Deficitul de vitamina D și sindromul metabolic: care este legătura și cum putem evalua riscurile
Sindromul metabolic afectează circa un sfert din populația adultă a Globului, semnalează statisticile. Foto: Shutterstock
Concentrația scăzută a vitaminei D în organism poate favoriza sindromul metabolic, un grup de tulburări care cresc riscul de boli cardiovasculare și diabet de tip 2. Află în continuare de ce este importantă verificarea anuală a nivelului vitaminei D și cum îți poți evalua statusul metabolic.
Vitamina D este indispensabilă pentru absorbția calciului din alimentație, dar beneficiile ei nu se limitează doar la sănătatea oaselor, arată cercetările recente. Deficitul acestei vitamine este corelat cu un risc crescut de sindrom metabolic, o cauză foarte importantă de apariție a bolilor cardiovasculare, cerebrovasculare și a diabetului zaharat de tip 2.
Deficitul de vitamina D, o problemă de sănătate publică
În ciuda rolului important al acestei vitamine pentru sănătatea organismului, deficitul de vitamina D este o problemă globală de sănătate publică, la toate vârstele, iar țara noastră nu face excepție.
„Din studiile realizate de noi și din literatura de specialitate reiese că deficitul de vitamina D are o prevalență de 65%-75% în România“, spune asistent universitar dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator şi directorul medical Synevo România.
Sunt mai multe motive care pot genera un deficit:
- Expunerea insuficientă la soare sau utilizarea cremelor de protecție solară atunci când ne expunem.
- Aportul alimentar inadecvat de vitamina D. Cele mai bogate surse în vitamina D sunt peștele gras, gălbenușul de ou, ficatul de vită, ciupercile și laptele fortificat.
- Vârsta înaintată. Capacitatea pielii de a sintetiza această vitamină după expunerea la soare scade pe măsură ce îmbătrânim.
- Afecțiuni care scad absorbția vitaminei D la nivel intestinal: boala celiacă, boala Crohn, fibroză chistică, ciroză biliară, sindrom de intestin scurt și insuficienţă pancreatică exocrină.
- Boli hepatice severe. Acestea afectează nivelul enzimelor care transformă vitamina D în hormonul denumit calcitriol astfel încât să poată fi utilizată în organism.
- Obezitatea. Celulele grase preiau vitamina D și o transformă în metaboliți inactivi.
- Anumite tratamente, cum sunt cele antiepileptice și antifungice.
- Sarcina și alăptarea. În perioada sarcinii și în timpul alăptării, necesarul de vitamina D este mai crescut. Femeile sunt mai predispuse la deficit în aceste etape ale vieții.
Ce este sindromul metabolic
În paralel cu deficitul de vitamina D, o altă „epidemie“ se răspândește pe Glob: sindromul metabolic. Între 20% și 25% din populația mondială se confruntă cu această problemă la ora actuală, iar fenomenul este în creștere, potrivit statisticilor citate de Federația Internațională de Diabet (IDF).
Sindromul metabolic nu este o afecțiune în sine, ci reunește mai multe tulburări metabolice care cresc riscul de apariţie a bolilor cardiovasculare şi a diabetului zaharat. Persoanele care au sindrom metabolic sunt de trei ori mai predispuse la infarct și atac cerebral și de cinci ori mai predispuse la diabet zaharat de tip 2. Riscul de a deceda din aceste cauze este dublu față de al persoanelor fără probleme de sănătate.
„Sindromul metabolic ne semnalează tulburările de la nivel celular care apar înainte de instalarea diabetului zaharat de tip 2 și bolilor cardiovasculare.“
Asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator, directorul medical Synevo România
Potrivit criteriilor Federaţiei Internaţionale de Diabet, o persoană care suferă de sindrom metabolic are obezitate abdominală și alți doi factori de risc dintre următorii:
- Nivel crescut al glicemiei
O valoare a glicemiei pe nemâncate mai mare sau egală de 100 mg/dL (5,6 mmol/L) reprezintă un factor de risc.
- Hipertensiune arterială
O valoare a tensiunii arteriale sistolice egală sau mai mare de 130 mmHg și a celei diastolice egală sau mai mare de 85 mmHg reprezintă un alt criteriu în diagnosticul sindromului metabolic.
