Starea de somnolență în timpul zilei înseamnă că ai probleme cu somnul, dar nu numai
Uneori, chiar dacă aparent dormi bine noaptea, starea de somnolență din timpul zilei e dovada că somnul nu este suficient de odihnitor FOTO: Shutterstock
Cu toții ne confruntăm din când în când cu o stare de somnolență diurnă, în special după nopți mai lungi, sau în timpul perioadelor mai stresante. Dar dacă nevoia imperioasă de somn în timpul zilei ne împiedică activitățile obișnuite, ar trebui să investigăm cauzele împreună cu un specialist.
Există o mulțime de factori care pot provoca stare de somnolență diurnă. Cauzele pot varia de la tulburări de somn și probleme de ordin psihologic, până la afecțiuni fizice.
Somnolența: cauze care țin de calitatea somnului
„Somnolența diurnă ar trebui să ne îngrijoreze atunci când îngreunează activitățile normale din timpul zilei, și aici ne referim la activitatea la serviciu, cu familia, sau chiar la activitățile din timpul liber. Acest tip de somnolență poartă denumirea de hipersomnie sau somnolență diurnă excesivă.”
Dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL, competență în Somnologie, Clinica Medicum, doctor în științe medicale
Somnolența diurnă poate să apară, potrivit expertului în somnologie, ca urmare a unor tulburări de somn (apnee în somn, insomnie etc.) sau, mai frecvent, ca urmare a unei conduite anormale de somn.
Se pare că cea mai frecventă cauză a somnolenței diurne este lipsa cronică a somnului suficient. De altfel, aceasta este o problemă extrem de des întâlnită la populația tânără. De obicei, de vină sunt serviciul solicitant și/sau a activitățile recreaționale de după serviciu.
„Tulburările de somn care provoacă stare de somnolență diurnă determină o fragmentare a somnului normal, modificând progresia naturală a fazelor somnului. Astfel, se reduce structura somnului odihnitor.”
Dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL, competență în somnologie
Citește aici ce e bine să știi dacă ai tulburări de somn, ca să aplici tratamente eficiente.
Stare de somnolență continuă, povocată de boli digestive sau psihiatrice
Medicul precizează că există totuși și patologii care nu țin neapărat de calitatea somnului, dar care pot determina întreruperi ale somnului sau, pur și simplu, induc o stare pregnantă de oboseală.
Este vorba despre:
- diabet;
- hipotiroidism;
- hiponatremie (scăderea nivelului de sodiu din sânge, cel mai frecvent pe fondul deshidratării sau consumului prea mare de apă);
- mononucleoză infecțioasă;
- boli digestive;
- afecțiuni ale sistemului urinar (pietre la rinichi, infecții urinare etc.);
- boli psihiatrice;
- afecțiuni reumatologice;
- sindromul de oboseală cronică;
- durerea cronică.
Toate acestea pot determina întreruperi ale somnului și pot avea efecte negative asupra energiei din timpul zilei. Uneori, trezirile sunt consistente și ți le amintești dimineața. Alteori, este vorba doar despre microtreziri, care fragmentează somnul, dar care nu sunt sesizabile.
Citește aici de ce nu e bine să bei ceaiurile pentru somn odihnitor chiar înainte de culcare.
Somnolență cauzată de narcolepsie
Narcolepsia este o tulburare de somn adesea greșit înțeleasă. Aceasta este o tulburare neurologică în cazul căreia creierul nu reglează în mod corespunzător ciclul somn-veghe.
În timpul nopții, o persoană cu narcolepsie se va trezi de mai multe ori (la fel ca în cazul insomniei). Apoi, în timpul zilei, va experimenta episoade de somnolență excesivă în momente nepotrivite. Persoanele cu narcolepsie pot adormi chiar în mijlocul unei conversații sau în timpul unei mese.
Depresia poate afecta somnul
O schimbare vizibilă a programului de somn reprezintă unul dintre cele mai frecvente simptome ale depresiei. Persoanele cu depresie pot începe să doarmă mai mult sau mult mai puțin decât în mod obișnuit.
Starea de aparentă oboseală și somnolență, așadar, trebuie interpretată într-un context mai amplu, pentru a identifica posibilele cauze de natură psihologică.
