Mulți medici nu recunosc permeabilitatea intestinală ca un diagnostic în sine, totuși există dovezi științifice care confirmă legătura dintre sindromul de permeabilitate intestinală și alte afecțiuni.
Sindromul de permeabilitate intestinală sau hiperpermeabilitatea intestinală apare atunci când există „găuri“ microscopice în pereții intestinali, care facilitează trecerea bacteriilor, toxinelor și particulelor alimentare nedigerate din intestine în fluxul sanguin.
Studiile au arătat că persoanele care suferă de boli gastrointestinale cronice au intestine permeabile.
„Permeabilitatea intestinală se referă la capacitatea membranei mucoasei intestinale de a permite anumitor substanțe să treacă prin ea în sânge și în restul corpului. Această permeabilitate poate varia în funcție de diferiți factori și poate influența sănătatea și starea generală a organismului.“
Dr. Octavian Popescu, medic specialist chirurgie viscerală, cu supraspecializare în chirurgia oncologică, colorectală, minim invazivă avansată și proctologie
Medicul precizează că intestinul subțire este responsabil pentru absorbția majorității substanțelor nutritive, a vitaminelor, mineralelor și a apei din alimentele pe care le consumăm. În plus, el îndeplinește o funcție importantă de barieră, protejând organismul împotriva substanțelor nocive, cum ar fi bacteriile, virusurile și toxinele.
Pentru a-și îndeplini această funcție de barieră, mucoasa intestinală este compusă dintr-un strat de milioane și milioane de celule strâns legate între ele, numite joncțiuni strânse, care alcătuiesc un sistem de securitate ce împiedică pătrunderea substanțelor dăunătoare în sânge.
„Cu toate acestea, în unele cazuri, permeabilitatea intestinală poate fi crescută, ceea ce permite substanțelor să treacă prin mucoasa intestinală și să ajungă în fluxul sanguin. Această tulburare se numește sindrom de permeabilitate intestinală sau sindromul intestinului permeabil.“
Dr. Octavian Popescu, medic specialist chirurgie viscerală
Factori care pot duce la permeabilitatea intestinală
Există, potrivit medicului chirurg, mai mulți factori care pot duce la creșterea permeabilității intestinale, cum ar fi:
- Alimentația: Dieta bogată în grăsimi, zaharuri și alimente procesate poate perturba echilibrul bacterian din intestin și poate afecta joncțiunile strânse din mucoasa intestinală. Consumul excesiv de alcool și fumatul pot avea, de asemenea, un efect negativ asupra permeabilității intestinale.
- Stresul: Stresul cronic poate afecta sistemul imunitar și poate crește nivelul inflamației din organism, ceea ce poate duce la creșterea permeabilității intestinale.
- Infecțiile: Anumite infecții, cum ar fi cele cu bacterii E. coli sau Salmonella, pot distruge celule intestinale și pot afecta joncțiunile strânse din mucoasa intestinală, conducând la o creștere a permeabilității intestinale.
- Unele medicamente: Anumite antibiotice, antiinflamatoarele non-steroidiene (AINS) și anticonvulsivantele, pot afecta mucoasa intestinală și pot crește permeabilitatea intestinală.
- Boli autoimune care afectează sistemul digestiv: Boala celiacă, sindromul de colon iritabil și boala Crohn pot afecta mucoasa intestinală și pot duce la creșterea permeabilității intestinale.
- Carența de vitamine A, D și de zinc: cantitățile insuficiente ale acestor substanțe nutritive au fost asociate cu permeabilitatea intestinală crescută, potrivit unor studii.
- Suprapopularea cu Candida a intestinelor: Speciile de Candida sunt prezente în mod normal la nivelul intestinelor, însă o suprapopulare a aparatului digestiv cu aceste ciuperci poate conduce la o permeabilitate crescută a intestinelor, potrivit cercetătorilor.
Permeabilitatea intestinală: o boală sau un simptom?
Părerile sunt împărțite când vine vorba de includerea permeabilității intestinale în categoria bolilor, tulburărilor digestive sau pe lista de simptome digestive. Pe de o parte, unii specialiști susțin că sindromul de permeabilitate intestinală ar fi cauza principală a majorității afecțiunilor moderne. Pe de alta, mulți medici neagă existența sa ca diagnostic în sinte și consideră permeabilitatea intestinală ca fiind, de fapt, un simptom al bolilor cronice și nu o cauză a acestora.
Cert e că există însă o mulțime de studii care au arătat că permeabilitatea intestinală crescută este prezentă în mai multe boli cronice, în special în afecțiuni autoimune.
Studiile pe animale privind boala celiacă, diabetul de tip 1 și sindromul colonului iritabil au identificat o permeabilitate intestinală crescută înainte de debutul bolii.
Aceste dovezi susțin teoria conform căreia intestinul permeabil este implicat în dezvoltarea bolii.
Pe de altă parte, un alt studiu a constatat că permeabilitatea intestinală la persoanele cu boală celiacă a revenit la normal în 87% din cazuri la un an după adoptarea dietei fără gluten. Acest lucru sugerează că permeabilitatea intestinală anormală poate fi un răspuns la ingestia de gluten, mai degrabă decât cauza bolii celiace.
În general, nu există încă suficiente dovezi care să demonstreze că intestinul permeabil este cauza de bază a bolilor cronice.
