O categorie aparte de vegetale cu tot mai multă popularitate în rândul iubitorilor de remedii naturale sunt plantele și ciupercile cunoscute sub numele de adaptogeni. Se discută mult despre puterea lor de a oferi numeroase efecte benefice asupra corpului, făcându-l să se adapteze mai bine stresului cotidian, cu puține efecte adverse.
Aceste vegetale au fost folosite de mii de ani de unele culturi ale lumii, făcând și astăzi obiectul a numeroase studii științifice.
Adaptogeni. Cum luptă cu stresul
„Pentru fiecare boală, undeva în lume, există o plantă care să aducă vindecarea“, spunea filosoful Rudolf Steiner. Din vremuri străvechi, plantele au fost folosite pentru a trata diferite afecțiuni. Însă abia în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial a început să prindă contur și să se răspândească ideea folosirii unor extracte vegetale pentru îmbunătățirea stării fizice și mentale a persoanelor sănătoase.
Astfel, diferite pilule realizate în special din plante aparținând medicinei orientale au fost utilizate în cadrul armatei. Piloții și membrii echipajelor de pe submarinele rusești, de exemplu, primeau astfel de suplimente. Acestea s-au dovedit eficiente în reducerea senzației de sete, de foame, de oboseală, îmbunătățind în același timp și vederea nocturnă.
Termenul de adaptogeni a fost introdus în literatura de specialitate de toxicologul rus Nikolai Lazarev, în 1957, potrivit unui articol publicat de compania de cercetare a eficienței și siguranței suplimentelor alimentare din plante medicinale Phytomed AB din Suedia.
Când discuta despre adaptogeni, Lazarev se referea la substanțele care cresc rezistența la stres. Conceptul său era bazat pe teoria biochimistului Hans Selye referitoare la stres și la sindromul de adaptare, care are trei faze: cea de alarmă, de rezistență și cea de epuizare.
Mai târziu, un alt om de știință rus, farmacologul Israel Brekhman, a stabilit că plantele adaptogene trebuie să fie sigure și să normalizeze funcțiile corpului în concordanță cu natura factorilor perturbatori.
Cum trebuie să fie o plantă din categoria „adaptogeni“
Adaptogenii sunt substanțe farmacologice capabile să potențeze rezistența organismului față de factorii de stres, adaptându-l unui efort excepțional. Altfel spus, o plantă adaptogenă ajută organismul să se adapteze la stres. Această definiție a fost în timp completată după trei criterii de bază pe care o plantă adaptogenă trebuie să le îndeplinească simultan:
- aceasta trebuie să crească rezistența generală a organismului de manieră nespecifică;
- trebuie să acționeze la nivel fizic pentru a facilita un răspuns față de factorul de stres;
- nu trebuie să fie toxică.
Adaptogeni sunt acele plante care protejează corpul împotriva efectelor factorilor de stres. Însă eficiența diferă în funcție de diferite circumstanțe. Ei cresc toleranța la epuizarea fizică și psihică și susțin concentrarea reglând activitatea hipotalamusului, hipofizei și suprarenalelor.
O cercetare internațională publicată în revista „Phytomedicine“ a companiei Elsevier a arătat că, în cadrul unui studiu pe un grup de 40 de femei care au fost expuse pe o perioadă lungă unor factori de stres, administrarea unor suplimente cu rhodiola rosea a îmbunătățit semnificativ și în scurt timp capacitatea de concentrare.
Ce beneficii au principalii adaptogeni
Cele mai cunoscute remedii naturale cu efect adaptogen sunt plantele medicinale (rhodiola rosea, busuiocul, ashwaganda, astragalus, ginsengul, rădăcina de lemn dulce, tulsi) și anumite ciuperci (maitake, reishi, shiitake etc.).
Rhodiola, adaptogen anxiolitic și antidepresiv
Rhodiola este cunoscută și sub numele de „rădăcina de aur“ sau „ginsengul din tundră“. Numele său vine de la parfumul subtil de trandafir degajat de rădăcinile proaspăt tăiate. Planta crește în regiunile reci din Asia, din Siberia până în Scandinavia și America de Nord. Pe măsură ce se dezvoltă, rhodiola devine din ce în ce mai rezistentă față de agresiunile mediului (condiții climaterice, dăunători etc.).
Rhodiola acționează prin stimularea secreției de serotonină și dopamină – neurotransmițători responsabili cu starea de bine. De asemenea, reglează întregul sistem hormonal, inclusiv prin reducerea hormonilor de stres.
