Alergiile alimentare care ne pot pune viața în pericol. La ce produse să fiți atenți

    Alergiile alimentare tind să devină în țările dezvoltate o problemă de sănătate ce nu mai poate fi oprită. La nivel european, sunt înregistrate peste 17 milioane de cazuri, conform European Academy of Allergy and Clinical Immunology.

    Cazuri extrem de grave, precum cel al adolescentei Natasha Ednan-Laperouse, au atras atenția opiniei publice. Tânăra a murit în urma unui șoc anafilactic produs după ce a mâncat în aeroportul Heathrow un sandviș ce conținea susan. De altfel, o nouă lege care îi poartă numele va obliga producătorii europeni să treacă pe ambalaje toate ingredientele dintr-un produs. 

    Alergiile alimentare sunt manifestări clinice apărute în urma ingestiei unor alimente care pentru majoritatea oamenilor nu reprezintă niciun pericol. Practic, la contactul cu anumite alimente, sistemul imunitar are o reacție anormală, de apărare față de factorii perturbatori. Devenită o adevărată  problemă de sănătate publică, efectele alergiei alimentare pot fi foarte grave, chiar mortale. 

    De asemenea, calitatea vieții oamenilor afectați de alergiile alimentare este mult afectată. Vorbim de restricții alimentare, care pot duce uneori la o nutriție deficitară, de izolare socială, anxietate sau depresie. Chiar Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția asupra faptului că alergiile alimentare au efect negativ atât asupra pacientului, cât și asupra economiei.   

    Asociația pentru Educație și Cercetare pentru Alergiile Alimentare identifică peste 170 de alimente care pot declanșa alergii alimentare. Dintre acestea, doar câteva sunt considerate foarte periculoase. 90% dintre alergiile alimentare sunt determinate de opt grupe de alimente: laptele de vacă, ouă, pește, arahide, soia, crustacee, făină de grâu și diferite tipuri de nuci. La copii, predomină alergia la proteinele din laptele de vacă și cea la ou, în timp ce la adulți sunt mai frecvente alergiile la arahide, nuci, crustacee și legume. 

    Alergiile alimentare afectează 10% dintre români

    Societatea Româna de Alergologie și Imunologie Clinică atrage atenția că alergiile alimentare afectează până la 10% din populația țării noastre (în țările dezvoltate 1 din 10 copii suferă de o alergie alimentară). Adesea, acestea  însoțesc alte boli alergice cum ar fi dermatita atopică, astmul și rinita alergică.

    Simptomele pot varia de la cele din sfera gastro-intestinală, la eczeme, urticarie, obstrucția căilor respiratorii sau probleme cardiace. Reacțiile pot să apară la câteva minute după contactul cu alergena sau pot să treacă câteva ore până la declanșarea primelor simptome. 

    La nivel european, o persoană din cinci suferă diferite reacții alergice în urma consumului de alimente. Cele mai multe au vârsta sub 25 de ani. În ultima decadă, numărul copiilor cu alergii alimentare mai mici de 5 ani s-a dublat, iar prezentarea la camerele de gardă ca urmare a unui șoc anafilactic a crescut de 7 ori.  De altfel, datele Federației Europene pentru Alergii indică faptul că 8% dintre persoanele alergice la alimente pot suferi un șoc anafilactic. 

    În general, primele reacții alergice la un aliment apar în copilărie. În ultimii ani însă, medicii au constatat o creștere a numărului de alergii alimentare apărute ca primă manifestare la vârstă adultă, lucru semnalat de alergologii americani.

    La congresul anual al Colegiului American pentru Alergii, Astm și Imunologie, echipa dr. Richi Gupta a prezentat un studiu realizat pe 40.000 de adulți. Aproape jumătate dintre aceștia (45,3%) au dezvoltat cel puțin o alergie alimentară după vârsta de 18 ani. Dintre aceștia, 25% nu au avut nicio alergie diagnosticată.

    Alergiile alimentare, cauze

    Specialiștii European Food Information Council au elaborat diferite ipoteze care să explice originea și creșterea alarmantă a cazurilor de alergii alimentare. Consumul tot mai diversificat prin expunerea la produse exotice poate fi una din cauze. Incriminată este și poluarea atmosferică care determină o toleranță tot mai mică față de factorii alergeni. 

    Un rol important îl joacă și diminuarea alăptării nou-născuților, fie că vorbim de hrănirea acestora cu formule încă de la naștere, fie de scăderea perioadei de alăptare. Pediatrii atrag atenția că oferirea precoce a anumitor alimente duce la apariția alergiilor alimentare în rândul bebelușilor. Și o igienă exagerată a copiilor este nocivă deoarece aceștia nu își mai pot dezvolta un sistem imunitar puternic. 