Simptome care pot semnala permeabilitatea intestinală
Permeabilitatea intestinală crescută poate duce la apariția unor simptome neplăcute, printre care specialistul menționează:
- Probleme gastrointestinale: apariția diareei, a flatulenței, a durerilor abdominale, a constipației sau a sindromului de colon iritabil.
- Alergii și intoleranțe alimentare: permeabilitatea intestinală poate conduce la o reacție alergică la anumite alimente sau la intoleranța la acestea.
- Oboseală și somnolență: ca urmare a inflamației cronice, care poate fi declanșată de o permeabilitate intestinală crescută, organismul poate fi epuizat, apărând astfel oboseala și somnolența;
- Migrene și dureri de cap: inflamația cronică poate provoca și apariția migrenelor sau a durerilor de cap.
- Probleme dermatologice: inflamația cronică declanșată de permeabilitatea intestinală crescută poate provoca apariția unor probleme dermatologice, cum ar fi acneea sau eczema.
„Este important de reținut că simptomele pot varia de la o persoană la alta și că nu toate simptomele enumerate mai sus sunt prezente în cazul fiecărei persoane cu permeabilitate intestinală crescută.“
Dr. Octavian Popescu, medic specialist chirurgie viscerală
Cum știi dacă ai permeabilitate intestinală crescută
Permeabilitatea intestinală nu este, în prezent, un diagnostic medical în sine, potrivit Healthline, iar unii specialiști din domeniul medical contestă existența acestei probleme digestive. Totuși, studiile au relevat că putem depista o permeabilitate intestinală crescută cu ajutorul unor investigații precum:
- Test de permeabilitate intestinală: constă în administrarea unei substanțe, cum ar fi lactuloză sau manitol, și apoi în recoltarea urinei și măsurarea nivelului de substanță din aceasta. Dacă nivelul este crescut, acest lucru poate indica o permeabilitate intestinală crescută.
- Testul pentru anticorpi anti-zonulină: zonulina este o proteină care poate crește permeabilitatea intestinală. Prin urmare, testul pentru anticorpi anti-zonulină poate indica prezența unei permeabilități intestinale crescute.
- Teste pentru markeri inflamatorii: aceste teste pot indica inflamația cronică, un posibil semn al permeabilității intestinale crescute;
- Testul pentru intoleranțe alimentare poate fi de ajutor în cazul în care există suspiciuni cu privire la o permeabilitate intestinală crescută, deoarece poate indica reacțiile alergice sau intoleranțele la anumite alimente.
Medicul subliniază că nu există un test unic și universal valabil pentru identificarea permeabilității intestinale. Medicii pot lua însă în considerare o serie de factori, cum ar fi istoricul medical, simptomele pacientului și rezultatele testelor enumerate mai sus, la care se adaugă altele, în funcție de particularitățile fiecărui pacient în parte.
Metode de tratament
Tratamentul permeabilității intestinale depinde de cauzele care au dus la această condiție. În general, tratamentul poate include, potrivit specialistului:
- Ajustarea dietei: alimentația poate juca un rol important in tratamentul permeabilității intestinale. Alimentele care pot irita mucoasa intestinală, cum ar fi glutenul, lactoza si alimentele procesate, ar trebui limitate sau chiar evitate. În schimb, se recomandă consumul de alimente bogate în fibre, cum sunt fructele și legumele proaspete, dar și alimente bogate în acizi grași omega 3, precum peștele gras.
- Suplimente alimentare: unele suplimente alimentare, precum probioticele și enzimele digestive, pot ajuta la refacerea mucoasei intestinale și la îmbunătățirea digestiei.
- Medicamente: medicamentele antiinflamatorii, precum ibuprofenul, pot agrava permeabilitatea intestinului. În schimb, se pot folosi medicamente cu efect antiinflamator, precum corticosteroizii, pentru a reduce inflamația și pentru a atenua simptomele, însă numai la recomandarea medicului.
- Reducerea nivelului de stres: stresul cronic poate agrava permeabilitatea intestinală.
„Tratamentul permeabilității intestinale trebuie personalizat și să fie supervizat de un medic specialist, cum ar fi un gastroenterolog sau un nutriționist, deoarece fiecare caz este unic și necesită o abordare personalizată.“
Dr. Octavian Popescu, medic specialist chirurgie viscerală
De asemenea, tratamentul poate fi de lungă durată si necesită o abordare integrativă, care să includă o schimbare dietei, administrarea de suplimente alimentare, dar si modificarea stilului de viață.
Există, de fapt, multe controverse legate de permeabilitatea intestinală și de teoria conform căreia această problemă ar conduce la afecțiuni care nu țin doar de aparatul digestiv. Totuși, dacă prezinți simptome dintre cele enumerate mai sus, te vei simți cu siguranță mai bine și merită să încerci să-ți ajustezi, mai întâi de toate, dieta: să mănânci alimente nutritive, neprocesate, care ajută la un control mai bun al nivelului de inflamație din corp, să eviți alimentele proinflamatorii. Toate aceste măsuri te vor ajuta să-ți „reconstruiești“ sistemul de securitate de la nivel intestinal și să-ți echilibrezi microbiomul intestinal, subliniază dr. Marcelo Campos, pentru blogul Harvard Health.