Rhodiola rosea are efecte benefice asupra întregului organism. Are rol energizant și revigorant, are acțiune antioxidantă și imunostimulatoare, îndepărtează oboseala fizică și psihică și are capacitatea de a îmbunătăți adaptarea organismului la stres intelectual, psihic și fizic.
Speciile de rhodiola sunt cunoscute și folosite în medicina tradițională tibetană de peste 1000 de ani.
Cercetările au demonstrat capacitatea plantei în creșterea anduranței, îmbunătățirea productivității, longevitate, înlăturarea oboselii, tratarea depresiei, anemiei, impotenței, infecțiilor. În plus, este un important adjuvant în tratarea bolilor gastrointestinale și ale sistemului nervos.
Ashwagandha sau „ginsengul indian“
Ashwagandha (Withania somnifera), cunoscută și drept „ginsengul indian“, este una dintre cele mai importante plante ale medicinei ayurvedice. Spre deosebire de rhodiola, ashwagandha crește în zonele secetoase ale Indiei și Pakistanului, Punjab și Sindh. Se întâlnește și în alte zone din Asia Centrală și din estul Africii.
Într-un articol publicat în „African Journal of Traditional, Complementary and Alternative Medicines“, această plantă este prezentată drept un remediu pentru tratarea unui număr impresionant de boli, dar și drept un mijloc pentru îmbunătățirea stării psihice. Mirosul rădăcinei seamănă cu cel al cailor („ashwa“), de aici și numele – ashwagandha – „planta care îți dă puterea unui cal“.
În medicina tradițională indiană, rădăcina este descrisă ca un remediu cu efecte tonice, afrodisiace, narcotice,diuretice, astringente, termogenice. Copiilor le este oferită o băutură făcută din lapte și rădăcină de ashwagandha pentru întărirea imunității, în timp ce adulților și bătrânilor planta le asigură protecție împotriva bolilor cronice (ateroscleroză, îmbătrânire prematură, artrită, diabet, hipertensiune, cancer).
Ashwagandha conține withanolide drept ingrediente active. Aceste substanțe, care sunt considerate steroizi naturali, inhibă hiperactivitatea celulară la nivelul creierului, ajutând la reglarea nivelului de cortizol.
Într-un articol publicat de Institutul Indian pentru Medicină Integrativă se arată că în studiile preclinice, ashwagandha a demonstrat proprietățile sale antimicrobiene, anticancerigene, antiinflamatorii, antioxidante, neuroprotective, cardioprotective sau antidiabetice. De aceea, rădăcina este considerată un potențial candidat pentru tratamentul mai multor afecțiuni, în special al celor legate de sistemul nervos.
Pe de altă parte, însă, cercetătorul rus Zakir Ramazanov atrage atenția asupra potențialelor efecte adverse ale ashwagandhei. Aceasta poate irita tractul gastrointestinal.
În general, tratamentul cu ashwagandha poate da simptome precum: crampe și dureri abdominale, diaree, flatulență, greață.
Ciupercile adaptogene susțin sistemul imunitar
Pe lângă întrebuințarea lor culinară, ciupercile și-au câștigat tot mai mult aprecierea pentru efectele lor asupra sănătății. Există peste 140.000 de specii de ciuperci, însă în jur de 10% sunt cunoscute.
Dintre acestea, trei ciuperci – maitake (Grifola frondosa), shiitake (Lentinula edodes), și reishi (Ganoderma lucidum) – intră în categoria adaptogenilor și sunt considerate cele mai importante în medicina alternativă. Acești adaptogeni au un conținut ridicat de polizaharide, triterpene și peste 1.000 de compuși bioactivi. Toate susțin funcția imunitară. De asemenea, au efecte benefice în tratarea unui număr mare de afecțiuni.
În Orientul Îndepărtat, ciupercile adaptogene au captat atenția cu sute de ani în urmă. Multe dintre ele asigură necesarul de proteine, fibre, vitamine B și C, dar și de minerale (calciu). Însă cele trei specii și-au demonstrat calitățile în tratarea bolilor cardiace, a unor infecții virale sau bacteriene, inflamații, boli alergice, diabet sau cancer, așa cum reiese dintr-o analiză realizată de cercetători ai Centrului Internațional pentru Plante Criptogame și Ciuperci, din cadrul Institutului Evoluției, Universitatea din Haifa, Israel.
Dintre adaptogeni, se consideră că ciupercile reprezintă cea mai bună sursă de substanțe cu efecte medicinale, deoarece, la nivel celular, fungii și animalele au mai multe elemente comune decât în relația cu plantele.
