Crezi că fumatul slăbește sau că te ajută să te eliberezi de stres? Din contra, ar spune specialiștii. Mulți dintre cei obezi fumează, așa că prima teorie nu prea se confirmă. Iar când vine vorba de stres, fumătorii sunt, de fapt, mai agitați și mai irascibili, din cauza perioadelor de sevraj din pauzele dintre țigări.
Iată cele mai frecvente mituri despre renunțarea la fumat și adevărul din spatele lor.
Fumatul slăbește
Fals. „O bună parte a persoanelor cu obezitate fumează, iar acest lucru vi-l spun după o expertiză clinică de peste 20 de ani! Patologiile cronice legate de excesul de grăsime „Fat related disease” sunt accentuate de obiceiurile nepotrivite, cum ar fi fumatul. Tot în acest timp în care m-am ocupat de reversarea acestor patologii, am înțeles că gustul se educă, iar persoanele obeze și fumătoare au o percepție diferită asupra gustului dulce și al grăsimilor. Aceste persoane percep mult mai slab gustul dulce, de exemplu, iar această concluzie vine în urma studiilor și a observațiilor mele clinice,” explică dr. Florin Bălănică, specialist în Medicină Personalizată, Nutriție și Nutrigenomică.
Obezii fumători au tendința să consume mai multe dulciuri și grăsimi, potrivit medicului. Papilele gustative sunt precum sportivii de performanță, dezvoltă mușchii care sunt antrenați mai mult, în traducere, mănânc dulce mai mult caut dulcele!
Fumatul slăbește și ajută la ameliorarea stresului
Fals. Cercetările au arătat că fumatul crește nivelul de stres, în general. O mare parte din efectul calmant aparent al unei țigări se datorează ameliorării simptomelor (cum ar fi iritabilitatea, anxietatea și neliniștea) cauzate de scăderea nivelului de nicotină. De asemenea, o parte din relaxarea indusă de fumat se datorează pauzei în sine și a respirației profunde.
Fumatul crește stresul provocând perioade frecvente de sevraj în timpul zilei, în pauzele dintre țigarete. Stresul suplimentar este creat de vinovăția și rușinea fumatului și de îngrijorarea cu privire la efectele asupra sănătății. În plus, nicotina este un stimulent și eliberează hormoni de stres, cum ar fi adrenalina. Studiile au arătat că foștii fumători raportează că se simt mai puțin stresați decât atunci când fumau.
Fumatul ocazional e inofensiv
Fals. Cercetările arată că riscurile pe care le presupune fumatul, chiar și când e vorba doar de câteva țigarete pe zi, sunt substanțiale.
Cei care fumează între 1 și 4 țigarete pe zi au un risc de 3 ori mai mare de a muri din cauza unui infarct și de 3-5 ori mai mare de a muri din cauza cancerului pulmonar, comparativ cu nefumătorii. În general, riscul lor de deces din orice cauză este crescut cu 57% în comparație cu al nefumătorilor.
Alte afecțiuni la care sunt predispuși fumătorii ocazionali includ cancerele gastro-intestinale (esofag, stomac și pancreas), infecțiile tractului respirator inferior, cataracta, fertilitatea redusă la bărbați și femei, sarcina ectopică, placenta praevia și densitatea minerală osoasă redusă.
Nicotina este principalul ingredient toxic din țigări
Fals. Nicotina este substanța care creează dependență, însă cel mai mult rău îl provoacă celelalte ingrediente care se găsesc în țigarete.
Nicotina nu provoacă atacuri de cord, cancer sau leziuni pulmonare. Celelalte 7.000 de toxine și substanțe chimice prezente în tutun sunt dăunătoare, în special gudronul și monoxidul de carbon. Există nu mai puțin de 70 de agenți carcinogeni în fumul de țigaretă.
Reducerea țigărilor sau trecerea la țigări light scad efectele negative cauzate de fumat
Fals. Reducerea consumului de țigări sau trecerea la țigări light nu vă îmbunătățesc sănătatea și nu reduc semnificativ riscul de a muri din cauza unei boli cauzate de fuma, potrivit Departamentului de Sănătate, din Australia..
