Carnea, ouăle, lactatele, dar și orezul și legumele pot da toxiinfecție alimentară dacă nu sunt respectate anumite condiții de igienă și măsuri de precauție. Aceste alimente pot fi contaminate cu diferite bacterii, unele rezistente chiar și la gătit.
„Toxiinfecțiile alimentare sunt cauzate de ingerarea de alimente sau lichide contaminate cu germeni patogeni. Mediul impropriu de depozitare și de folosire poate duce la înmulțirea acestor germeni. Atenție la alimentele care nu sunt depozitate corespunzător!“
Dr. Iren Alexoi, medic nutriționist
Toxiinfecțiile alimentare dau o serie de simptome, cele mai frecvente fiind: crampe la stomac, diaree, vărsături, greață și pierderea poftei de mâncare.
Femeile gravide, copiii mici, vârstnicii și persoanele cu boli cronice prezintă un risc mai mare de a dezvolta intoxicații alimentare.
Anumite alimente sunt mai susceptibile să provoace toxiinfecție alimentară decât altele, mai ales dacă sunt depozitate, preparate sau gătite necorespunzător.
Toxiinfecție alimentară de la carnea de pasăre
Carnea de pasăre crudă și cea puțin gătită precum puiul, rața și curcanul prezintă un risc ridicat de a provoca intoxicații alimentare.
Cauza principală o reprezintă cele două tipuri de bacterii – Campylobacter și Salmonella – care se găsesc, în mod obișnuit, în intestinele și penele acestor păsări.
Aceste bacterii contaminează adesea carnea proaspătă de pasăre în timpul sacrificării și pot supraviețui până când sunt distruse prin preparare termică.
Cercetări din Marea Britanie, SUA și Irlanda au scos la iveală că între 41% și 84% din totalul cărnii de pui crude vândute în supermarketuri a fost contaminată cu bacterii Campylobacter și 4%-5% a fost contaminată cu Salmonella.
Ratele de contaminare cu Campylobacter au fost ușor mai mici la carnea crudă de curcan, variind de la 14% la 56%. Rata de contaminare a cărnii crude de rață a fost de 36%.
Vestea bună este că, deși aceste bacterii dăunătoare pot trăi pe carnea crudă de pasăre, ele sunt complet eliminate atunci când este gătită bine.
Pentru a reduce riscul, asigură-te că gătești copmplet carnea și nu o spăla cât e crudă. Asigură-te că nu intră în contact cu ustensilele, suprafețele din bucătărie, tocătorul pe care-l folosești și pentru altceva și nici cu alte alimente, deoarece se pot contamina.
Legumele și verdețurile pot fi contaminate
Legumele și verdețurile sunt o sursă obișnuită de toxiinfecții alimentare, mai ales atunci când sunt consumate crude.
Fructele și legumele au provocat de-a lungul timpului numeroase focare de toxiinfecții alimentare, în special salata, spanacul, varza, țelina și roșiile, potrivit unui articol din „Journal of Applied Microbiology“.
Legumele și verdeața pot fi contaminate cu bacterii dăunătoare, cum ar fi E.coli, Salmonella și Listeria. Contaminarea poate avea loc în diferite etape ale lanțului comercial.
Bacteriile dăunătoare pot ajunge pe aceste alimente din cauza apei murdare și a scurgerilor reziduale, care pot ajunge în solul în care sunt cultivate fructele și legumele.
Contaminarea poate apărea și prin contactul cu echipamentele de procesare neigienizate. De asemenea, în unele cazuri nu sunt respectate practicile de igienizare a alimentelor. Legumele cu frunze verzi sunt deosebit de riscante, deoarece sunt adesea consumate în stare crudă.
Pentru a reduce riscul, spală întotdeauna bine frunzele de salată înainte de a le mânca. Nu cumpăra pungi cu amestec de salate care conțin frunze stricate și moi și evită salatele gata de consum care au fost lăsate să stea la temperatura camerei.
Toxiinfecție alimentară de la pește și crustacee
Peștele și crustaceele sunt o sursă frecventă de toxiinfecție alimentară.
Peștele care nu a fost depozitat la temperatura corectă prezintă un risc ridicat de a fi contaminat cu histamină. Aceasta este o toxină produsă de bacterii care se găsesc în pești, dar și în alte alimente.
Histamina nu este distrusă de temperaturile normale de gătit. Consumul duce la un tip de toxiinfecție alimentară cunoscută sub numele de intoxicație scombroidă. Provoacă o serie de simptome, inclusiv greață, respirație șuierătoare și umflarea feței și a limbii.
