Dr. Lidia Cremer, cercetător științific cu competențe în imunologie: „A fi bolnav celiac nu înseamnă a deveni vânător de produse fără gluten procesate din magazine“
Ce este boala celiacă, ce simptome are și cum se diferențiază de intoleranța sau sensibilitatea la gluten, cu care multă lume o confundă în mod eronat, ce analize se fac, atât la adulți cât și la copii, pentru a stabili un diagnostic, de ce e crucial, ca pacient celiac, să urmezi dieta fără gluten în mod strict și pentru toată viața și cum poți face asta cât mai bine? Am vorbit pe larg despre celiachie cu dr. Lidia Cremer, specialist în imunologie și pacientă cu boala celiacă.
Lidia Cremer este doctor în medicină, formator și consultant în nutriție, cercetător științific cu peste 32 ani de activitate la Institutul Cantacuzino din București, membră a Societății de Imunologie din România și consilier pentru pacienții cu celiachie la Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA). Dincolo de toate aceste titulaturi, dr. Lidia Cremer este și pacientă cu boala celiacă.
„Eu am primit diagnosticul la 42 de ani. Pe vremea aceea, în anii ’90, nu erau disponibile în România teste specifice. Ce m-a ajutat să mă diagnostichez a fost flerul unui medic care s-a gândit că ar putea fi asta, plus o serie de întâmplări favorabile mie”, spune dr. Lidia Cremer.
Într-o perioadă în care informațiile despre boala celiacă erau aproape inexistente, dr. Cremer a început să documenteze boala. Așa cum susține, a avut noroc pentru că, având experiență în imunologie, i-a fost mai ușor.
25 de ani mai târziu, deși cercetările au avansat în legătură cu boala celiacă și deși acum există teste specifice care să ajute la diagnosticare, persistă încă multă confuzie pe acest subiect. La o simplă căutare pe internet legată de boala celiacă, te poți trezi într-un hățiș de informații care confundă această afecțiune autoimună cu intoleranța sau sensibilitatea la gluten și chiar cu alergia la grâu. Mai mult, nici unii medici gastroenterologi nu sunt foarte informați în legătură cu boala celiacă și nu recomandă cu ușurință analizele specifice, chiar și atunci când simptomele gastrointestinale ar ridica o suspiciune.
Ca să aflăm mai multe despre boala celiacă, despre felul cum se diferențiază ea de intoleranța sau sendibilitatea la gluten, ce analize se fac pentru a o diagnostica și ce presupune tratamentul, am vorbit pe larg cu dr. Lidia Cremer.
„Boala celiacă se diagnostichează greșit sau nu se diagnostichează în proporție de 80%“
SmartLiving: Ce este boala celiacă?
Dr. Lidia Cremer: În primul rând, boala celiacă este o boală autoimună, cronică, sistemică, ce apare de regulă pe un fond genetic predispozant, induce un proces inflamator accentuat la nivelul intestinului subțire și se manifestă printr-o intoleranță permanentă la gluten. Este singura boală autoimună din cele peste 140 identificate care are declanșatorul cunoscut, glutenul, ceea ce reprezintă un avantaj.
SmartLiving: Ce simptome are?
Dr. Lidia Cremer: Boala celiacă are peste 300 de simptome și afecțiuni asociate, de aceea ia aspect de boală cameleonică. Multe dintre simptome sunt comune cu ale altor afecțiuni. Cu mult timp în urmă a fost considerată o boală a tubului digestiv, pentru că se cunoșteau doar simptomele gastrointestinale.
Cele mai cunoscute și mai frecvente simptome sunt cele de ordin gastrointestinal:
- diaree alternând cu constipație,
- balonare,
- reflux gastro-esofagian,
- dureri abdominale,
- greață,
- vărsături.
Nu toți pacienții celiaci manifestă astfel de simptome, există și manifestări metabolice, neurologice, osteo-articulare, dermatologice, orale. Practic, organismul poate fi afectat din cap și până în picioare, la propriu, de unul sau mai multe simptome. Am cunoscut o pacientă, adult, care nu a avut deloc simptome gastrointestinale și la care singurul simptom era o migrenă persistentă.
