Intoleranța la lactoză: cum scapi de problema care afectează 3 din 4 adulți

Intoleranța la lactoză este o problemă digestivă comună, care se traduce prin incapacitatea organismului de a absorbi și metaboliza lactoza din alimente, un anumit tip de zahăr prezent în lapte și produse lactate.

Această afecțiune se produce din cauza absenței enzimei numite lactază din aparatul digestiv. Estimativ, 70% din populația lumii suferă o scădere a cantității de lactază produsă de organism atunci când ajunge la vârstă adultă, potrivit unui studiu publicat în The American Journal of Clinical Nutrition.

Deși intoleranța la lactoză nu este dăunătoare, poate fi inconfortabilă, chiar jenantă, din cauza simptomelor greu de ignorat. Nu există nici un tratament curativ, dar poate fi ușor de gestionat. Este suficient să urmărim cantitatea de lactate pe care o consumăm sau să eliminăm total produsele lactate din dietă.

Ce este intoleranța la lactoză

Organismul utilizează o enzimă numită lactază, produsă în intestinul subțire, pentru a procesa zahărul, astfel încât să îl putem asimila. În cazul persoanelor care se confruntă cu intoleranța la lactoză, cantitatea de lactază din organism este insuficientă. 

Chiar și aceia dintre noi care prezintă niveluri scăzute de lactază pot digera produsele lactate. Totuși, cei mai mulți se confruntă cu simptome neplăcute. 

Atunci când bem lapte sau consumăm un alt produs pe bază de lapte, lactaza din intestinul subțire trece „la treabă”. Mai precis, sintetizează zahărul din lapte, pe care îl absoarbe mai apoi prin intestine.

Intoleranța la lactoză împiedică absorbția zahărului din lapte. Astfel, lactoza nu se mai descompune, ci ajunge în colon, unde se amestecă cu bacteriile prezente și începe să fermenteze. Așa apar neplăcutele simptome digestive.

Intoleranța la lactoză depinde nu numai de calitatea și de cantitatea lactazei din corp, ci și de doza de lactoză ingerată. De asemenea, un studiu care analizează intoleranța la lactoză în cazul adulților, a relevat că următorii factori pot influența apariția simptomelor:

• flora intestinală,
• motilitatea gastrointestinală,
• suprasolicitarea bacteriană intestinală,
• sensibilitatea tractului gastrointestinal la generarea de gaze și alte produse de fermentare a digestiei lactozei.

Cum se manifestă intoleranța la lactoză

Lactaza este esențială pentru sugari, care au nevoie de această enzimă pentru a digera laptele matern. De altfel, intoleranța la lactoză este foarte rar întâlnită la bebeluși și la copii mici.

Pe măsură ce înaintează în vârstă, însă, cantitatea de lactază produsă de intestinul subțire scade. Din diferite cauze, la unele persoane scade mai mult decât la altele, astfel că se instalează intoleranța la lactoză.

Simptomele de intoleranță la lactoză pot varia de la disconfort ușor până la o reacție severă. Aceasta depinde de cantitatea de lactază produsă de organism și de cantitatea de lactate pe care persoana respectivă o consumă.

Principalele manifestări de intoleranță la lactoză includ:

• diaree;
• stare de greață și, uneori, vomă;
• crampe abdominale;
• balonare;
• gaze intestinale persistente.

Problemele digestive se instalează, de regulă, într-un interval de 30 de minute – 2 ore de la consumul de produse lactate.

Intoleranța la lactoză la bebeluși este, de fapt, o alergie la lapte de vacă (APLV)

O intoleranță reală la lactoză este extrem de rară la bebeluși. Atunci când această problemă există, bebelușul manifestă simptome specifice și la consumul laptelui matern, nu doar atunci când este hrănit cu formulă. Totuși, și în cazul bebelușilor hrăniți la sân ale căror mame consumă lactate pot apărea manifestările alergiei.

De regulă, intoleranța la lactoză la bebeluși este, de fapt, o alergie la proteinele din laptele de vacă (APLV). Manifestările APLV apar la sugarii hrăniți cu formulă de lapte derivată din lapte de vacă. Cauza este că sistemul imunitar al bebelușului percepe proteinele respective ca pe niște intruși și declanșează o reacție alergică. O alergie la proteinele din lapte de vacă este o problemă serioasă, pentru că poate da complicații severe.

Potrivit unui studiu din 2016, publicat în British Journal of General Practice, până la 7% din bebelușii hrăniți cu formulă de lapte au APLV.

Simptome APLV

Manifestările APLV pot să debuteze brusc sau să evolueze gradual. Mai precis, ne putem aștepta la semne la câteva minute sau la câteva zile de la expunerea la proteinele din lapte de vacă.

