Regim alimentar pentru ficat mărit. Un adult din trei ar avea nevoie să-l țină

Alimentele bogate în grăsimi, cele procesate, alcoolul, zahărul și sarea în exces ne pot degrada semnificativ ficatul și pot duce la boli cronice. Ficatul mărit este o problemă tot mai întâlnită în cabinetele de gastroenterologie sau hepatologie. Modificarea alimentației, renunțarea la alcool și începerea unui program consistent de mișcare sunt cele mai importante schimbări pe care le putem face ca să oprim afectarea ficatului.

Ficatul îndeplinește peste 500 de funcții diferite în organism și este esențial pentru supraviețuire. De la metabolismul și stocarea nutrienților, detoxifiere, producerea bilei, reglarea nivelului de colesterol și până la stocarea vitaminelor și mineralelor sau stimularea imunității, acestea sunt doar câteva dintre funcțiile principale ale ficatului. Este un organ vital situat în partea dreaptă-sus a abdomenului, sub diafragmă și deasupra stomacului, rinichilor și intestinelor. Este cel mai mare organ intern și cântărește aproximativ 1,4 -1,6 kilograme la un adult sănătos. Ca dimeniuni, un ficat sănătos are între 15 și 17 centimetri, în funcție de înălțimea ficărui individ. Poate ajunge uneori și la 18 centimentri la persoanele adulte care au aproximativ doi metri înălțime.

Când ficatul suferă, fie ca urmare a unui regim alimentar nesănătos ori a consumului de alcool, fie în urma unei infecții, cum sunt cele cu virusurile hepatitice B și C, la acest nivel se acumulează grăsime (ficat gras), apare inflamația, în unele cazuri se instalează și rezistența la insulină, fibroza și ciroza.

Ce înseamnă ficat mărit?

Ficatul mărit sau hepatomegalia se referă la creșterea anormală a dimensiunii ficatului. Nu este o afecțiune în sine, ci este, mai degrabă semnul că ficatul are o altă problemă. Este consecinţa acumulării în exces a grăsimilor, a vitaminelor sau a altor componenţi ce pot fi înglobaţi de hepatocite.

Ficatul gras este, de departe, cea mai comună cauză a ficatului mărit. La nivel mondial, un adult din trei și un copil din opt suferă de boala ficatului gras, numită și steatoză hepatică, potrivit prof. dr. Liana Gheorghe, șefă de secție la Clinica de Gastroenterologie din cadrul Institutului Clinic Fundeni, cu ocazia Zilei de conștientizare a Bolii Ficatului Gras, citată de Radio România Cultural.

Maria Dinu este medic rezident pe specialitatea gastroenterologie la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, din Capitală. În cei cinci ani de specializare a făcut numeroase stagii de practică în străinătate, unul dintre ele și la Paris, la Spitalul Beaujon AP-HP, de unde ne-a oferit câteva recomandări de regim alimentar pentru persoanele cu ficat mărit. Maria a remarcat că țara noastră are un număr în creștere, în ultimii ani, al pacienților cu ficat gras. Aceasta spune că ne putem apropia cu paşi repezi de alte state unde boala este deja o problemă majoră. „Prevalența steatozei hepatice la noi în România este undeva între 20% și 30%, comparativ cu America sau cu țările occidentale, unde prevalenţa este de aproximativ 50%”, ceea ce înseamnă că cel puțin doi din zece români suferă de ficat gras.

„Ficatul gras este consecința sindromului metabolic. Aici vorbim despre pacienții supraponderali, pacienții cu colesterol crescut, cu diabet, pacienții cu patologie cardiovasculară, despre cei cu trigliceridele crescute în analizele de sânge, ceea ce predispune la acumularea de grăsimi în interiorul ficatului”, adaugă medicul rezident Maria Dinu.

În plus, cele mai recente date raportate de State of Health in the EU arată că, în România, una din trei persoane consumă alcool în exces, ceea ce reprezintă un factor major de risc pentru ficatul mărit.

Care sunt cauzele ficatului mărit?

