor căuta indicii de accident vascular cerebral, vor efectua examinări oculare și neurologice și pot solicita investigații imagistice, precum tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică (IRM) cerebrală.
2. Slăbiciunea unei mâini sau a unui picior
Dacă remarci că începi să șchiopătezi ușor sau că îți este mai greu să ții cana de cafea ori să scrii cu mâna dominantă, merită să programezi un consult medical.
Mulți oameni trec cu vederea astfel de schimbări și le pun pe seama unui „nerv prins“, însă ele pot semnala afecțiuni neurologice serioase, de la accident vascular cerebral și tumori cerebrale până la scleroză multiplă sau inflamații ale creierului.
Când neurologii au pacienți cu acest tip de slăbiciune, testează de obicei forța, reflexele, coordonarea și mersul, pentru a stabili un diagnostic corect.
3. Episoade scurte de absență
Uneori, persoanele cu probleme neurologice „se deconectează” pentru câteva secunde, apoi revin la normal fără să realizeze ce s-a întâmplat. Această experiență este asociată frecvent cu crizele de epilepsie ale lobului temporal, crize care au loc în zonele creierului implicate în memoria de scurtă durată și procesarea emoțiilor.
De multe ori, membrii familiei sunt cei care observă aceste episoade, pentru că pacientul s-ar putea să nu-și dea seama. Rudele descriu situații de tipul: „Vorbeam cu el și se uita în gol, iar după 10-15 secunde a revenit la normal”. Sau pacientul ar putea spune: „Uneori pierd noțiunea timpului”.
4. Tulburările de vorbire
Accidentul vascular cerebral reprezintă o cauză principală de deces peste tot în lume, însă de multe ori, oamenii nu recunosc simptomele și întârzie să solicite ajutor medical. Simptomele unui AVC tind să apară brusc și implică o pierdere a funcțiilor, cauzată de leziuni cerebrale. Un mod în care se manifestă îl reprezintă dificultățile de vorbire. Pacienții pot începe să vorbească neclar, încet, să aibă probleme în a găsi cuvintele sau chiar să nu mai poată înțelege ce le spun ceilalți. Așa cum s-a întâmplat, de exemplu, în cazul actriței Stela Popescu, care a suferit un AVC în timpul unei reprezentații televizate, cu public.
„Semnele AVC apar brusc, cele mai frecvente fiind: asimetria facială (gura sau o jumătate de față mai căzută într-o parte), o slăbiciune musculară la nivelul unui membru sau al unei jumătăți de corp, afazie sau tulburare de vorbire, fie că e vorba de exprimare, fie de înțelegere sau ambele, sau doar de pronunție, nu mai poți articula corect cuvintele, tulburare de echilibru sau de mers, vedere dublă, lipsa vederii la un ochi sau la ambii, lipsa vederii într-o parte a câmpului vizual, vertijul intens, starea confuzională, tulburările de coordonare”, a detaliat dr. Radu Mihăilescu, medic primar neurolog, pentru smartliving.ro.
5. Durerea de cap bruscă în timpul efortului fizic
Durerile de cap reprezintă o provocare pentru neurologi, deoarece există zeci de cauze posibile, iar multe sunt inofensive. Dar unele necesită atenție rapidă. O durere de cap ar putea indica un accident vascular cerebral dacă este neobișnuit de puternică și bruscă și dacă apare când faci un efort fizic.
„O durere de cap extrem de intensă, care apare brusc și ajunge la intensitatea maximă în mai puțin de un minut, nu trebuie ignorată. În unele situații poate fi benignă, dar poate semnala și o problemă gravă care necesită evaluare medicală de urgență. Astfel de cefalee fulgerătoare poate apărea în rupturi sau blocaje ale vaselor de sânge, accident vascular cerebral, leziuni cerebrale, sindrom de vasoconstricție cerebrală reversibilă, vasculită sau apoplexie hipofizară. Dacă apare o astfel de durere, este important să fie solicitat imediat ajutor medical”, a atras atenția dr. Bogdan Pană, medic neurolog, pentru smartliving.ro.
6. Amorțeli la nivelul membrelor
Amorțeala mâinilor și a picioarelor poate avea nenumărate cauze: o postură vicioasă, sindromul de tunel carpian, sarcina, dar și neuropatia diabetică, una dintre cele mai grave complicații ale diabetului.
