De ce apar dificultăți la înghițire? De la reflux gastric sau tumori care blochează esofagul, la cauze psihologice

Unele medicamente, afecțiuni comune cum este refluxul gastroesofagian, dar și unele probleme serioase de sănătate pot cauza dificultăți la înghițire. Uneori, însă, poate fi vorba doar de teama de a înghiți – fagofobie. Am discutat cu specialiști și am detaliat mai jos posibilele cauze ale dificultăților la înghițire, în funcție de particularitățile lor.

Disfagia, așa cum e numită în termeni medicali dificultatea la înghițire, poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecventă la vârstnici. Motivele problemelor de înghițire variază, iar tratamentul depinde de cauză.

Ce înseamnă disfagie

---

„Disfagia reprezintă imposibilitatea trecerii bolului alimentar de la nivelul cavității bucale și laringelui către structurile digestive inferioare (esofag și stomac). Trebuie diferențiată, practic, de odinofagie, care înseamnă durere la înghițit sau înghițitură dureroasă.“

– Dr. Silviu Oprescu, medic primar ORL

---

Semnele și simptomele asociate disfagiei includ:

• incapacitatea de a înghiți,
• o senzație de blocare a alimentelor în gât sau piept ori în spatele sternului,
• salivație excesivă,
• răguşeală,
• regurgitație,
• arsuri la stomac frecvente,
• pierdere în greutate,
• tuse sau înec la înghițirea alimentelor.

Citește și: Senzația de nod în gât poate fi provocată de refluxul gastroesofagian, dar nu numai

De ce apar dificultăți la înghițire? 

„Cauzele sindroamelor disfagice și odinofagice sunt adesea legate de sediul la care este situată problema și pot fi reprezentate de patologii infecțioase, inflamatorii sau tumorale.“

Dr. Silviu Oprescu, medic primar ORL

Disfagia poate apărea după administrarea unor medicamente, cum sunt antipsihoticele, dar în majoritatea cazurilor, este cauzată de o altă afecțiune, cum ar fi:

• boli care afectează sistemul nervos, cum ar fi un accident vascular cerebral, leziuni cerebrale, scleroză multiplă sau demență;
• cancer – de exemplu, cancerul bucal sau esofagian;
• boala de reflux gastroesofagian.

Copiii pot avea, de asemenea, disfagie ca urmare a unei dizabilități de dezvoltare, cum ar fi paralizia cerebrală.

Primele semne de alarmă care pot anunța un cancer la gât

„Pentru a detalia problemele legate de sindroamele disfagice, trebuie inițial făcut un consult ORL în care se vizualizează cavitatea bucală, faringele și laringele. Ulterior ,se continuă cu un consult gastroenterologic, în cursul căruia se poate efectua o endoscopie digestivă superioară. În unele cazuri, consulturile pot fi completate de efectuarea investigațiilor imagistice.“

Dr. Silviu Oprescu, medic primar ORL

Disfagie reală sau fagofobie?

Un alt motiv pentru care pot apărea dificultăți la înghițire pornește de la cauze psihologice, spune Raluca Cristian, psiholog. „Există mai multe fobii specifice, cum ar fi frica excesivă de păianjeni sau de înălțime. Una dintre aceste fobii este fagofobia, adică frica intensă și irațională legată de actul de a înghiți. Persoanei îi este frică să înghită orice, de la orice aliment la lichide sau chiar medicamente. Pur și simplu, se teme că se va îneca, că nu va putea înghiți corect, că va muri sufocată sau că va pierde controlul”, explică Raluca Cristian.

Diferența semnificativă dintre disfagie și fagofobie este că, în fagofobie, nu există cauze organice, medicale, care să împiedice înghițirea. Gâtul și esofagul sunt funcționale, dar cu toate acestea, persoana evită anumite alimente, în special solide, și poate face atacuri de panică sau poate să aibă anumite comportamente de evitare în timpul meselor, mai spune psihologul.