Simptomele de APLV cu instalare graduală sunt:

• scaune moi, uneori cu urme de sânge,
• vomă,
• senzație de înecăciune,
• refuzul de a mânca,
• iritabilitate,
• dureri abdominale (un indiciu este că bebelușul are tendința să-și strângă picioarele la piept, la fel ca în cazul colicilor),
• iritații cutanate.

Simptomele cu debut brusc includ:

• respirație șuierătoare,
• vomă,
• inflamații,
• urticarie,
• iritabilitate,
• scaune cu sânge,
• șoc anafilactic (pune viața în pericol și este o urgență medicală).

Factori de risc pentru intoleranța la lactoză

• Intoleranța la lactoză este, în multe cazuri, ereditară. Simptomele pot să apară în timpul adolescenței sau pe parcursul vieții de adult.
• În anumite situații, intestinul subțire nu mai produce lactază după o leziune, după o boală sau o infecție.
• Copiii născuți prematur pot întâmpina probleme în a produce suficientă lactază. Aceasta este însă o problemă care, în cele mai multe cazuri, dispare în timp.
• Intoleranța la lactoză este frecvent întâlnită în rândul persoanelor de origine africană, asiatică, hispanică și americană.

Cauze

Există trei tipuri majore de intoleranță la lactoză:

Intoleranța primară la lactoză este cel mai comun tip. Persoanele cu această problemă produc suficientă lactază în primii ani de viață, dar pe măsură ce înaintează în vârstă, intestinul subțire scade producția. În consecință, lactatele încep să fie din ce în ce mai greu de digerat.

Intoleranță secundară la lactoză. Acest tip de intoleranță apare atunci când intestinul subțire scade producția de lactază secundar unei afecțiuni, unei leziuni sau unei operații la nivelul intestinului subțire. Printre afecțiunile care pot da intoleranță secundară la lactoză se numără:

• unele infecții intestinale,
• boala celiacă (intoleranța la gluten),
• dezvoltarea necontrolată a bacteriilor intestinale,
• boala Crohn.

Gestionarea afecțiunii principale poate elimina simptomele neplăcute provocate de intoleranța la lactoză.

Congenital or developmental lactose intolerance

It’s possible, but rare, for babies to be born with lactose intolerance caused by a lack of lactase. This disorder is passed from generation to generation in a pattern of inheritance called autosomal recessive, meaning that both the mother and the father must pass on the same gene variant for a child to be affected. Premature infants can also have lactose intolerance because of an insufficient lactase level.

Complicațiile intoleranței la lactoză

Laptele și alte produse lactate conțin calciu, proteine ​​și vitamine, cum ar fi A, B12 și D, iar lactoza ajută organismul să absoarbă și alte minerale, cum ar fi magneziu și zinc.
Aceste vitamine și minerale sunt importante pentru dezvoltarea oaselor puternice și sănătoase, iar dacă ai intoleranță la lactoză, obținerea cantității potrivite de vitamine și minerale importante se poate dovedi dificilă, conform nhs.uk.

Eliminarea laptelui din alimentație poate duce la pierderea nesănătoasă în greutate și poate riscul de:

• Osteopenie – presupune o densitate minerală foarte mică în oase, iar lăsată netratată se poate transforma în osteoporoză.
• Osteoporoza – în cazul în care oasele tale devin subțiri și fragile din cauza lipsei de calciu, pe care îl găsim în lapte, riscul tău de fracturi crește. Potrivit unui studiu care analizează legătura dintre sănătatea oaselor și intoleranța la lactoză, publicat anul acesta, femeile sunt mai vulnerabile la fracturile osteoporotice, 50% dintre femeile de peste 50 de ani din întreaga lume suferind o fractură osteoporotică (comparativ cu 1 din 5 bărbați). Acest lucru se datorează în mare măsură menopauzei, femeile pierzând în medie 3–7% din masa totală osoasă anual în intervalul de 7-10 ani premenopauză.
• Malnutriție – când alimentele pe care le consumi nu îți furnizează necesarul de substanțe nutritive esențiale pentru un organism sănătos, pot apărea stări de depresie, oboseală, iar țesuturile vătămate se vindecă mult mai greu.

Dacă restricțiile alimentare la care ești supus din cauza intoleranței la lactoză te îngrijorează, poți consulta medicul și, la recomandarea acestuia, un nutriționist, specialist care îți poate monitoriza și „modela” dieta și îți poate recomanda, în urma analizelor recomandate, suplimentele alimentare de care ai nevoie.