Intoleranța la gluten – simptome, diagnostic și cum se diferențiază de boala celiacă
Deși e una dintre afecțiunile despre care se vorbește tot mai des în ultima vreme, multă lume confundă intoleranța la gluten cu boala celiacă. Cele două au un element comun – glutenul, dar diferența dintre intoleranța la gluten și boala celiacă stă în efectele care pot apărea pe termen lung. Una e o sensibilitate, iar cealaltă e o boală autoimună. Ce simptome are intoleranța la gluten, ce analize trebuie să faci ca să afli dacă o ai și cum o poți ține sub control?
Simplu spus, glutenul este o proteină care se găsește în grâu, orz și secară. În termeni medicali și biologici, glutenul e o combinație de proteine – glutelină și prolamină – care au denumiri diferite la grâu, orz și secară, motiv pentru care, în exprimarea de zi cu zi, s-a optat pentru folosirea termenului comun „gluten”. Glutenul e o proteină important în gătit, pentru că ea este cea care acționează ca un lipici, în sensul că face ca un aluat să se țină și să fie elastic. Tot glutenul e cel care face ca, odată coapte, pâinea sau alte produse de patiserie să fie moi și ușor de mestecat.
Majoritatea oamenilor nu au probleme atunci când consumă gluten, dar există și persoane cărora glutenul le face rău, într-o măsură mai mică sau mai mare. Problemele de sănătate cauzate de gluten pot însemna alergie la gluten, intoleranță la gluten și, în cazurile mai severe, boală celiacă.
Intoleranța la gluten. Diferențe față de boala celiacă și alergia la grâu
Intoleranța la gluten sau sensibilitatea non-celiacă la gluten are simptome similare cu ale bolii celiace și ale alergiei la gluten, dar efectele acestor afecțiuni sunt diferite.
- Persoanele cu boala celiacă (numită și celiachie) trebuie să nu consume deloc gluten, pentru că acesta provoacă daune intestinale care, în timp, pot duce la incapacitatea sistemului digestiv de a absorbi substanțele nutritive din alimente. Celiachia este o boală autoimună.
- Persoanele cu alergie la gluten trebuie să evite toate produsele pe bază de grâu și pe cele care pot conține urme de grâu. Altfel, viața lor poate fi pusă în pericol.
- Persoanele cu intoleranță la gluten experimentează disconfort atunci când consumă gluten, dar simptomele nu sunt atât de grave încât să reprezinte o urgență medicală sau să afecteze sever sănătatea pe termen lung.
Ce simptome are intoleranța la gluten
Intoleranța la gluten e o afecțiune caracterizată de simptome asemănătoare cu cele ale sindromului de colon iritabil, dar și de manifestări extra-intestinale. Simptomele apar, de obicei, în decurs de câteva ore sau zile de la consumul de alimente cu gluten și se ameliorează rapid atunci când glutenul este exclus din alimentație.
Cele mai frecvente simptome intestinale ale intoleranței la gluten sunt:
- Balonare
- Flatulență
- Disconfort abdominal
- Durere abdominală
- Diaree
- Greață
- Constipație
Cele mai frecvente simptome extra-intestinale ale intoleranței la gluten sunt:
- Oboseală
- Dureri de cap
- Anxietate
- Probleme de concentrare
- Ceață cerebrală (brain fog)
- Dureri musculare și/sau articulare
O afecțiune prea puțin cercetată. Prevalență și cauze
Din cauza absenței studiilor la nivelul populației generale, prevalența intoleranței la gluten nu este bine stabilită. O recenzie care pune cap la cap mai multe articole pe această temă vorbește despre o prevalență aflată undeva între 0,6% și 13% din populația generală. Totuși, se speculează că prevalența ar fi undeva la jumătate, deci în jurul a 6%-7%. Intoleranța la gluten a fost diagnosticată mai des la femei decât la bărbați, în general după 40 de ani și mai frecvent în mediul urban. Conform Asociației Române pentru Intoleranță la Gluten, apare foarte rar la copii.
Cauzele și factorii de risc pentru intoleranța la gluten sunt încă neclari, dar continuă să fie cercetați. Unii oameni de știință susțin că oamenii nu sunt sensibili la gluten, ci la un anumit tip de carbohidrat care se găsește în multe alimente, un carbohidrat pe care corpul nu îl asimilează corect, prin urmare rămâne în sistemul digestiv și fermentează, cauzând probleme. Alți cercetători sunt de părere că grâul este cel care afectează mucoasa tractului intestinal la unele persoane, în sensul că permite bacteriilor din sistemul digestiv să treacă în sânge sau ficat și să cauzeze inflamații.
Sunt cercetători care consideră că există o legătură între intoleranța la gluten și răspunsul autoimun al organismului, deși există controverse legate de cauza exactă a acestei probleme de sănătate. Totuși, intoleranța la gluten e mai frecventă la persoanele care au boli autoimune.
Dacă, în cazul bolii celiace, se vorbește despre anumite gene responsabile cu declanșarea bolii, în cazul intoleranței la gluten acesta este un teren insuficient cercetat. Nu se știe dacă intoleranța la gluten are cauze genetice.
