Microbiomul intestinal și sănătatea creierului: de ce este recomandat să consumi alimente sau suplimente cu probiotice

Numeroase studii au demonstrat că potențarea bacteriilor din microbiomul intestinal, prin consumul de probiotice, prebiotice și postbiotice, are un impact pozitiv asupra sănătății generală, inclusiv sănătatea creierului, în cazul adulților sănătoși, anunță healthnews.com.

În consecință, consumul de alimente bogate în probiotice, prebiotice și postbiotice sau chiar administrarea suplimentelor cu acest tip de conținut pot conlucra la menținerea sănătății adulților sănătoși pe termen lung. 

Termeni cheie:

• Microbiomul intestinal cuprinde toate bacteriile, ciupercile și virușii ce populează intestinul uman.
• Probioticele sunt microorganisme care trăiesc în intestinul unei persoane – atunci când se află într-un raport echilibrat, contribuie la sănătatea întregului organism. Bogate în probiotice sunt: lactatele fermentate (brânzeturi moi, iaurt, kefir) sau murăturile.
• Prebioticele sunt alimente nedigerabile precum fibrele, cu rolul de a hrăni probioticele, producând, de asemenea, numeroase beneficii pentru corp. Bogate în fibre prebiotice sunt merele, fructele de pădure, bananele.
• Postbioticele sunt microorganisme inactivate (moarte), „rămășițele” prelucrării pre și postbiotice.

Probioticele, prebioticele, postbioticele și microbiomul intestinal

Fiecare dintre cele trei microorganisme, probioticele, prebioticele și postbioticele, incluse în dieta zilnică prin alimente sau suplimente, poate preveni sau reduce simptomele specifice unui microbiom intestinal dezechilibrat, precum:

• diaree;
• sindromul colonului iritabil; 
• alergii.

Acele alimente naturale sau procesate în a căror compoziție există compuși biologic activi, îmbogățite sau îmbunătățite, cu beneficii suplimentare pentru sănătatea organismului dincolo de valoarea nutritivă (conform Asociației Americană de Dietetică) – numite și alimente funcționale – care conțin prebiotice și postbiotice sunt alimentele fermentate (cum ar fi iaurtul sau kimchi) și alimentele care conțin fibre (cum ar fi cerealele integrale sau bananele).

Probioticele

Microorganisme care trăiesc în mod natural în intestinul unei persoane, inclusiv drojdia și alte „bacterii bune”, probioticele contribuie la menținerea sănătății dacă sunt în perfect echilibru, au confirmat mai multe studii realizate în ultimii ani.

Tuplinile de bacterii Lactobacillus și Bifidobacterium sunt cel mai frecvent întâlnite și utilizate în alimente și suplimente. Ele luptă cu virusurile și bacteriile rele responsabile de afecțiuni precum răceli, ulcer, rotavirus, herpes.

Prebiotice

Deși nu pot fi digerabile de către om (de exemplu fibrele), prebioticele reprezintă sursa de hrană preferată a probioticelor, ceea ce stimulează creșterea numărului de probiotice și menține, implicit, echilibrul intestinal. 

Citește și: Probiotice și prebiotice: care este diferența, când și cum se folosesc corect

Postbiotice

Microorganisme de tip reziduri ce rămân în urma procesării probioticelor și a prebioticelor, postbioticele furnizează organismului multe dintre beneficiile probioticelor și a prebioticelor, cu o perioadă de acțiune mai lungă și un risc mai mic de a provoca daune în comparație cu celelalte două microorganisme.

Ele sunt procesate fie de organism, fie prin procedee de fabricație, cum ar fi utilizarea căldurii. 

Microbiomul

Microbiomul corpului uman include mediul intestinului, al gurii, al sistemului reproducător, sistemului respirator și întreaga suprafață a pielii. Și este populat în cea mai mare parte a lui de către bacterii, numărul acestora fiind comparabil cu totalitatea celulelor corpului uman, aproximativ 37 de trilioane.

Atunci când microbiomul intestinal se află în echilibru, ceea ce înseamnă că funcționează în parametrii corespunzători proiectării lui, are o mulțime de funcții:

• de protecție
• metabolică
• imunitară.

Când, la polul opus, suferă dezechilibre, microbiomul produce toxine care provoacă la rândul lor tulburări digestive și inflamatorii, reacții autoimune și alergii. Mai mult, un microbiom intestinal deficitar poate induce, de asemenea:

• boli ale creierului
• afecțiuni ale ficatului
• boli ale plămânilor.

Axa creier-intestin-microbiomul și sănătatea creierului

Numeroase dovezi clinice sugerează o legătură de cauzalitate între utilizarea probioticelor, prebioticelor și postbioticelor și sănătatea creierului.

Micriobiota intestinală (totalitatea organismelor care formează microbiomul) comunică cu sistemul nervos central (creier și măduva spinării) în jurul axei creier-intestin-microbiom. Cu dublu sens: de la creier la intestin și de la intestin la creier. 

Iar probioticele cu un impact major asupra creierului se numesc psihobiotice. Acestea, ingerate în cantități suficient de mari au un efect pozitiv asupra persoanelor care suferă de tulburări ale sănătății mintală, cum ar fi anxietatea și depresia. 

Citește și: Tulburarea depresivă majoră, influențată de flora intestinală: STUDIU

Cum funcționează psihobioticele?

Psihobioticele au capacitatea de a crește producția de neurotransmițători (mesagerii chimici din creier) precum serotonina, dopamina, acidul gamma-aminobutiric (GABA) și acetilcolina, influențând direct activitatea creierului.

Pentru că neurotransmițătorii enumerați sunt direct implicați în apariția bolilor neurodegenerative sau tulburărilor neurologice, creșterea nivelului lor poate fi extrem de benefică. 

Cum știi dacă funcționează?

Cel mai bun indicator care îți poate arăta că suplimentele cu probiotice îți fac bine este chiar starea ta generală de sănătate. Dacă te simți bine sau mai bine după o dietă cu probiotice, cel mai probabil merită să continui să consumi alimente bogate în astfel de microroganisme sau să îți administrezi în continuare suplimente achiziționate din surse de încredere. 

Citește și: Sistemul digestiv și efectele lui asupra sănătății fizice și emoționale

Efectele secundare ale consumului de prebiotice, probiotice și postbiotice

În primul rând, deși există un număr considerabil de cercetări care menționează posibilele beneficii ale prebioticelor, probioticelor și postbioticelor, oamenii de știință au recunoscut că se impune necesitatea unui număr mai mare de studii realizate pe grupuri mai largi de oameni pentru o confirmare fermă a impactului lor pozitiv. 

Apoi, consumul lor poate avea și efecte secundare precum:

• gazele intestinale
• balonarea
• constipația.

De aceea, înainte de a consuma suplimente cu probiotice, postbiotice sau prebiotice, este recomandat să ceri sfatul medicului tău curant care va evalua tipologia medicamentelor, plantelor sau suplimentelor mai ales în contextul unei situații sau a unei boli specifice. 

Rareori, probioticele pot provoca și infecții puternice sau o stimulare imunologică excesivă. 

În cazul persoanelor care știu că au un sistem imunitar slăbit, afecțiuni grave să sănătate sau în cazul femeilor însărcinate sau care alăptează, precum și atunci când este vorba despre copii mici, consultul unui medic specializat este imperios necesar. 

Citește și: Alimente care distrug flora și alimente care o ajută. Cum și în cât timp se reface flora intestinală prin dietă