Somnolența ca efect secundar al unor medicamente
Unele medicamente provoacă somnolență ca efect secundar. Printre acestea se numără:
- unele medicamente care tratează hipertensiunea arterială;
- antidepresivele;
- unele medicamente pentru alergii (antihistaminice);
- medicamente care tratează greața și vărsăturile (antiemetice);
- antipsihotice;
- antiepileptice;
- medicamente pentru tratamentul anxietății (anxiolitice).
De cele mai multe ori, starea de somnolență este trecută la categoria efectelor secundare pe prospectul acestor medicamente. Dacă bănuiești că tratamentul pe care îl urmezi îți provoacă somnolență, discută cu medicul curant pentru o eventuală modificare a schemei terapeutice.
Înaintarea în vârstă afectează calitatea somnului
Studiile au arătat că persoanele în vârstă petrec cel mai mult timp în pat, dar au cea mai scăzută calitate a somnului. În cele mai multe cazuri, calitatea somnului începe să scadă la adulții de vârstă mijlocie.
Pe măsură ce îmbătrânim, reușim mai greu să ajungem în fazele profunde de somn și ne trezim mai des în timpul nopții.
Află de aici cât trebuie să dormim, în funcție de vârstă, pentru a ne menține sănătoși.
Hipersomnia idiopatică
Dacă nu poți determina o cauză evidentă a somnolenței excesive, este posibil să suferi de hipersomnie idiopatică, o tulburare neurologică cronică a somnului. Provoacă somnolență excesivă în ciuda perioadelor adecvate sau chiar lungi de somn.
„Idiopatic” este un termen care se referă la o cauză necunoscută. Persoanele cu hipersomnie idiopatică se chinuiesc să se trezească, în ciuda multiplelor alarme și pot avea dificultăți să se ridice din pat.
Găsește aici cele mai proaste 5 sfaturi care circulă pe net despre somnul copiilor.
Ce avem de făcut când starea de somnolență ne afectează activitatea
„Atunci când considerăm că suntem somnolenți în timpul zilei, pe o perioadă lungă de timp, sau că această senzație se repetă frecvent, ar trebui să consultăm un specialist în probleme de somn. După o discuție legată de simptome și după o consultație generală, este posibil să trebuiască efectuate și alte investigații specifice, în funcție de tipul de patologie care este cel mai probabil.“
Dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL, competență în somnologie
De exemplu, dacă medicul consideră că este posibil să suferi de o tulburare respiratorie în somn, cum ar fi sindromul de apnee în somn, va recomanda să faci o investigație de somn denumită poligrafie ventilatorie nocturnă sau, în unele cazuri, o polisomnografie.
În cazul în care medicul consideră că problema de somn poate fi determinată de alte afecțiuni, este posibil să recomande și alte analize și investigații medicale sau chiar să te trimită la un medic de altă specialitate.
Soluții pentru stări de oboseală si somnolență
„Deși pot exista variații individuale ale nevoii de somn, considerăm că pentru un adult sănătos este nevoie de un somn de 7-9 ore în fiecare noapte. Desigur, pentru a avea energie suficientă în timpul zilei și o viață sănătoasă în general, somnul trebuie să fie de calitate, fără întreruperi, sau cu întreruperi puține.“
Dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL, competență în somnologie
Specialistul în somnologie precizează că, pentru a ne asigura că avem un somn sănătos, trebuie, în primul rând, să facem somnul o prioritate, să ne asigurăm că putem dormi cel puțin orele de care avem nevoie.
În al doilea rând, dar la fel de important, trebuie să încercăm, pe cât posibil, să urmăm regulile generale de igiena somnului.
„Este important să avem același program de somn în fiecare zi, să încercăm ca înainte de somn să facem o activitate relaxantă, să renunțăm la dispozitivele electronice cu 30 de minute înainte de culcare și să ne asigurăm că în camera de somn sunt condiții optime legate de temperatură, umiditate etc.“
Dr. Ioan Bulescu, medic specialist ORL, competență în somnologie
Citește aici despre beneficiile somnului de după-amiază.
În orice caz, dacă lipsa somnului sau somnolența din timpul zilei devin probleme care afectează activitățile obișnuite, cel mai bine ar fi să ne adresăm unui specialist.