Și, după ce că este o boală cameleonică, cu peste 300 de simptome, există și pacienți celiaci asimptomatici, care numai printr-un noroc, printr-un fler al unui medic, se pot diagnostica. La ei, procesul distructiv la nivel intestinal există, este același, dar nu se manifestă absolut deloc.
SmartLiving: Prin ce se diferențiază boala celiacă de intoleranța la gluten?
Dr. Lidia Cremer: Pentru boala celiacă există protocoale de diagnostic bine stabilite, diferite între adulți și copii, iar la copii, diferite în funcție de vârstă. Condiția obligatorie pentru a putea obține un diagnostic corect de boală celiacă este ca toate testele să fie efectuate înainte de excluderea glutenului din alimentație.
Medicul care diagnostichează boala celiacă este numai gastroenterologul, iar el ar trebui, dacă are suspiciuni că pacientul ar putea fi afectat de boala celiacă, să-i recomande un anumit tablou serologic de analize. Ulterior, dacă din analizele de sânge se vede un titru mare de anticorpi specifici, atunci, la un adult se recomandă endoscopia cu prelevare de biopsii. La copii, există deja de mai mulți ani protocol de diagnostic pentru boala celiacă fără biopsie, dar trebuie îndeplinite anumite condiții, care pot fi consultate aici.
SmartLiving: E o afecțiune greu de depistat?
Dr. Lidia Cremer: Nu este greu de depistat decât la cei asimptomatici, dar aceia nu sunt mulți. Oricum, prevalența bolii în rândul populației este undeva peste 1% și este în creștere nu pentru că ar fi mai mulți bolnavi, ci pentru că se pune mai bine diagnosticul.
Cu toate că acum se cunosc protocoalele, boala se diagnostichează greșit sau nu se diagnostichează în proporție de 80%.
Protocolul de diagnostic pentru adulți cu suspiciune de boală celiacă
SmartLiving: Ce analize se fac pentru a depista boala celiacă?
Dr. Lidia Cremer: La adulți, se recomandă două tipuri de anticorpi specifici din sânge, deci serologia: testul Celikey, care înseamnă anticorpi antitransglutaminază tisulară de tip IgA și IgG, și anticorpii anti-endomisium, tot IgA și IgG. Sunt anticorpii specifici în celiachie. Aceste analize trebuie făcute din start, în opinia mea, dacă ești suspect de boală celiacă. Nu e suficient să faci numai testul Celikey.
Ca aceste analize să fie valide, neapărat ele trebuie însoțite de un IgA total, care este o analiză simplă, ieftină și decontată. De ce e necesară și această analiză? Pentru că puține persoane – dar există – se nasc cu un deficit congenital de IgA și toată viața nu vor dezvolta anticorpi de tip IgA, de niciun fel. Deci, pentru ei, orice anticorp tip IgA va da un rezultat fals negativ. Prin urmare, dacă eu fac anticorpii anti-transglutaminază de tip IgA și nu am alături un IgA total de validare, nu știu dacă rezultatul primit la IgA anti-transglutaminază e unul corect sau nu. Cei care se nasc cu deficit congenital de tip IgA nu au nicio problemă, ei trăiesc foarte bine, dar la ei anticorpii de tip IgA vor ieși întotdeauna negativi, fără să fie relevanți.
Deci tabloul complet pentru serologia în boala celiacă are trei elemente: doi anticorpi specifici diferiți având fiecare tipurile IgA și IgG, plus acest IgA total, de control.
Aceasta este prima fază, serologia. Dacă două tipuri de anticorpi diferiți dau valori mari, medicul gastroenterolog recomandă endoscopia cu prelevare de biopsii. Dar cel care face biopsia trebuie să recolteze șase-opt fragmente, nu unul-două, din diferite părți ale duodenului. Țesuturile recoltate se trimit la laboratorul de anatomie patologică unde intervine cea mai subiectivă problemă. Pentru că examenul histopatologic depinde exclusiv de experiența medicului anatomopatolog care îl lucrează. Și aici am văzut foarte multe deosebiri.