„Fagofobia poate să perturbe semnificativ calitatea vieții și poate avea consecințe grave, cum sunt scăderea în greutate, malnutriția și chiar izolarea socială. Tratamentul constă în psihoterapie, iar pentru ca aceasta să aibă rezultate, e esențial să înțelegem cauzele psihologice ale acestei frici de a înghiți, pentru că ea poate să apară după o experiență neplăcută, cum ar fi un episod de sufocare, o procedură medicală invazivă sau chiar un atac de panică în timpul mesei. De multe ori, e legată și de gânduri obsesive sau de nevoia de control.”

Raluca Cristian, psiholog

Tipuri de disfagie

Disfagia se încadrează în general într-una dintre următoarele categorii:

Disfagia esofagiană

Disfagia esofagiană se referă la senzația că alimentele au rămas blocate la baza gâtului sau în piept după ce ai început să înghiți. Unele dintre cauzele disfagiei esofagiene includ:

• Acalazia. Atunci când mușchiul esofagian inferior (sfincterul) nu se relaxează corespunzător pentru a lăsa alimentele să pătrundă în stomac, alimentele pot reveni în gât. Mușchii peretelui esofagian ar putea fi, de asemenea, slăbiți, o afecțiune care tinde să se agraveze în timp.
• Spasm difuz. Această afecțiune provoacă contracții ale esofagului, cu presiune ridicată, prost coordonate, de obicei după înghițire. Spasmul difuz afectează mușchii din pereții esofagului inferior.
• Stricturi esofagiene. Când esofagul este îngustat, bucățile mari de alimente pot rămâne blocate. Tumorile sau țesutul cicatricial, adesea cauzate de boala de reflux gastroesofagian, pot duce la îngustarea esofagului.
• Tumorile esofagiene. Dificultățile de înghițire tind să se agraveze progresiv atunci când sunt prezente tumori esofagiene, din cauza îngustării esofagului.
• Inel esofagian. O zonă subțire, în care esofagul inferior este îngustat, poate provoca dificultăți la înghițirea alimentelor solide.
• Boala de reflux gastroesofagian. Deteriorarea țesuturilor esofagiene din cauza acidului gastric care ajunge în esofag poate duce la spasm sau cicatrici și la îngustarea esofagului inferior.
• Esofagită eozinofilă. Această afecțiune, care ar putea fi asociată unei alergii alimentare, este cauzată de un număr prea mare de eozinofile în esofag.
• Sclerodermie. Dezvoltarea țesutului cicatricial, care provoacă rigidizarea și întărirea țesuturilor, poate slăbi sfincterul esofagian inferior. Drept urmare, acidul se întoarce în esofag și provoacă arsuri la stomac frecvente.
• Radioterapia. Acest tratament pentru cancer poate duce la inflamarea și cicatrizarea esofagului.

Disfagia orofaringiană

Anumite afecțiuni pot slăbi mușchii gâtului, ceea ce face dificilă împingerea alimentelor din gură în gât și esofag, în timpul înghițirii. Pot să apară înecul, sufocarea și tusea atunci când încerci să înghiți sau să ai senzația că mâncarea sau lichidele ajung în trahee. Acest lucru poate duce la pneumonie.

• Citește și: Simptomele pneumoniei diferă în funcție de vârstă. „Semnele care alarmează sunt febra și tusea”

Cauzele disfagiei orofaringiene includ:

• Tulburări neurologice. Anumite tulburări – cum ar fi scleroza multiplă, distrofia musculară și boala Parkinson – pot provoca disfagie orofaringiană.
• Leziuni neurologice. Leziunile neurologice bruște, cum ar fi un accident vascular cerebral sau leziunile măduvei spinării, pot afecta capacitatea de a înghiți.
• Diverticul faringo-esofagian (diverticul Zenker). Este o dilatație a esofagului care colectează particule de mâncare și care duce la dificultăți de înghițire, respirație urât mirositoare și tuse.
• Cancer. Anumite tipuri de cancer și unele tratamente pentru cancer, cum ar fi radioterapia, pot provoca dificultăți de înghițire.

