INTERVIU „Poliartrita reumatoidă țintește fumătoarele de vârstă medie, care nu au născut”

Artrita reumatoidă sau poliartrita reumatoidă se manifestă prin durere și rigiditate articulară mai accentuată dimineața. Afectează cel mai adesea femeile de vârstă medie, fumătoare, care nu au avut nicio sarcină și care au o predispoziție genetică.

Medicul reumatolog Anca Bobircă ne-a detaliat metodele de diagnostic și de tratament în cazul poliartritei reumatoide.

Artrita: definiție

Smartliving: Cum se definește artrita reumatoidă?

Dr. Anca Bobircă: Poliartrita reumatoidă este o boală inflamatorie, cronică (artrită cronică), ce afectează simetric articulațiile sinoviale: genunchii, încheieturile mâinilor, umerii, coatele, gleznele și articulațiile șoldului.

Afectarea articulară poate fi deformantă și distructivă, astfel determinând dizabilități importante.

Citește și despre cele mai frecvente cauze ale durerilor articulare

Poliartrita reumatoidă: debut

Vârsta medie de debut este între 35 și 50 de ani, dar există și forme juvenile de boală (debut în copilărie, la vârste mai mici de 16 ani) sau cu forme cu debut tardiv, la peste 65 de ani (EORA- Elderly Onset of Rheumatoid Arthritis).

Diagnosticul precoce și tratamentul țintit sunt primordiale pentru  îmbunătățirea prognosticului și a calității vieții acestor persoane.

Boala are caracter ondulant, de aceea, evaluarea periodică reumatologică este esențială. Astfel pot fi surprinse puseele de activitate și medicul poate avea suficiente indicii pentru escaladarea variantelor și dozelor terapeutice. Acestea sunt bazele unei bune conviețuiri cu această patologie cronică.

Smartliving: De ce apare artrita reumatoidă?

Dr. Anca Bobircă: Dacă, inițial, se considera că etiologia (cauzele) poliartritei reumatoide este necunoscută, datele actuale susțin mai degrabă o ipoteză multifactorială:

• factori genetici,
• de mediu,
• hormonali,
• imunologici,
• infecțioși,
• socioeconomici,
• psihologici,
• factori de stil de viață.

Factorii genetici sunt definitorii în dezvoltarea bolii: peste 50% din pacienți au o predispoziție genetică pentru boală, peste care se suprapun factorii declanșatori. Au fost identificate mai multe gene care conferă susceptibilitate pentru această suferință. Cu mare probabilitate, terapiile de viitor se vor baza pe cunoașterea geneticii și a epigeneticii (n.r. – modul în care factorii externi, de mediu influențează materialul genetic cu care ne naștem).

Femeile fără sarcini, cele mai afectate

Smartliving: Care dintre sexe este mai afectat de artrita reumatoidă?

Dr. Anca Bobircă: Sexul feminin este mai fecvent afectat, raportul este de 2-3 femei la 1 bărbat, la vârste mai înaintate, însă acest raport scade. Boala debutează adesea după naștere. Este cunoscut faptul că activitatea bolii se îmbunătățește spontan în timpul sarcinii, sub influența factorilor hormonali. Femeile fără sarcini și cele monopare (cu o singură sarcină) sunt însă mai predispuse la a dezvolta boala pe durata vieții, comparativ cu cele multipare (cu mai multe sarcini).

Află mai multe informații și despre reumatismul în sarcină și tratamentul acestuia.

Artrita reumatoidă este o boală autoimună

Smartliving: Ce rol joacă sistemul imunitar în dezvoltarea afecțiunii?

Dr. Anca Bobircă: Infecțiile virale sau bacteriene – multe oligosimptomatice (cu virusul Epstein-Barr, rubeola, cu Mycoplasma sau cu Porphyromonas gingivalis etc.) au fost identificate ca potențiali factori de risc pentru declanșarea poliartritei reumatoide.

În activitatea inflamatorie sunt implicate multiple celule ale sistemului imun (limfocite, macrofage, celule dendritice, fibroblaste etc.), dar și mediatori inflamatori (TNF Alpha, IL6, IL1 etc). Așadar, o adevărată cascadă citokinică este aberant activată, o luptă acerbă între markerii proinflamatori și cei antiinflamatori, ce necesită intervenție terapeutică imunosupresoare pentru a limita efectele distructive articulare și sistemice ale inflamației.