„Le recomand celor care au buletine neclare, neconcludente sau prea puțin detaliate, să ceară o a doua opinie”
SmartLiving: Ce poate face pacientul pentru a se asigura că rezultatele sunt corecte?
Dr. Lidia Cremer: Le recomand celor care primesc buletine neclare, neconcludente sau prea puțin detaliate, să ceară o a doua opinie. Este un lucru foarte ușor de făcut. Deși endoscopia este o metodă invazivă și nu se recomandă repetarea ei mai devreme de nouă luni-un an, probele de țesut recoltate, biopsiile se păstrează înglobate într-un bloc de parafină, la laboratorul de anatomie patologică. Pacientul poate să ceară aceste probe, e dreptul lui la a doua opinie.
Astfel, pot merge sau pot trimite blocul de parafină la Centrul de Diagnostic din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Victor Babeș din Bucuresti. Acolo pot solicita examen histopatologic, dar și examen imunohistochimic. Cel histopatologic arată gradul de distrugere a vilozităților intestinale (n.r. – pliuri de dimensiuni mici care tapetează mucoasa intestinală și care au rolul de a asimila substanțele nutritive din hrană), iar cel imunohistochimic completează examenul histopatologic cu markeri celulari specifici și arată intensitatea procesului inflamator la nivel intestinal.
Protocolul de diagnostic pentru copii cu suspiciune de boală celiacă
SmartLiving: În cazul copiilor ce analize sunt indicate?
Dr. Lidia Cremer: La copii, cercetările au demonstrat că, până la vârsta de 2 ani, anticorpii anti-endomisium nu se dezvoltă. Se consideră că diagnosticul de boală celiacă se poate pune copiilor aflați deja pe o alimentație cu gluten, cu vârsta între 1 și 2 ani, caz în care se fac anticorpii anti-transglutaminază și, în loc de anticorpi anti-endomisium se fac anticorpi anti-gliadină deamidată, tot IgA și IgG. Plus, și aici, IgA total, de control.
După vârsta de 2 ani, se folosește tabloul serologic de la adulți. Se înlocuiesc anticorpii anti-gliadină deamidată cu anticorpii anti-endomisium.
De asemenea, la copii se poate opta pentru protocol de diagnostic fără biopsie, mai ales la cei mici. Endoscopia este o metodă invazivă, care la copii se face cu anestezie totală, iar mulți părinți se opun, și au dreptate. Și, atunci, Societatea Europeană de Gastroenterologie, Hepatologie și Nutriție Pediatrică recomandă un protocol de diagnostic fără biopsie, dar trebuie îndeplinite anumite condiții: dacă titrul anticorpilor specifici, dar doi diferiți – adică anti-transglutaminază și anti-gliadină deamidată la cei foarte mici și respectiv anti-transglutaminază și anti-endomisium la cei peste 2 ani – sunt de cel puțin 10 ori mai mari decât valoarea de referință, atunci se poate pune diagnosticul de boală celiacă fără biopsie. Deci dacă valoarea de referință, care depinde de la un laborator la altul, e 10 și eu am 200, e clar (n.r. – că se poate pune diagnosticul de boală celiacă)! Dacă e 10 și eu am 80, atunci diagnosticul nu e sigur și medicul gastroenterolog recomandă endoscopie cu biopsie. Diagnosticul fără biopsie se poate pune dacă la două tipuri diferite de anticorpi rezultatul e de cel puțin 10 ori mai mare decât valoarea de referință.
Recomand mare atenție, pentru că unii medici încă mai recomandă anticorpii anti-gliadină, nu gliadină deamidată, care de multă vreme nu mai sunt considerați de elecție în boala celiacă.