Factori de risc

Factorii care predispun la apariția dificultăților de înghițire pot fi:

• Îmbătrânirea. Din cauza procesului natural de îmbătrânire și a uzurii normale a esofagului, precum și a unui risc mai crescut de apariție a anumitor afecțiuni, cum ar fi accidentul vascular cerebral sau boala Parkinson, adulții în vârstă sunt mai predispuși la dificultăți la înghițire. Dar disfagia nu este considerată un semn normal al îmbătrânirii.
• Anumite afecțiuni. Persoanele cu anumite tulburări neurologice sau ale sistemului nervos au un risc mai crescut de disfagie.

Citește și: Gustul metalic poate fi un semn al bolii Alzheimer

Metode de tratament pentru disfagia orofaringiană

„Când cauza sindroamelor disfagice este una infecțioasă sau inflamatorie, simptomatologia se remite rapid, odată cu asanarea focarului de infecție, fie prin tratament medicamentos antibiotic specific și antiinflamator, fie prin drenarea colecțiilor infecțioase de la nivelul gâtului la care se asociază tratament medicamentos.“

Dr. Silviu Oprescu, medic primar ORL

Pentru evitarea problemelor de înghițire, medicul poate recomanda:

• modificarea dietei,
• exerciții de înghițire orofaringiană pentru întărirea mușchilor,
• strategii compensatorii de deglutiție,
• modificări posturale în timpul mesei.

Tratamentul pentru disfagie depinde de tipul sau cauza tulburării de deglutiție. În cazul disfagiei orofaringiene, terapia poate include:

• exerciții care ajută la coordonarea mușchilor de deglutiție sau la restimularea nervilor care declanșează reflexul de deglutiție;
• învățarea tehnicilor de înghițire.

Exercițiile și tehnicile de înghițire ar putea ajuta dacă disfagia este cauzată de probleme neurologice, cum ar fi maladia Alzheimer sau boala Parkinson.

Tratament pentru disfagia esofagiană

Abordările de tratament pentru disfagia esofagiană pot include:

• dilatarea esofagiană: în cazul unui sfincter esofagian îngustat, medicul poate folosi un endoscop cu un balon special atașat pentru a extinde ușor esofagul sau un tub flexibil pentru a dilata esofagul;
• intervenția chirurgicală: în cazul unei tumori esofagiene, a acalaziei sau a diverticulului faringo-esofagian, este posibil să fie nevoie de o intervenție chirurgicală;
• tratament medicamentos: dificultățile la înghițire asociate bolii de reflux gastroesofagian pot fi tratate cu medicamente care reduc aciditatea. Corticosteroizii pot fi recomandați pentru esofagita eozinofilă. Pentru spasmul esofagian, relaxantele musculare ar putea ajuta.
• dietă: medicul poate recomanda o dietă specială care atenuează simptomele, în funcție de cauza disfagiei.

Disfagie severă

În cazul disfagiei severe, poate fi necesar un tub de alimentație gastrică. Este un tub special, de calibru mic, care se introduce direct în stomacul pacientului și permite hidratarea și alimentația. Este nevoie de o mică intervenție chirurgicală pentru montarea sau scoaterea tubului, intervenție care se realizează sub anestezie.

Complicațiile pot duce la sufocare

Dificultatea la înghițire poate duce la malnutriție, scădere în greutate și deshidratare. Disfagia poate face dificilă absorbția suficientă de hrană și lichide. Un alt risc important pe care-l presupune disfagia este pneumonia de aspirație. Alimentele sau lichidele care pătrund în căile respiratorii în timpul încercărilor de înghițire pot provoca pneumonie de aspirație ca urmare a introducerii bacteriilor în plămâni. Poate cea mai mare problemă o reprezintă riscul de sufocare. Dacă alimentele blochează complet căile respiratorii și nimeni nu intervine cu o manevră Heimlich reușită, persoana în cauză poate muri.