    În sfârșit, predispoziția genetică joacă un rol important în declanșarea alergiilor alimentare. Totuși, chiar și pentru persoanele sensibile mediul influențează decisiv apariția reacțiilor alergice. 

    Principalele alergene alimentare

    Alergenele alimentare sunt în majoritatea cazurilor proteine. Potrivit Colegiului American pentru Alergii, Astm și Imunologie, persoanele alergice la un anumit aliment pot avea reacții și la alte alimente. De exemplu, cei alergici la arahide pot avea alergie și la diferite tipuri de nuci – nuci pecan, caju, nuci braziliene etc. Persoanele alergice la creveți pot avea reacții și la contactul cu moluștele sau crustaceele. 

    Iată principalele alimente cu potențial alergen:

    Cerealele ce conțin gluten – grâu, orz, ovăz, secară, kamut. Persoanele alergice la gluten trebuie să evite produsele de patiserie, pâinea, prăjiturile, biscuiții, pastele făinoase, anumite sosuri, etc. Din fericire, pe piață au apărut numeroase produse care sunt destinate special persoanelor sensibile la gluten. Atenție! Dieta fără gluten, considerată la modă în zilele noastre, ar trebui adoptată strict la indicația unui medic. Alergia la gluten nu trebuie confundată cu intoleranța la gluten (boala celiacă).

    Ouă și produse care conțin ou. Alergia la ou tinde să devină una dintre cele mai frecvente alergii alimentare. Caracteristica principală a alergiei la proteina din ou este că reacțiile alergice apar încă de la primul contact cu acest aliment. Dacă în cazul laptelui sensibilitatea se dezvoltă, în cazul oului alergia se manifestă imediat.

    Albușul din ou este partea alergenă din acesta

    Simptomele sunt în general aceleași ca la alergia la laptele de vacă, implicând deranjamente la nivel gastrointestinal sau manifestări cutanate. 

    Test pentru alergia la lapte

    Alergia la ou se referă, în principal, la alergia la proteina din galbenusul sau albușul oului. Totuși, sunt persoane alergice la albuș, dar care tolerează gălbenușul. Pe de altă parte, sunt persoane alergice la ou care tolerează produsele de panificație care conțin ou. Ei nu pot mânca ou fiert, omletă, dar pot consuma cozonac, prăjituri, biscuiți, etc.

    Lapte și produse lactate. Consumul de lapte ce provine de la alte mamifere este o caracteristică a speciei umane. În general, simptomele sunt gastrointestinale. Câteodată, apar manifestări și la nivelul pielii – dermatită atopică, urticarie –  sau respiratorii – reacții de tip asmatic. 

    În cazul unei suspiciuni de alergie la laptele de vacă, medicul va recomanda efectuarea unui test cutanat (test Prick), care poate fi făcut la toate vârstele, chiar și copiilor foarte mici. Rezultatul testului va fi coroborat cu o dozare IgE specifică și o expunere controlată la laptele de vacă. 

    Dacă rezultatul este pozitiv, pacientul trebuie să evite total consumul de lapte de vacă sau a derivaților acestuia (iaurt, brânză). Alergia la laptele de vacă nu trebuie confundată cu intoleranța la lactoză.

    Alergia la pește și crustacee, frecvent întâlnită în rândul adulților

    Crustacee și moluște – raci, homari, creveți, midi, scoici, caracatiță, sepia. Cei care sunt alergici la aceste alimente trebuie să evite toate fructele de mare, dar și produse precum paste cu cerneală de sepie, stoc de pește, surimi, glucozamină. Trebuie evitate și restaurantele cu specific pescăresc pentru a preveni orice contaminare. Reacțiile la acest tip de alergen pot fi dintre cele mai grave. Este mai des întâlnită în rândul adulților și adolescenților.

    Pește și produse pe bază de pește. Somonul, tonul și codul sunt cele mai comune tipuri de pește la care oamenii pot dezvolta alergii. Alergii frecvente pot apărea însă și la peștii anșoa, somn, merluciu, halibut, biban, știucă, pește spadă, păstrav, hering. Mai mult de jumătate din toate persoanele care sunt alergice la un singur tip de pește pot dezvolta alergii și la alțe tipuri de pește.

    Medicii alergologi recomandă adesea pacienților alergici la pește să evite toate tipurile de pești, inclusiv fructele de mare. Alte surse unde poate fi prezenta proteina din pește sunt salata Caesar, sos Worcestershire, sos pentru grătar. 