Află mai multe informații despre simptome și cauze ale unei boli autoimune

Poliartrita reumatoidă este o suferință autoimună, cu producție de autoanticorpi, cei mai cunoscuți fiind Ac anti ACPA (Anticorpi  anti-peptide citrulinate) și factorul reumatoid. Aceștia fac parte din criteriile de clasificare a bolii, pacienții pozitivi pentru acești anticorpi având forme seropozitive de boală, recunoscute pentru agresivitatea crescută și pentru ratele de răspuns mai mici la tratament.

Smartliving: Ce alți factori de risc există?

Dr. Anca Bobircă: Stresul emoțional este un factor de risc frecvent asociat atât cu debutul bolii, cât și cu declanșarea puseelor de activitate. Pacientele descriu adesea o traumă psihică anterioară apariției simptomelor articulare.

Fumatul este cel mai important factor de stil de viață care predispune la declanșarea poliartritei reumatoide. Pacienții fumători au forme mai agresive de boală și sunt mai rezistenți la tratament. De aceea, odată diagnosticată boala, recomandarea de a opri fumatul este primordială ca plan de management.

Așadar, cel mai adesea, sunt afectate de poliartrita reumatoidă femeile de vârstă medie – active hormonal, mai degrabă nulipare (fără sarcini), fumătoare și – poate cel mai semnificativ criteriu – care prezintă predispoziția genetică.

Totuși, oricine poate dezvolta această boală. Orice durere reumatică necesită evaluare reumatologică, în primul rând pentru acuratețea diagnosticului diferențial.

Care sunt articulațiile afectate

Artrita reumatoidă: simptome tipice

Smartliving: Care sunt simptomele care anunță boala?

Dr. Anca Bobircă: Debutul poliartritei reumatoide este unul insidios, având drept simptome predominante:

• durerea, 
• rigiditatea articulară mai accentuată dimineața (binecunoscuta redoare matinală – cu durata mai lungă de 30 de minute),
• tumefierea poliarticulară simetrică.

În mod tipic, în cazul afectării precoce, sunt interesate articulațiile metacarpofalangiene, articulațiile interfalangiene proximale (vezi grafic mai sus) ale degetelor  mâinii, articulațiile pumnului și articulațiile metatarsofalangiene (n.r. – articulațiile de la degetele picioarelor unde se formează monturile). 

Pot fi afectate și alte articulații sinoviale ale membrelor, precum articulațiile coatelor, umerilor, gleznelor, genunchilor.

Tumefacția poate avea drept cauză fie hipertrofia sinovială (n.r. – o mărire a membranei care tapetează interiorul capsulei articulațiilor), fie colecția lichidiană (efuziune sinovială), aceste două componente fiind ușor cuantificate prin ecografie musculocheletală – investigație folosită cu tot mai mare larghețe în rândul medicilor reumatologi. 

Deformările articulare caracteristice apar în mod frecvent în poliartrita reumatoidă stabilită cronic. Acestea includ devierea ulnară (n.r. – degetele mâinilor se apleacă spre exteriorul palmei), degetele în gât de lebădă (n.r. – prima articulație a degetelor mâinilor stă în hiperextensie, iar ultima articulație stă căzută în flexie), deformările digitale în butonieră (n.r. – articulația mijlocie a degetelor nu poate fi îndreptată, iar vârfurile degetelor se îndoaie în sens invers decât ar fi normal).

Persistența inflamației crește riscul de evenimente cardiovasculare

Smartliving: Pot fi afectate și alte organe?

Dr. Anca Bobircă: Pacienții pot dezvolta, de asemenea, manifestări extraarticulare, următoarele organe și leziunile directe sunt cele întâlnite în practica clinică:

• cutanate (noduli reumatoizi, ulcerații, vasculite, fenomen Raynaud);
• oculare (keratoconjunctivita sicca – ochi uscați, sclerite, episclerite, uveite); 
• pulmonare (pleurită, pleurezie, boală pulmonară interstițială);
• cardiace (pericardită, miocardită, tulburări de conducere/ritm);
• neurologice (sindrom de canal carpian, neuropatia senzitivă secundară fenomenelor vasculitice, mielopatia compresivă din subluxația atlanto-axoidiană);
• renale (glomerulonefrită membranoasă, vasculită renală, amiloidoză);
• hematologice (anemia cronică din inflamație, trombocitoză reactivă).