Sunt două mari categorii de probleme care pot duce la creșterea în dimensiuni a ficatului: inflamația și acumularea de grăsime în ficat (ficatul gras sau steatoza hepatică). Le detaliem mai jos:

• Boala hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD – Non-Alcoholic Fatty Liver Disease) reprezintă acumularea de grăsime suplimentară în celulele hepatice care nu este cauzată de alcool. Este normal ca ficatul să conțină grăsimi. Cu toate acestea, dacă mai mult de 5%-10% din greutatea ficatului este grăsime, atunci se numește ficat gras (steatoză), conform liverfoundation.org. Boala hepatică grasă non-alcoolică tinde să se dezvolte la persoanele supraponderale sau la cele care au diabet, colesterol ridicat sau trigliceride mari.
• Boala hepatică grasă alcoolică este provocată de consumul excesiv de alcool. Denumită și Alcoholic Fatty Liver Disease, afecțiunea determină acumularea de grăsime în celulele hepatice. Cele mai recente date arată că aproximativ 35% dintre persoanele din România au raportat un consum excesiv de alcool cel puțin o dată pe lună în 2019, ceea ce reprezintă aproape dublul mediei UE. Aceste cifre pot fi raportate, totodată, la incidența cazurilor de ficat gras din România, alcoolul fiind unul dintre pricipalii factori de risc pentru ficatul gras.
• Hepatita este inflamația ficatului cauzată de virusuri (hepatitele A, B, C, D și E), consumul de alcool, de medicamente sau de acumularea de toxine. În România, prevalența hepatitelor B și C este o problemă semnificativă. 550.000 de persoane sunt infectate cu virusul hepatitei C (VHC)​, aproape de două ori populația orașului Cluj-Napoca, al doilea cel mai mare din România, o arată studiul HepC ALERT realizat în mai multe spitale din ţara noastră.
• Ciroza este cicatrizarea ficatului. Din cauza inflamației cronice sau a consumului excesiv de alcool aceasta poate duce inițial la mărirea ficatului, înainte ca el să se micșoreze din cauza cicatrizării severe, explică britishlivertrust.org.uk.
• Infecțiile bacteriene sau parazitare pot provoca inflamația și mărirea ficatului, de exemplu malaria sau amibiaza.
• Insuficiența cardiacă congestivă poate duce la acumularea de sânge în ficat, ceea ce cauzează mărirea acestuia.
• Cancerul hepatic: tumori primare sau metastaze care afectează ficatul.
• Depozitele anormale de substanțe: hemocromatoza – o tulburare genetică în care fierul se acumulează excesiv în ficat; boala Wilson – o tulburare genetică în care cuprul se acumulează în ficat și în alte organe; amiloidoza – depunerea de proteine anormale (amiloid) în ficat și alte organe.

Printre factorii de risc care favorizează ficatul mărit, cei mai importanți sunt: consumul excesiv de alcool, dozele mari de medicamente și suplimente alimentare (de exemplu, paracetamolul afectează ficatul în doze mari), suplimentele și ceaiurile din anumite plante, greutatea în exces și obiceiurile alimentare nesănătoase (un consum regulat de alimente cu un conținut crescut de zahăr sau de grăsimi).

Simptome asociate ficatului mărit

De foarte multe ori, boala este asimptomatică, manifestările apar doar în stadiile avansate, atunci când în urma acumulării grăsimilor sau a altor compuşi la nivelul celulelor hepatice predispun ulterior la fibroză şi la o complicație severă, ciroza hepatică. Simptomele pe care le provoacă un ficat bolnav sunt nespecifice: oboseală, scăderea toleranţei la efort. Simptomele devin specifice doar în momentul în care boala ajunge în stadii avansate.

Alte simptome care pot fi asociate ficatului mărit sunt:

• Durere sau disconfort abdominal: adesea în partea dreaptă sus a abdomenului;
• Icter: îngălbenirea pielii și a albului ochilor din cauza acumulării de bilirubină;
• Greață și vărsături;
• Pierderea poftei de mâncare și scădere în greutate;
• Urină de culoare închisă și scaun deschis la culoare;
• Mâncărimi ale pielii.

Care este regimul alimentar indicat pentru această afecțiune?

Pentru a sprijini funcția hepatică sau a preveni deteriorarea suplimentară a ficatului este important să se urmeze un regim alimentar adecvat. Acesta implică adoptarea unei diete echilibrate, bogate în nutrienți esențiali și evitarea alimentelor care pot afecta ficatul.

Dieta mediteraneeană este combinația ideală pentru protecția ficatului: fructe și legume în cantități mari, cereale integrale, nuci, leguminoase, carne slabă, în special pește, mai puțină carne roșie, mai puține dulciuri concentrate. Găsește aici o propunere de meniu săptămânal de dietă mediteraneeană.