Cum afli dacă ai intoleranță la gluten și ce analize se fac pentru a exclude boala celiacă
Dacă crezi că suferi de intoleranță la gluten sau o altă afecțiune corelată consumului de gluten, e important să nu te autodiagnostichezi pe baza informațiilor citite pe internet, ci să vorbești cu un medic. Gastroenterologul sau alergologul îți pot face teste și pot întreba despre istoricul tău medical, mai ales pentru a exclude diagnosticul de boală celiacă și pe cel de alergie la grâu – boli mai severe decât intoleranța la gluten.
Nicio analiză de sânge nu este încă disponibilă pentru a stabili cu certitudine intoleranța la gluten. Conform Societății Europene pentru Studiul Bolii Celiace (ESsCD), nu există markeri biochimici, imunologici sau histopatologici asociați cu intoleranța la gluten. Diagnosticul se ia în considerare la pacienții ale căror simptome intestinale și extra-intestinale persistă, deși au rezultate normale la investigațiile care se fac pentru boala celiacă sau alergia la grâu, în condițiile unei diete care include gluten, dar se ameliorează atunci când pacienții respectă un regim alimentar fără gluten.
Pentru a exclude diagnosticul de boală celiacă, medicul va cere niște analize de sânge pentru a stabili nivelul anticorpilor de antitransglutaminază. Este esențial ca testul de sânge pentru anticorpi să se facă înainte de începerea unui regim fără gluten, altfel, eliminarea glutenului din alimentație înainte de recoltarea de sânge poate face ca rezultatul analizelor să fie normal. Dacă nivelul anticorpilor este mărit, se pune în discuție diagnosticul de boală celiacă. Acest rezultat nu este suficient pentru a pune diagnosticul de certitudine de boală celiacă, prin urmare acesta se confirmă sau infirmă printr-o endoscopie cu biopsie.
De asemenea, pentru a exclude alergia la grâu se fac analize specifice de sânge și testul cutanat prick pentru grâu.
Citește și: Test de intoleranță alimentară – cum faci diferența dintre o reacție alergică și intoleranța la un aliment
Dacă boala celiacă și alergia la grâu sunt infirmate, atunci pacientul va primi recomandarea de a urma un regim alimentar fără gluten pentru cel puțin șase săptămâni, după care urmează o reexaminare. Intoleranța la gluten se exclude, ca diagnostic, la persoanele care nu prezintă ameliorări sau dispariția simptomelor după acest regim alimentar. Intoleranța la gluten poate fi dificil de diferențiat de sindromul de colon iritabil, iar uneori pacienții prezintă ambele afecțiuni.
În cazul în care simptomele se ameliorează sau dispar pe durata regimului, medicul poate face o nouă verificare înainte de a pune diagnosticul final de intoleranță la gluten. Îți va cere să reintroduci treptat glutentul. Dacă, în aceste condiții, simptomele reapar, înseamnă că ai intoleranță la gluten.
Cum ții sub control intoleranța la gluten: alimente interzise și alimente permise
Singura metodă de tratament eficientă în cazul intoleranței la gluten este adoptarea unei diete din care acesta este exclus complet. Simptomele dispar relativ repede după retragerea glutenului din alimentație – de la câteva ore la câteva zile – și reapar la reintroducere.
În general, cei care au intoleranță la gluten, pot consuma alimente care conțin urme de gluten, adică produse care s-au atins de gluten sau au un conținut foarte mic de gluten. În cazul bolii celiace, sunt interzise orice alimente care pot conține urme de gluten, pentru că pot cauza reacții adverse severe, cum ar fi dureri, anemie și deteriorarea mucoasei intestinale.
Cerealele, alimente interzise:
- grâu (inclusiv produse care apar sub denumiri ca: bulgur, durum, semolina, spelta, graham);
- orz (malț);
- secară;
- triticală (cereală rezultată din încrucișarea grâului cu secara).
Cerealele fără gluten sau pseudocerealele, alimente permise:
- hrișcă;
- quinoa;
- amaranth;
- orez;
- mei;
- porumb.
De asemenea, poți mânca orice tip de legume și fructe, carne, pește și ouă. În funcție de severitatea intoleranței și de cât de corect vrei să mănânci, poți consuma sau nu produse din carne procesată, întrucât acestea pot ascunde gluten. De asemenea, poți mânca iaurt simplu, unt, brânză și lapte, dar fii atent la iaurtul cu arome și la brânzeturile moi sau cu mucegai, pentru că pot conține gluten. Și iaurtul din soia are șanse mari să prezinte urme de gluten.
În cazul în care ai fost diagnosticat cu ai intoleranță la gluten și te întrebi dacă va trebui să ții regim toată viața, răspunsul este complicat. După o perioadă de regim, unii oameni cu intoleranță la gluten pot să îl tolereze din nou. Cercetătorii nu înțeleg pe deplin de ce intoleranța la gluten pare să intre în remisie la unii oameni și la alții nu. De asemenea, nu este clar dacă această remisie e permanentă sau temporară.
E important să păstrezi legătura cu medicul tău și, periodic, să încerci să testezi reacțiile organismului la reintroducerea glutenului în alimentație. Pe termen lung, o dietă fără gluten poate crește riscul de hiperglicemie sau diabet de tip 2 și poate duce la deficiențe nutritive în ceea ce privește aportul de fier, acid folic, vitamina D și calciu.
Dacă vrei să afli mai multe despre intoleranța la gluten și cum să adopți o dietă fără gluten, poți accesa site-ul Asociației Române pentru Intoleranță la Gluten.