Am observat că mămicile au obiceiul să se ducă numai la pediatru, dar pediatrul e ca un medic generalist. Pentru a diagnostica în mod corect boala celiacă, trebuie să se ducă la un specialist gastroenterolog pediatru. Deci nici la pediatru și nici la alergolog, pentru că boala celiacă e mai mult decât o intoleranță alimentară.
Dr. Lidia Cremer, specialist în imunologie, consultant în nutriție, intoleranțe alimentare, dieta fără gluten
Testarea genetică, utilă numai pentru excluderea diagnosticului de boală celiacă
Mai e o problemă legată de boala celiacă, respectiv testul genetic, care e mult mai scump decât celelalte analize. Se face tot din sânge și este un test foarte important într-un singur caz: dacă e negativ. Atunci, poate exclude diagnosticul de boală celiacă în proporție de 96-98%.
Dacă testul genetic e pozitiv – și 30%-40% din populație au cel puțin una dintre cele două antigene de histocompatibilitate DQ2/DQ8 pozitiv-prezente – nu e o problemă. Înseamnă că ar exista o predispoziție, dar declanșarea bolii nu e sigură și nu e obligatorie.
Ca boala să apară, ar trebui să mai existe, pe parcursul vieții, și niște factori declanșatori de mediu: stresul și alți factori. Deci, dacă ai o predispoziție genetică nu înseamnă că ai sau că vei face boala. Se poate sau nu să se declanșeze.
Cum se diagnostichează intoleranța sau sensibilitatea la gluten
SmartLiving: Pentru intoleranță sau sensibilitate la gluten ce analize se fac?
Dr. Lidia Cremer: Niciuna. Diagnosticul se poate pune numai după excluderea bolii celiace și a alergiei la grâu. Deci după ce a fost exclusă boala celiacă, pe baza unui protocol complet, dar și alergia la grâu, unde există anticorpi specifici de tip IgE.
Dacă au fost excluse acestea, medicul gastroenterolog recomandă dieta fără gluten, urmărește pacientul și dacă, în câteva luni, vede că simptomele pe care le prezenta, care sunt cam aceleași ca la boala celiacă la nivel gastrointestinal, s-au remis, atunci poate pune diagnosticul de intoleranță la gluten sau sensibilitate non-celiacă la gluten. Tratamentul este același – dieta fără gluten.
Dacă nu se remit înseamnă că nu e asta și caută mai departe. Deocamdată nu există markeri specifici pentru intoleranța sau sensibilitatea non-celiacă la gluten.
Tratamentul pentru boala celiacă: dieta fără gluten, strictă și pentru toată viața
SmartLiving: Ce presupune tratamentul în cazul bolii celiace?
Dr. Lidia Cremer: Tratamentul este exclusiv nutrițional: dieta fără gluten strictă și pentru toată viața. Dietă strictă înseamnă să excluzi tot ce conține gluten, până la cele mai mici urme, înseamnă un întreg bagaj de cunoștințe pe care pacientul trebuie să și le însușească și pe care nu le află de la medicul gastroenterolog, pentru că nu este domeniul lui, el nu este nutriționist. Ar trebui să le afle de la un dietetician sau nutriționist care cunoaște boala celiacă și, din acest punct de vedere, în România suntem foarte în urmă.
Poți accesa ghidul cu 22 de reguli în alimentația fără gluten, elaborat anul acesta de dr. Lidia Cremer în colaborare cu Roxana Bira, nutriționist acreditat și detetician în formare, diagnosticată și ea cu boala celiacă, creatoarea paginii Meniucurat.ro.
Din păcate, rădăcina acestei lipse de informații legate de dieta fără gluten stă în curricula încă incompletă de la Facultatea de Medicină. În cadrul facultății, studenții la Medicină află despre boala celiacă în cadrul unui curs care se numește Alergologie și Imunologie Clinică și primesc niște cunoștințe sumare. De aceea, medicii gastroenterologi pot să dea doar câteva direcții cu privire la dieta fără gluten, iar medicii nutriționiști pun accent în special pe diabet și pe diete pentru slăbit. Nu au cunoștințe aprofundate despre dieta fără gluten, pentru că nu au avut de unde să o învețe. Din fericire, unii dintre ei au început să o aprofundeze din proprie inițiativă.