„Recomandările medicale ar putea să vă surprindă. Noi le spunem pacienților cu ficat gras non-alcoolic (n.r. – principala cauză a ficatului mărit) să bea trei cești de cafea pe zi, să adauge în mâncare patru linguri de ulei de măsline pe zi și să urmeze o dietă mediteraneeană, care pune accentul pe vegetale și pe grăsimi sănătoase.“

Annie Guinane, nutriționist la Clinica de Steatoză Hepatică din cadrul Universității din Chicago, SUA

Iată câteva recomandări principale:

1. Fructe și legume proaspete

• Fructe bogate în vitamina C și antioxidanți: fructe de pădure, kiwi, portocale, lămâi.
• Legume bogate în fibre și antioxidanți: spanac, varză, morcovi, roșii.
• Crucifere: broccoli, varză de Bruxelles, conopidă, care ajută la detoxifierea ficatului​.

2. Cereale integrale și leguminoase

• Cereale integrale: orez brun, quinoa, pâine integrală, ovăz.
• Leguminoase: fasole, linte, năut, mazăre, cele care sunt surse excelente de fibre și proteine vegetale.

3. Proteine slabe

• Pește gras: somon, sardine, macrou – alimente bogate în acizi grași omega 3, care au efecte antiinflamatorii.
• Carne de pasăre: piept de pui și curcan, fără piele.
• Proteine vegetale: tofu, tempeh.

4. Grăsimi sănătoase

• Uleiuri vegetale: ulei de măsline extra virgin, ulei de avocado.
• Nuci și semințe: migdale, nuci, semințe de in, semințe de chia – sunt bogate în acizi grași omega 3 și fibre.

5. Produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi și aport de probiotice

• Iaurt grecesc cu conținut scăzut de grăsimi.
• Kefir.

Ce alimente sau obiceiuri să eviți?

Dacă vrei ca ficatul tău să fie sănătos sau să reduci degradarea sa rapidă, specialiștii recomandă să eviți consumul de grăsimi, alcool, zahăr sau chiar tutun. Iată, pe larg, ce nu trebuie să existe în obiceiurile zilnice:

1. Grăsimi saturate și trans

• Grăsimi saturate: se găsesc în carne roșie grasă, produse lactate integrale (unt, smântână) și alimente prăjite.
• Grăsimi trans: se găsesc în margarină, produse de patiserie, alimente prăjite și procesate. Aceste grăsimi pot duce la acumularea de grăsimi în ficat și pot agrava inflamația.

2. Zahăr și carbohidrați rafinați

• Zahăr: evitați băuturile carbogazoase, sucurile de fructe îndulcite, dulciurile și prăjiturile. Zahărul în exces poate contribui la acumularea de grăsimi în ficat.
• Carbohidrați rafinați: pâine albă, paste albe, orez alb și alte produse din făină rafinată. Acestea pot duce la creșteri rapide ale nivelului de glucoză din sânge și pot agrava ficatul gras​.

3. Alcool

Consumul de alcool trebuie evitat complet deoarece poate deteriora celulele hepatice, poate agrava inflamația și poate duce la cicatrizare severă a ficatului (ciroză)​.

4. Sare în exces

Alimente bogate în sare, cum ar fi alimentele procesate, conservele, murăturile și snacksurile sărate. Excesul de sare poate duce la retenție de lichide și la agravarea hipertensiunii portale în cazurile de boală hepatică avansată, potrivit verywellhealth.com.

5. Alimente procesate și fast-food

Acestea sunt adesea bogate în grăsimi nesănătoase, zahăr și sare.

6. Ceaiuri nerecomandate în afecțiuni ale ficatului:

• Consumul regulat de ceai de senna, spre exemplu, poate provoca insuficiență hepatică acută din cauza constituenților săi toxici, senozidele.
• Yerba mate, consumul îndelungat și în cantități mari poate duce la boli hepatice.
• Valeriana poate provoca leziuni hepatice dacă este folosită des.
• Cohosh negru a fost asociat cu necroza hepatică acută, potrivit selfdecode.com.

Obiceiuri de evitat

Sedentarismul. Lipsa activității fizice poate duce la creșterea în greutate și la acumularea de grăsimi în ficat. Exercițiile fizice regulate sunt extrem de importante pentru menținerea sănătății hepatice. De altfel, o parte importantă a tratamentului în cazul ficatului mărit o reprezintă un program de activitate fizică regulat, precum și scăderea în greutate în cazul persoanelor supraponderale.