„Furnicăturile sunt senzații subiective frecvent întâlnite, deranjante, ce pot fi percepute de către o persoană în orice zonă a corpului, la nivelul pielii, cu intensități diferite. Dacă intensitatea stimulilor generatori ai acestor senzații este mică, le putem descrie ca furnicături, dacă intensitatea crește, ele pot fi descrise ca senzații de «urzicare», «arsură», «o mie de ace», «curent electric», «amorțeli», «înțepături», «senzație de neliniște», «modificări ale percepției la nivelul pielii» etc. Toate acestea stau sub umbrela termenului medical de parestezie cutanată”, a precizat dr. Gabriela Mihăilescu.
Un semnal de alarmă apare atunci când amorțelile au o distribuție specifică. Conform medicului neurolog, dacă localizarea amorțelilor este simetrică, bilaterală, debutând la picioare, cu distribuție «în șosetă», apărând ulterior la mâini cu distribuție «în mănușă», extinzându-se în timp ascendent către gambe și respectiv antebrațe, există o suspiciune mare de polineuropatie. Sunt peste 100 de tipuri de polineuropatii, cele mai frecvente fiind cea diabetică și cea indusă de consumul de substanțe toxice.
7. „Se învârte camera”
Dr. Mihaela Munteanu, medic specialist neurolog, a menționat, pentru smartliving.ro, că amețeala și vertijul pot avea cauze foarte diferite, în funcție de simptomele care le însoțesc. Atunci când apare senzația de rotație, descrisă frecvent cu „se învârte camera” problema ține, de regulă, de urechea internă, structura responsabilă de echilibru, și intră în sfera afecțiunilor ORL.
Există însă și numeroase cauze neurologice ale amețelii, de la spondiloză cervicală și hipertensiune arterială până la accident vascular cerebral sau tumori. În unele situații, vertijul apare în contextul atacurilor de panică sau al tulburărilor anxioase, ca expresie fizică a stresului psihic.
Medicul mai precizează că amețeala este un simptom extrem de frecvent, întâlnit mai ales la persoanele care lucrează mult timp la birou, în poziții statice, sau la șoferi.
- Citește și: Ce boli poate ascunde starea de amețeală
8. Dificultatea de a te ridica de pe scaun
Odată cu înaintarea în vârstă, pot apărea rigiditate sau încetinire a mișcărilor. Totuși, atunci când ridicarea de pe scaun devine constant dificilă, merită un consult medical. Uneori cauza poate fi articulară, dar medicii urmăresc și alte posibile probleme, la nivel muscular, nervos sau al măduvei spinării, inclusiv afecțiuni neurologice precum boala Parkinson sau scleroza laterală amiotrofică.
În practică, această dificultate poate indica și pierdere de masă musculară (sarcopenie), o afecțiune frecventă după 50-60 de ani, asociată cu risc crescut de căderi și pierderea autonomiei. Teste simple, precum evaluarea forței musculare, pot oferi indicii rapide despre cauza problemei și pot ghida intervenția timpurie prin fizioterapie sau exerciții adaptate.
9. Modificările vocii
Neurologii urmăresc cu atenție anumite modificări ale vocii. Una dintre ele este vorbirea hipofonică, când vocea devine neobișnuit de slabă sau aproape șoptită, un semn care poate apărea în boala Parkinson. O altă schimbare care ridică semne de întrebare este așa-numita disartrie „umedă”, când vocea capătă un sunet gâlgâit, ca și cum persoana ar avea lichid în gură. Acest lucru se întâmplă adesea din cauza dificultăților de control al salivei, pe fondul pierderii masei musculare din zona gâtului. Saliva se acumulează în partea din spate a cavității bucale și modifică sunetul vorbirii. Astfel de simptome pot apărea în afecțiuni neurologice precum boala Parkinson, scleroza laterală amiotrofică sau scleroza multiplă.
10. Amorțirea feței
„Amorțelile de la nivelul extremității cefalice pot reprezenta o urgență medicală dacă debutează brusc și afectează numai o jumătate a feței și se asociază cu alte simptome sau semne clinice, cum ar fi: asimetria facială (pareza facială), tulburări de vorbire (disartrie) sau de limbaj (afazie), dificultăți sau imposibilitatea de a înghiți lichide sau solide, durere de cap, amețeli, tulburări de echilibru, greață sau vărsături, deficit motor al membrelor de aceeași parte sau de partea opusă (hemipareză/hemiplegie)”, avertizează dr. Gabriela Mihăilescu.
În acest caz, poate fi vorba de un accident vascular cerebral produs prin înfundarea unui vas de sânge (ischemic) sau prin ruperea unui vas de sânge (hemoragic), un accident ischemic tranzitor sau un puseu de scleroză multiplă. Același tip de simptome cu debut insidios și agravare lentă și progresivă pot sugera o formațiune tumorală cerebrală, potrivit medicului.