„Noi devenim cititori de etichete“
SmartLiving: După ce ați constatat că medicii specialiști nu au răspunsuri la întrebările celiacilor, ați început să țineți tot felul de conferințe și workshopuri pentru educarea și informarea lor. De ce sunt necesare aceste workshopuri?
Dr. Lidia Cremer: Pentru că este necesar să informezi și să educi pacientul cu privire la mai multe lucruri: ce să mănânce, adică ce are voie și ce nu, cum să se integreze corect în viața fără gluten, dar și cum se citesc etichetele – că noi devenim cititori de etichete, și cum să-ți gătești sănătos, că a fi bolnav celiac nu înseamnă să devenim vânători de produse procesate din magazine, care acum sunt peste tot.
Ca bolnavi celiaci, nu trebuie să cumpărăm toate prostiile pline de zahăr, de grăsimi și de E-uri doar pentru că au marca fără gluten. Mai bine învățăm să gătim din alimente care prin natură nu conțin gluten. Ca să înveți să trăiești fără gluten, dar să fie și sănătos, trebuie ca cineva să te călăuzească.
Dr. Lidia Cremer, specialist în imunologie, consultant în nutriție, intoleranțe alimentare, dieta fără gluten
Împreuna cu Roxana Bira, am reînceput de curând activitatea online printr-un seminar dedicat trasării glutenului din medicamente. În octombrie o să relansăm un curs complex despre universul vieții fără gluten. Pentru că te duci în concedii, la conferințe, la evenimente profesionale, în deplasări și, ca pacient cu boala celiacă, nu e ușor și este nevoie să ai soluții corecte și pentru aceste situații. În plus, avem în pregătire și alte evenimente, adresate tuturor celor care au afecțiuni legate de gluten și sunt interesați de o alimentație cât mai sănătoasă.
În România, cea mai gravă problemă pentru celiaci este încă internarea în spital. Pentru că celor internați în spital nu li poate oferi mâncare fără gluten și aici e o mare problemă. Însă comunitatea de celiaci din România e foarte unită, există grupuri de Facebook și, dacă cineva este într-o astfel de situație, se anunță pe Facebook că un pacient se află în orașul X, în spitalul Y și nu are ce mânca și se găsește cineva din comunitate care să-i ducă mâncare.
Dar spitalele nu prea au ce să facă, pentru că trebuie un training al personalului, trebuie o bucătărie separată, în care să nu se folosească gluten, ceea ce nu e ușor. Ar putea să cumpere din altă parte, dar și din altă parte de unde? Unde e bucătărie separată fără gluten? Problema restaurantelor exclusiv fără gluten în România e precară. Au fost două care s-au închis. Acum s-au mai deschis vreo două și există mai multe cofetării. Cu toții sperăm să reziste.
SmartLiving: Ce riscă un pacient cu boală celiacă dacă nu renunță complet la gluten?
Dr. Lidia Cremer: Dacă nu țin regimul, riscurile sunt foarte mari. În timp, pot apărea complicații severe, ducând până la limfom intestinal, carcinom de esofag, dar și neuropatii sau osteoporoză. Cauza este imposibilitatea intestinului subtire de a digera hrana și a absorbi corect nutrienții.
În histopatologie, există un scor Marsh care arată gradul de atrofiere a vilozităților intestinale: Marsh 1, 2, 3 (3a, 3b, 3c), unde 3c înseamnă flat (n.r. – plat), nu mai există vilozități intestinale deloc, e cel mai grav caz, în care nutrienții nu se mai pot asimila deloc, pentru că aceste vilozități au rol esențial în asimilarea nutrienților din hrană.