Găsește aici un set de miniprograme de exerciții fizice pentru acasă pe care le poți face oricând, chiar și când nu ai timp.

Fumatul. Dacă ești fumător, dar te confrunți și cu steatoză hepatică, atunci trebuie să te gândești de două ori înainte să cumperi un pachet de țigări. Fumatul poate agrava inflamația și stresul oxidativ în ficat, iar astfel acesta poate ajunge într-o stare gravă de deteriorare.

Consumul excesiv de medicamente fără prescripție medicală. Utilizarea necontrolată a unor medicamente, cum ar fi paracetamolul, poate duce la toxicitate hepatică. Este important să urmezi indicațiile medicului și să eviți supradozajul​.

Recomandări suplimentare

1. Hidratarea adecvată: consumul suficient de apă pentru a menține funcția hepatică și pentru a ajuta la detoxifierea organismului.
2. Porții mici și dese: consumul de porții mai mici și mai dese pentru a nu suprasolicita ficatul.
3. Controlul greutății: menținerea unei greutăți sănătoase prin dietă și exerciții fizice regulate poate ajuta la reducerea grăsimii din ficat și la îmbunătățirea funcției hepatice.

Ceaiuri pentru ficatul mărit? DA!

Ceaiurile pot fi un ajutor natural în susținerea sănătății ficatului, pot contribui la reducerea inflamației, la detoxifiere și la îmbunătățirea funcției hepatice.

Iată câteva plante care sunt recomandate pentru ficatul mărit și beneficiile lor:

Armurariu

• Beneficii: armurariul este cunoscut pentru conținutul său de silimarină, un compus antioxidant care ajută la regenerarea celulelor hepatice și protejarea ficatului împotriva toxinelor.
• Utilizare: se poate consuma sub formă de ceai sau de suplimente. Ceaiul de armurariu poate fi preparat din semințele plantei.

Păpădie

• Beneficii: păpădia are proprietăți diuretice și detoxifiante, ajutând la eliminarea toxinelor din ficat și din rinichi. De asemenea, stimulează producția de bilă.
• Utilizare: ceaiul de păpădie se prepară din frunzele și rădăcinile plantei. Poate fi consumat zilnic pentru efecte detoxifiante.

Rostopască

• Beneficii: rostopasca ajută la scăderea colesterolului și are efect hepatoprotector și diuretic, contribuind la detoxifierea ficatului și la stimularea secreției biliare.
• Utilizare: ceaiul se prepară din tulpina și frunzele plantei, fiind recomandat să se consume cu moderație din cauza potențialului toxic în doze mari.

Anghinare

• Beneficii: anghinarea conține cinarină, un compus care ajută la regenerarea celulelor hepatice și stimulează producția de bilă, contribuind la detoxifierea ficatului.
• Utilizare: ceaiul de anghinare se prepară din frunzele plantei. Este recomandat pentru îmbunătățirea digestiei și funcției hepatice.

Mentă

• Beneficii: menta ajută la relaxarea mușchilor tractului digestiv și poate stimula producția de bilă, facilitând digestia grăsimilor.
• Utilizare: ceaiul de mentă este ușor de preparat și poate fi consumat zilnic pentru a susține digestia și sănătatea ficatului.

Turmeric

• Beneficii: turmericul conține curcumină, un puternic antioxidant și antiinflamator care poate proteja ficatul de procesele oxidative și poate stimula regenerarea celulelor hepatice.
• Utilizare: ceaiul de turmeric poate fi preparat din rădăcina de turmeric. Trebuie consumat cu moderație.

Este important să consultați un medic înainte de a începe orice tratament pe bază de plante, mai ales dacă aveți afecțiuni hepatice preexistente sau luați medicamente.

Consumul regulat de ceaiuri hepatoprotectoare poate ajuta la susținerea funcției hepatice, dar nu trebuie să înlocuiască tratamentul medical prescris.

Cum poate fi depistată boala ficatului gras?

„Cea mai simplă metodă de depistare este ecografia abdominală. Este o metodă de cost scăzut și nedureroasă, neinvazivă, prin care poate fi măsurat diametrul hepatic”, explică medicul rezident gastroenterolog Maria Dinu.

Pentru persoanele care beneficiază de asigurare, această metodă este decontată de stat. Persoanele care sunt nevoite să plătească trebuie să știe că prețul poate porni de la 200 de lei, în funcție de unde aleg să o facă, fie la stat, fie în mediul privat.