Maitake reglează sistemul imunitar, tensiunea arterială și nivelul grăsimilor
Maitake este o ciupercă comestibilă ce se dezvoltă la baza copacilor, în special lângă stejari. Este foarte apreciată în China și Japonia, unde este numită „ciuperca dansatoare“.
În medicina tradițională chineză și japoneză este folosită pentru întărirea sistemului imunitar, pentru reglarea tensiunii arteriale și a nivelului grăsimilor (colesterol, trigliceride). Este și un remediu bun pentru scăderea în greutate.
Maitake este un adaptogen bogat în minerale (potasiu, calciu și magneziu), vitamine (B2, B3, D2), fibre și aminoacizi. Beta-glucanul, constituentul activ care asigură stimularea sistemului imunitar, a fost identificat în anii ’80.
Centrul Oncologic Sloan Kettering din New York descrie într-un articol efectele acestei ciuperci în lupta împotriva bolilor maligne. În studiile pe șoareci de laborator, acest adaptogen și-a demonstrat capacitatea de a activa anumite celule macrofage, celule T, și de a încetini creșterea tumorilor.
Specialiștii americani atrag atenția asupra posibilelor reacții alergice. Această ciupercă este interzisă în cazul în care pacientul urmează un tratament pentru scăderea tensiunii arteriale sau dacă ia warfarină.
Shiitake, posibil remediu în tratamentul cancerului
Shiitake este o altă ciupercă comestibilă, originară din Estul Asiei, fiind cultivată și consumată în ziua de astăzi în întreaga lume. Numele japonez shiitake este derivat de la buturuga copacilor pe care este cultivată. Această ciupercă adaptogenă este cultivată de mai bine de o mie de ani, peste timp demonstrându-și calitățile medicinale.
Este folosită ca remediu pentru bolile aparatului respirator, pentru circulația sângelui, probleme hepatice, epuizare, previne îmbătrânirea prematură.
Același Centru Sloan Kettering din SUA arată într-un articol că o polizaharidă conținută de shiitake, lentinan, ar putea prelungi viața pacienților cu cancer care fac chimioterapie. Totuși, sunt necesare studii avansate care să demonstreze această teorie. În testele de laborator, polizaharida nu omoară celulele canceroase, dar îmbunătățește sistemul imunitar, stopând dezvoltarea tumorii.
Și această ciupercă poate determina apariția unor efecte secundare. Unele persoane dezvoltă inflamații tegumentare, prezintă sensibilitate cutanată la lumina soarelui. Alte reacții cuprind: un nivel crescut al leucocitelor, iritații gastrice, pneumonii cauzate de sensibilitatea la sporii ciupercii.
Reishi, cel mai prețuit adaptogen în Orient
Reishi (Ganoderma lucidum) a fost catalogată drept principalul remediu în medicina tradițională chineză de mai bine de 2000 de ani, urmată de ginseng. Era atât de valoroasă, încât era echivalentă cu aurul și era destinată exclusiv tratării împăraților. Încă este cel mai de preț adaptogen, fiind subiectul a numeroase studii de cercetare.
Reishi conține peste 200 de elemente active. Este o ciupercă mare, cu o textură lemnoasă, greu de digerat, și cu o suprafață lucioasă. Termenul latin „lucidus“ înseamnă strălucitor. În China, Ganoderma lucidum este numită lingzhi, iar în Japonia reishi sau mannentake.
Deși această ciupercă poate fi consumată ca atare, ea este folosită din ce în ce mai mult sub formă de pudre sau suplimente ce conțin extract de reishi. Beneficiile acestei ciuperci au fost testate în diferite studii realizate atât pe animale, cât și pe subiecți umani.
Reishi și-a dovedit eficiența pentru întărirea sistemului imunitar, în lupta împotriva cancerului și neurasteniei. De asemenea, ajută la reglarea grăsimilor, glicemiei și este un puternic antioxidant.
Cum pot fi introduși adaptogenii în dietă?
Persoanele care doresc să apeleze la astfel de remedii pot folosi o gamă variată de produse: ceaiuri, pudre, tincturi sau comprimate.
Administrarea acestora trebuie însă realizată cu grijă, eventual după sfatul unui specialist. Astfel de suplimente pot interacționa cu diferite medicamente sau pot duce la probleme gastrointestinale sau reacții alergice. De asemenea, există destul de puține studii în ceea ce privește consumul adaptogenilor pe termen lung.