Un alt tip de toxiinfecție alimentară cauzată de peștii contaminați este intoxicația cu pești ciguatera. Toxina incriminată se numește ciguatoxină și se găsește, mai ales, în apele calde și tropicale.
Potrivit estimărilor, cel puțin 10.000-50.000 de persoane care locuiesc în sau care vizitează zonele tropicale dezvoltă această toxiinfecție alimentară, în fiecare an. La fel ca histamina, ciguatoxina nu este distrusă de temperaturile normale de gătit.
Scoicile, midiile și stridiile prezintă, de asemenea, un risc de a produce toxiinfecție alimentară. Algele consumate de crustacee produc toxine, iar acestea se pot acumula în carnea animalelor, constituind un pericol pentru oameni.
De obicei, crustaceele cumpărate din magazin sunt sigure. Pentru a reduce riscul, asigură-te că le păstrezi la temperatura optimă înainte de a le găti. Aruncă scoicile care nu se deschid în timpul preparării termice.
Orezul poate produce toxiinfecție alimentară
Orezul este unul dintre cele mai vechi cereale și un aliment de bază pentru mai mult de jumătate din populația lumii. Cu toate acestea, este un aliment cu risc ridicat atunci când vine vorba de toxiinfecții alimentare.
Orezul nefiert poate fi contaminat cu spori de Bacillus cereus, o bacterie care produce toxine cu risc de toxiinfecție alimentară.
Acești spori pot trăi în mediu uscat multă vreme. De exemplu, pot supraviețui într-un pachet de orez nefiert în cămară. De asemenea, pot supraviețui procesului de gătire.
Dacă orezul gătit este lăsat la temperatura camerei, sporii se dezvoltă în bacterii care prosperă și se înmulțesc în mediul cald și umed. Cu cât orezul este lăsat mai mult la temperatura camerei, cu atât este mai mare riscul să nu fie sigur pentru consum.
Pentru a reduce riscul, mănâncă orezul imediat ce a fost gătit. Pune la frigider restul de orez cât mai repede posibil după prepararea termmică. Când reîncălzești orezul gătit, asigură-te că este fierbinte.
Riscul produselor lactate nepasteurizate
Pasteurizarea este procesul de încălzire a unui lichid sau a unui aliment la o temperatură optimă pentru distrugerea microorganismelor dăunătoare.
Producătorii de alimente pasteurizează produsele lactate, inclusiv laptele și brânza, pentru a le face sigure pentru consum. Pasteurizarea ucide bacteriile și paraziții dăunători, cum ar fi Brucella, Campylobacter, Cryptosporidium, E.coli, Listeria și Salmonella.
De aceea, vânzările de lapte și de produse lactate nepasteurizate sunt ilegale în 20 de state din SUA.
Între 1993 și 2006, au existat în SUA peste 1.500 de cazuri de toxiinfecții alimentare, 202 spitalizări și două decese din cauza consumului de lapte sau brânză din lapte nepasteurizat.
Mai mult, laptele nepasteurizat prezintă un risc de 150 de ori mai mare să provoace toxiinfecții alimentare. În plus, riscul este de 13 ori mai mare de a duce la spitalizare decât produsele lactate pasteurizate.
Pentru a minimiza riscul de toxiinfecție alimentară produsă de lactate nepasteurizate, cumpără numai produse pasteurizate. Păstrează toate produsele lactate la 5° C sau mai puțin și aruncă lactatele care au depășit termenul–limită de utilizare.
Ouăle pot avea Salmonella
Ouăle sunt incredibil de hrănitoare și versatile, dar ele pot fi o sursă de toxiinfecție alimentară atunci când sunt consumate crude sau gătite necorespunzător.
Ouăle pot conține Salmonella, atât pe coajă, cât și în interior.
În anii 1970 și 1980, ouăle contaminate au fost o sursă majoră de intoxicație cu Salmonella în SUA. Vestea bună este că, începând cu 1990, s-au făcut îmbunătățiri în procesarea și producția ouălor, ceea ce a dus la mai puține focare de Salmonella.
În ciuda acestui fapt, în fiecare an, ouă contaminate cu Salmonella cauzează aproximativ 79.000 de cazuri de toxiinfecții alimentare și 30 de decese, potrivit Autorității americane pentru Alimente și Medicamente (FDA).
Pentru a reduce riscul, nu consuma ouă cu coaja crăpată sau murdară. Asigură-te că ouăle sunt proaspete și gătește-le bine. Evită produsele care conțin ouă crude.