„Fără vilozități, substanțele nutritive trec ca prin sită, se duc, nimic nu mai asimilează omul! Am întâlnit pacientă de 40 și ceva de ani cu 36 de kilograme.“
Dr. Lidia Cremer, specialist în imunologie, consultant în nutriție, intoleranțe alimentare, dieta fără gluten
Dar, cu timpul, tratamentul – insist că singurul tratament este dieta strictă fără gluten pentru toată viața – ajută la refacerea vilozităților intestinale. Este un proces reversibil. De aceea se recomandă o monitorizare periodică: la început la 3-6 luni, apoi din an în an, după caz. La adulți, pe lângă serologie, se repetă din când în când și biopsia, ca medicul gastroenterolog să urmarească gradul de refacere a mucoasei intestinale.
„Există pacienți care nu răspund nici la dieta fără gluten“
SmartLiving: Atunci când vilozitățile se refac, dispar și simptomele?
Dr. Lidia Cremer: Dacă dieta e ținută corect, mucoasa intestinală se reface și, cu timpul, simptomele se reduc, chiar până la dispariție. Totuși, studii științifice efectuate pe grupuri mari de pacienți au demonstrat că până la 30% dintre celiaci pot prezenta în continuare simptome persistente și au mucoasa intestinală afectată, chiar dacă țin corect dieta fara gluten. De aceea se fac investigații pentru identificarea de medicamente care să fie utile pacienților celiaci, pe lângă dieta fara gluten.
Există și pacienți care nu răspund favorabil la dieta fără gluten. Sunt foarte puțini, 1%-1,5% dintre celiaci intră în această categorie, în care medicul gastroenterolog poate pune diagnostic de boală refractară. Pentru aceștia, echipa renumitului profesor Alessio Fasano, medic gastroenterolog pediatru și pionier al cercetărilor în boala celiacă, profesor la Harvard Medical School, a formulat o dietă specială care îi poartă numele, dieta Fasano, în care restricțiile acestea sunt și mai accentuate, fiind permise doar unele alimente ce sunt prin natura lor fără gluten.
Pentru că, dintre alimentele permise în dieta fără gluten, unele au puțin. Există o limită pentru orice aliment. Ca să fie considerat fără gluten, un aliment trebuie să nu conțină mai mult de 20 de ppm (părți per milion). Sub 20 e considerat fără gluten, dar peste, nu. Totuși, există persoane care sunt și mai sensibile și care nu tolerează nici 10 ppm.
Cerealele permise în dieta fără gluten sunt porumbul, orezul și mai multe pseudo-cereale: tapioca, amaranth, hrișcă și altele. Dintre acestea, numai orezul este 100% fără gluten, cu condiția să nu fie contaminat. Deci, în dieta Fasano, se permite numai orezul dintre cereale.
„Pentru că piața a devenit sugrumată de produse fără gluten, mulți cred că e o dietă mai sănătoasă“
SmartLiving: Consumul de alimente fără gluten a devenit și un fel de modă în ultimii ani. Sunt destule persoane care nu au fost diagnosticate nici cu boală celiacă, nici cu intoleranță la gluten, dar care aleg să urmeze această dietă. E bine sau e rău să renunți la gluten, ca persoană sănătoasă?
Dr. Lidia Cremer: Indicația de a urma o dietă fără gluten se dă exclusiv în boala celiacă. Dar poate fi de ajutor – nu atât de restrictivă, adică nu până la a evita inclusiv urmele de gluten – și în alte boli autoimune, prima pe listă fiind tiroidita Hashimoto. Unii medici endocrinologi au constatat că pacientul se simte mai bine și că anticorpii specifici au valori mai mici dacă elimină glutenul din alimentație.
Dar sunt și alte boli autoimune în care pacienții se simt mai bine dacă elimină glutenul din dietă: psoriazisul, sclerodermia, artrita reumatoidă etc. Deci eliminarea glutenului ar putea fi benefică, dar recunoașterea internațională a dietei fără gluten ca tratament nutrițional se referă doar la pacienții cu boala celiacă.