- Nivel crescut al trigliceridelor
Este considerată factor de risc o valoare a trigliceridelor egală sau mai mare de 150 mg/dL (1,7 mmol/L).
- Nivel scăzut al colesterolului HDL
Denumit și colesterol bun, HDL îndepărtează excesul de colesterol din organism. Scăderea nivelului său este asociată cu un risc mai mare de boli cardiovasculare. Reprezintă un semnal de alarmă valorile mai mici de:
– 40 mg/dL (1,03 mmol/L) în cazul bărbaților;
– 50 mg/dL (1,29 mmol/L) în cazul femeilor.
Cum se definește obezitatea abdominală
Depunerea viscerală a țesutului adipos creează rezistența la insulină. De aceea, circumferința abdominală este considerată un factor de risc important pentru bolile cardiovasculare și diabet.
Obezitatea abdominală se stabilește prin măsurarea circumferinței taliei. Pentru populația europeană, valorile care definesc obezitatea abdominală sunt:
- peste 80 de centimetri în cazul femeilor;
- peste 94 de centimetri în cazul bărbaților.
Rolurile vitaminei D în organism: de la secreția de insulină la reglarea tensiunii arteriale
Prevalența sindromului metabolic și a deficitului de vitamina D în populația globală este foarte ridicată, iar între cele două fenomene ar putea să existe o corelație. O amp lă analiză publicată în Journal of Obesity&Metabolic Syndrome prezintă numeroasele roluri ale acestei vitamine în funcțiile organismului.
Majoritatea țesuturilor și celulelor din organism posedă receptorul pentru vitamina D (VDR): creierul, inima, mușchii scheletici, pielea, celulele beta pancreatice, precum și mai multe celule ale sistemului imun. Enzima 1α hidroxilază care transformă vitamina D în forma sa activă biologic (calcitriol) este, de asemenea, prezentă în mai multe țesuturi și celule: rinichi, pancreas, colon, prostată, piele și în unele celule ale sistemului imun.
Cercetările care au urmărit relația dintre statusul vitaminei D şi sindromul metabolic arată că vitamina D ar putea acționa asupra tuturor acestor țesuturi din organism. Deficitul acesteia reduce secreția de insulină și favorizează insulinorezistenţa din diabetul zaharat, potrivit unui articol publicat în revista Asociației Americane de Diabet.
Vitamina D intervine și în mecanismele endocrine care controlează tensiunea arterială, arată un studiu publicat în The Journal of Steroid Biochemistry and Molecular Biology. Ea reduce sinteza reninei, o enzimă care intervine în reglarea tensiunii arteriale. Deficitul vitaminei duce la o creștere a sintezei reninei și, implicit, la creșterea tensiunii arteriale.
În studii precum acesta, publicat în revista Circulation, deficitul vitaminei D a fost corelat și cu un risc crescut de ateroscleroză – procesul de îngustare a arterelor ca urmare a depunerilor de colesterol LDL și alte lipide în interiorul arterelor.
Suplimentarea cu vitamina D reduce factorii de risc pentru sindromul metabolic
Între vitamina D și sindromul metabolic există o relație de cauzalitate argumentată de mai multe cercetări științifice. Persoanele care suferă de sindrom metabolic au beneficii reale de pe urma suplimentării vitaminei D.
Deficitul de vitamina D corectat prin suplimentarea pe o perioadă îndelungată scade rezistența la insulină, arată un studiu citat de editura Universității Cambridge. Reglarea deficitului acestei vitamine în organism este propusă de cercetători ca metodă de prevenire și de control al diabetului, atât al celui de tip 2, cât și al diabetului de tip 1.
Nivelul colesterolului total, cel al colesterolului LDL și al trigliceridelor poate fi redus prin administrarea de suplimente cu vitamina D, susține un alt studiu, publicat în revista științifică Nutrition Reviews. Suplimentarea la persoanele cu hipercolesterolemie și deficit de vitamina D aduce beneficii, concluzionează autorii cercetării.
Citește aici tot ce trebuie să știi despre colesterol, iar aici, despre ce ar trebui să mănânci ca să scazi colesterolul fără medicamente.