Când fumezi mai puține țigări sau mai slabe, fumezi fiecare țigară mai intens pentru a extrage mai multă nicotină. Tragi mai multe fumuri din fiecare țigară pentru a compensa numărul redus de țigarete și faptul că sunt mai slabe decât cele cu care ești obișnuit.
Fumatul slăbește. Renuntarea la fumat îngrașă
Poate. „Greu de spus, oamenii sunt diferiți, dar cunosc multi pacienți care au luat în greutate după ce s-au lăsat de fumat, iar acest lucru se întâmplă din cauza unor factori de compensare și a faptului că nicotina “taie foamea”. În schimb, fumatul este un obicei nepotrivit, indiferent de persoană, iar motivația recreațională a fumatului se află pe contrasensul sănătății,” adaugă dr. Florin Bălănică.
Soluție. Cum mă pot lăsa de fumat fără să mă îngraș?
Suntem diferiți și tocmai de aceea vom reacționa diferit la renunțarea la fumat. Teoretic, renunțarea la fumat reprezintă un bun prilej pentru un bun control al greutății, dar nu este mereu așa.
„Sugerez pacienților mei să nu “rezolve” mai multe adicții simultan. Nu este ușor, iar soluții sunt destule. Din păcate, majoritatea oamenilor fac pași concreți pentru scăderea în greutate sau renunțarea la fumat, după apariția unei patologii cronice cu “penalitate” imediată. Penalitatea poate fi boala severă sau cu impact emoțional puternic, sau chiar pierderea vieții,” adaugă dr. Bălănică.
Terapia de substituție cu nicotină (TSN) este la fel de dăunătoare ca fumatul în sine
Fals. Terapia de substitutie nicotinica (plasturii, guma, pastilele, inhalatoarele, spray-urile pentru gură) este întotdeauna mult mai sigură decât fumatul,
Aceasta înlocuiește o parte din nicotina pe care corpul o primește în timpul fumatului, dar la un nivel mult mai scăzut. Nicotina din produsele de substituție are puține efecte secundare. Cea mai mare parte a daunelor cauzate de fumat provin din gudron și monoxid de carbon care nu se găsesc în produsele de înlocuire a nicotinei.
Nicotina din acestea se asimilează mult mai lent și la niveluri mai mici decât cele din țigarete. Ca urmare, riscul de a deveni dependent de unul dintre produsele de substituție este foarte mic. În orice caz, utilizarea pe termen lung a tratamentelor de substituție este foarte mică și este mult mai sigură decât fumatul continuu.
Ce alimente mă ajută să trec mai ușor peste pofta de țigări?
Nu există! E răspunsul răspicat al medicului specialist în medicină personalizată care ne sfătuiește să urmăm un plan bine pus la punct, atunci când vrem să slăbim.
Mai întâi trebuie să răspundem întrebării: de ce fumăm? Pentru că vrem să facem parte dintr-un grup, să controlăm greutatea, stresul sau obisnuința, toate pot fi motive.
Conform medicului, planul ar trebui să includă:
- Numărul de mese și compoziția farfuriei,
- Administrarea de lichide,
- Activitatea fizică constantă,
- Înlocuirea fumatului, pentru început, cu bomboane fără zahăr, gumă sau chiar plasturi,
- Jurnal pentru identificarea asocierii fumatului cu starea sau situația concretă.
Fmatul slăbește? Concluzie
Fumatul este cea mai mică problemă a persoanelor obeze. Pentru persoanele normoponderale fumatul reprezintă aceeași situație nepotrivită, bolile cardiovasculare fiind prima cauză de mortalitate în lume, iar fumatul fiind factor predictive, conform medicului nutritionist.
”Renunțarea la fumat poate să ducă la creștere ponderală sau nu, dar nu aici este problema, ci răspunsul la întrebarea: Care este stilul meu optim de viață pentru a putea fi sănătos?” adaugă dr. Florin Bălănică.