„Moda e altceva. Pentru că piața a devenit sugrumată de produse fără gluten, mulți cred că e o dietă mai sănătoasă. Din contra, poate fi nesănătoasă pentru o persoană normală, dacă nu știe cum să o folosească, adică dacă ea se uită numai la produse procesate sau ultra-procesate, care ar trebui evitate și de celiaci, pentru că nu fac decât să accentueze procesul inflamator.“
Dr. Lidia Cremer, specialist în imunologie, consultant în nutriție, intoleranțe alimentare, dieta fără gluten
Ce este natural fără gluten – pește, cărnuri, lactate pentru cine nu are și intoleranță la lactoză, ouă, ciuperci, legume și fructe, nuci și semințe – ar trebui să stea la baza unei alimentații sănătoase fără gluten. Deci, dacă un pacient celiac este obligat să urmeze dieta, un om sănătos nu are motiv, dar dacă totuși vrea o alimentație fără gluten, își poate găti cu ajutorul alimentelor naturale fără gluten. De asemenea, ar fi bine să evite alimentele fără gluten procesate și ultraprocesate, pentru că, de obicei, ca să le dea consistență și gust, producătorii pun foarte mult zahăr, care produce și întreține inflamația, grăsimi, aditivi. Așa că trebuie prudență, selecție și cunoștere.
La copii, se poate depune cerere pentru încadrarea într-un grad de handicap
Produsele procesate fără gluten din import au prețuri mult mai mari la noi decât în Occident, din păcate. E o boală scumpă și nu oricine își permite să țină corect regimul.
În România, părinții copiilor diagnosticați cu boala celiacă până la împlinirea vârstei de 18 ani pot depune dosar pentru încadrarea într-un grad de handicap, în baza căruia copiii primesc un ajutor bănesc de la stat, iar părinții primesc scutire de impozit la casă și mașină. În București, există și un ajutor suplimentar din partea primăriei. Elevii pot primi, la cerere, și o bursă medicală. Adulții cu boală celiacă nu primesc sprijin din partea statului.
Dr. Lidia Cremer, specialist în imunologie, consultant în nutriție, intoleranțe alimentare, dieta fără gluten
SmartLiving: De ce e o confuzie atât de mare în legătură cu informațiile legate de boala celiacă pe internet?
Dr. Lidia Cremer: Internetul are de toate și, dacă te documentezi de oriunde de pe internet fără a avea un filtru de specialitate, nu e chiar bine. În primul rând, nu trebuie să te diagnostichezi pe internet. Unii se diagnostichează pe internet și decid să excludă glutenul din alimentație. Odată ce excluzi glutenul, degeaba mai faci analizele pentru boala celiacă. Investigațiile se fac numai înainte de excluderea glutenului din alimentație. Altfel, niciun rezultat nu mai e valid.
Internetul este o capcană foarte mare. Nu tot ceea ce citiți pe internet despre boala celiacă și dieta fără gluten este corect, corespunzător și adecvat. Sunt de toate acolo, sunt și informații depășite, sunt și informații greșite. Totul e să știi unde să cauți, cum să selectezi și cum să găsești informațiile la zi.
Iată alte câteva surse de informare corectă în legătură cu boala celiacă:
- Asociația Română pentru Intoleranță la Gluten (ARIG);
- Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA);
- Beyond celiac, asociație non-guvernamentală de apărare și suport pentru drepturile pacienților celiaci;
- Centrul pentru cercetare și tratament în boala celiacă din cadrul Spitalului general pentru copii Massachusetts (MGH) din Boston;
- Centrul pentru boala celiacă din cadrul Universității din Chicago;
- Centrul pentru boală celiacă din cadrul Universității Columbia din New York;
- Mayo Clinic, centru medical academic american nonprofit;
- Pagina de Facebook a dr. Lidia Cremer;
- Meniucurat.ro.
Dacă vrei să treci dincolo de teorie, citește și experiența Laurei, pacientă cu boala celiacă, diabet, vitiligo și tiroidită autoimună.