La pacienții cu hipertensiunea arterială, s-a observat că suplimentarea cu vitamina D scade sinteza reninei plasmatice. Concluzia unei meta-analize publicate în Jurnalul Societății Americane de Hipertensiune este că tensiunea arterială poate fi reglată prin corectarea deficitului de vitamina D dacă acesta există.
Când este indicată dozarea vitaminei D
Verificarea nivelului de vitamina D este recomandată de medici anual, pentru toate categoriile de populație. „Acest test ar trebui să fie inclus în pachetul anual de screening“, recomandă medicul Antoanela Curici.
Concentrația ei în circulația sangvină variază în funcție de sezon. Primăvara și vara, atinge valorile cele mai ridicate. Toamna și iarna, poate apărea deficitul și acestea sunt sezoanele recomandate pentru testare.
Cel mai bun indicator al statusului global al vitaminei D este un test numit 25-OH-vitamina D. El determină 25-OH vitamina D totală din circulația sangvină și poate depista un deficit al acestei vitamine. În perioada 1 octombrie-30 noiembrie 2022, Synevo inițiază o campanie de conștientizare a acestei probleme de sănătate și oferă un discount de 15% doar la achiziția online a testului 25-OH-vitamina D, utilizând codul de reducere VITD15.
Care sunt valorile optime ale vitaminei D
„Un nivel optim de vitamina D în circulația sangvină este de minimum 30 nanograme/mL. Între 20 și 30 ng/mL, vitamina D necesită suplimentare, iar un nivel mai mic de 20 ng/mL semnalează o carență“, explică asist. univ. dr. Antoanela Curici.
- Carență: ≤ 20 ng/mL
- Nivel insuficient: 21-29 ng/mL
- Nivel optim: 30-55,5 ng/mL
- Hipervitaminoză >100 ng/mL
- Toxicitate >150 ng/mL
În cazuri rare, suplimentarea excesivă a vitaminei D poate duce la hipervitaminoză și chiar la toxicitate, care se manifestă prin greață, sete excesivă, slăbiciune, confuzie sau chiar ataxie (lipsa de coordonare a mișcărilor). O supradoză de vitamina D poate, de asemenea, să provoace o acumulare de calciu în sânge, să rigidizeze arterele și să favorizeze formarea de calculi renali.
„Din cauza acestor riscuri, nu este recomandat să ne administrăm vitamina D fără a verifica în prealabil nivelul acesteia în organism. Suplimentarea se realizează în funcție de nivelul circulant al vitaminei“, atenționează medicul Antoanela Curici.
Cum trebuie să ne evaluăm statusul metabolic
Evaluarea statusului metabolic este recomandată dacă ai un indice de masă corporală (IMC) mai mare de 28 și suspectezi că ai factori de risc pentru boli cardiovasculare și diabet. Analizele prin care se realizează această evaluare sunt indicele HOMA și profilul lipidic.
Indicele HOMA („Homeostasis Model Assessment“) evaluează rezistența la insulină printr-o metodă de calcul pe baza valorilor glicemiei și insulinei à jeun (pe nemâncate). Rezistența la insulină, cunoscută și sub numele de sindrom metabolic X, se definește printr-un răspuns necorespunzător al organismului la insulina produsă de pancreas. Ea duce la creșterea nivelului de glucoză din sânge și afectează metabolismul proteic și lipidic. Rezistența la insulină este principala cauză de apariție a sindromului metabolic.
Profilul lipidic este una dintre investigațiile de bază pentru evaluarea riscului de boli cardiovasculare. El include măsurarea nivelului de trigliceride, colesterol total, colesterol HDL (colesterolul „bun”) și colesterol LDL (colesterolul „rău”). Acești parametri sunt utilizați în evaluarea sindromului metabolic.
Indicele HOMA și profilul lipidic pot fi efectuate împreună, într-un panel combinat, în cadrul laboratoarelor Synevo România. Până pe 30 noiembrie 2022, puteți beneficia de 20% discount la achiziția Panelului combinat pentru evaluarea statusului metabolic. Reducerea este valabilă atât online, cât și direct din centrele de recoltare Synevo.
Vă invităm să aflați mai multe despre legătura dintre deficitul de vitamina D și sindromul metabolic, dar și despre cele mai recente studii privind beneficiile vitaminei D și cele mai relevante analize, din acest video, realizat cu dr. Antoanela Curici.