De asemenea, persistența inflamației poate fi un factor major de favorizare a accelerării procesului aterosclerotic și al producerii de evenimente cardiovasculare.

Află care pot fi cele mai frecvente cauze ale durerilor de mâini. De la artrită la sindrom de tunel carpian

Poliartrita reumatoidă: analize care stabilesc diagnosticul

Smartliving: Ce analize se fac pentru poliartrita reumatoidă?

Dr. Anca Bobircă: Prezentarea la medicul reumatolog presupune:

• o anamneză riguroasă (n.r. – discuție amănunțită privind apariția simptomelor, intensitatea lor, istoricul familial etc.);
• un examen clinic complet cu evaluarea articulațiilor dureroase și /sau tumefiate, evaluarea mobilității;
• investigații paraclinice de tip imagistic (ecografie musculoscheletală, imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) și radiografie convențională);
• investigații de laborator – markeri pentru poliartrita reumatoidă: teste de inflamație (proteina C reactivă serică, viteza de sedimentare a sângelui (VSH), hemograma, factorul reumatoid, anticorpii anti-ACPA).

Diagnosticul diferențial presupune excluderea altor patologii cu caracter inflamator (lupus eritematos sistemic, colagenoze, spondilartrite etc.), manifestări articulare în infecții – mai frecvent de tip viral, suferințe degenerative – artroze primare sau secundare, manifestări reumatologice în patologiile neoplazice. În acest sens, este necesară completarea investigațiilor imagistice și biologice.

Citește și despre analizele medicale recomandate tuturor femeilor

Poliartrita reumatoidă, tratament după standarde internaționale

Smartliving: Ce opțiuni de tratament există?

Dr. Anca Bobircă: Pacienții diagnosticați cu poliartrită reumatoidă beneficiază de multiple variante terapeutice, în conformitate cu ghidurile EULAR de tratament.

Clasificarea medicației imunosupresoare (remisive) presupune:

• terapia sintetică convențională modificatoare de boală,
• terapia sintetică țintită modificatoare de boală,
• terapia biologică originală – medicația Anti TNF Alpha,
• terapia biologică biosimilară.

Medicația remisivă este folosită la scară largă în țară noastră, protocolul național de tratament urmărind recomandările internaționale.

Este foarte important de menționat că tratamentul este administrat după  ce s-a realizat un bilanț complet biologic / imagistic (radiografie pulmonară) și că periodic se evaluează riscul citotoxic (n.r. – efect toxic asupra celulelor) al terapiei, ajustând astfel dozele sau chiar modificând clasele terapeutice în funcție de particularitățile pacienților. 

Corticoterapia (n.r. – tratamentul cu cortizon) în doze și perioade de timp variabile poate fi extrem de utilă în controlul poliartritei reumatoide, mai ales la debutul bolii sau în puseele de activitate. Acest tip de tratament are rolul de punte, până la instalarea efectului imunosupresor al medicației remisive.

Antiinflamatoare pentru poliartrita reumatoidă

Trebuie menționată medicația antiinflamatoare nonsteroidiană care poate controla eficient simptomatologia dureroasă, ca și medicația antalgică. Odată pacienții aflați în activitate joasă sau remisiune, se limitează mult folosirea acestei medicații, componenta dureroasă fiind limitată.

De asemenea, complementar medicației remisive și antiiflamatoare, pacienții pot beneficia de:

• kinetoterapie,
• masaj,
• reabilitare medicală, ideal în centre specializate pentru îmbunătățirea prognosticului clinico-funcțional.

Scopul terapiei țintite este de a limita distrucțiile articulare sau rupturile tendoanelor, dacă deja progresia radiologică s-a instalat. Cura chirurgicală ortopedică – sinovectomii (n.r. – îndepărtarea membranei care tapetează interiorul articulațiilor mobile), tenosinovectomii (n.r. – îndepărtarea unei părți a tecii unui tendon pentru a-i permite să se miște din nou), artroplastii, artrodeză (n.r. – blocarea definitivă a unei articulații pentru a o face stabilă și a îndepărta durerea) – poate fi utilă pentru îmbunătățirea funcționalității articulare și periarticulare.