    Nucile și arahidele produc frecvent șocuri anafilactice

    Nucile, alunele, nucile pecan, nucile de macadamia, nucile caju, nucile braziliene, nucile Queensland, migdalele, fisticul, toate pot provoca reacții alergice dintre cele mai grave. În Europa, alunele sunt cele mai des incriminate. Nu este însă clar de ce unele persoane dezvoltă alergie la nuci și altele nu. Incidență mai mare este în cazul alergicilor la alte alimente, a celor care au în familie astfel de pacienți sau în rândul persoanelor cu dermatită atopică. În cazuistica legată de șocurile anafilactice fatale, nucile joacă un rol important, chiar și atunci când vorbim de ingerarea nucilor comune.

    În cazul alergiei la nuci, simptomele tind să persiste mult timp. Din acest motiv, persoanele    alergice la nuci pot avea nevoie de medicamente care să le salveze viața. Alergologul ar putea prescrie în acest caz folosirea unui injector cu adrenalină pe care pacientul ar trebui să îl țină în permanență asupra sa. 

    Alergia la legume: mazăre, soia, linte, arahide, țelină, fasole, lupin 

    Alergia la legume este o formă frecvent întâlnită la copii, însă apare tot mai des și în rândul adulților. Reacții alergice au fost descrise după consumul de mazăre, soia, linte, arahide, țelină, fasole, lupin. În România, medicii alergologi au identificat în special alergii la mazăre, linte sau țelină. Reacțiile alergice pot să apară atât după consumul de legume crude, cât și preparate termic.  Pot îmbrăca diferite forme de manifestare, de la sindrom alergic oral până la reacții anafilactice. 

    Alergiile alimentare, simptome

    Simptomele alergiei alimentare pot apărea imediat după ingerarea produsului alergen sau la câteva ore. Uneori e de ajuns un singur contact pentru a declanșa o reacție alergică, în alte cazuri (cum este alergia la lapte) este nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a se produce sensibilizarea. 

    Fie că vorbim de o reacție alergică apărută în urma consumului de ouă, arahide sau a unor preparate din pește, reacțiile alergice pot îmbrăca diverse forme de la un pacient la altul sau chiar la același pacient. 

    • Simptome cutanate sau la nivelul mucoaselor: erupții cutanate, urticarie, eczema, prurit, dermatită atopică la sugari, edem la nivelul buzelor, edem Quincke
    • Simptome gastro-intestinale: dureri abdominale, greață, vărsături, diaree, colici, reflux gastro-esofagian
    • Simptome respiratorii: astm, rino-conjunctivită, rinită
    • Reacții generalizate: tensiune scăzută, șoc anafilactic
    • Reacțiile alergice pot antrena una sau mai multe simptome, în funcție de sensibilitatea persoanei în cauză, de intensitatea reacției și de tipul de alergen.

    Alergie sau intoleranță alimentară?

    Diagnosticul unei alergii alimentare trebuie pus de un medic specialist. Adesea, pacientul trebuie să consulte atât un alergolog, cât și un gastroenterolog. Diagnosticul se pune în baza unei anchete alimentare și a unor teste imunologice. 

    Dacă un bebeluș, copil sau adult prezintă mai multe simptome ca urmare a consumului unui aliment, este posibil ca alergia la alimentul respectiv să fie cauza.

    Totuși, poate fi vorba de o intoleranță alimentară care este de origine metabolică. De asemenea, la ingestia unor alimente bogate în histamine, pot apărea simptome identice sau asemănătoare cu cele ale unei alergii alimentare. Sunt însă teste imunologice care permit diagnosticarea corectă.

    Tratament bazat pe evitarea alergenelor

    În acest moment, nu există tratamente pentru alergiile alimentare. Educarea pacientului rămâne cheia succesului în tratamentul pe termen lung la pacienții cu alergie alimentară, sunt de părere reprezentanții Asociației Române de Educație în Alergii. În primul rând, trebuie instituită dieta de eliminare, adică evitarea alimentului incriminat.

    O dietă de eliminare de lungă durată trebuie atent monitorizată, pentru a evita carențele nutriționale, în special în cazul copiilor. Dieteticianul poate sfătui pacientul sau familia cum se pot evita atât alimentul alergen, cât și pericolele ascunse în alte preparate. 

    Alergenele nu se găsesc doar în alimente, ci și în locuri în care nu ne putem aștepta. Orice lucru care ar putea veni în contact cu pielea trebuie verificat. Pentru acești pacienți este obligatorie citirea etichetelor săpunurilor, șampoanelor, emolientelor, cremelor de protecție solară, etc. Atenție, chiar și mâncarea și produsele folosite pentru igiena animalelor de companie pot determina o reacție alergică!

    Tratament de urgență pentru alergiile alimentare

    Există însă studii care urmăresc dezvoltarea unor tratamente imunoterapeutice destinate desensibilizării corpului în fața alergenelor. O analiză a unui astfel de studiu a fost publicată de Societatea Australiană pentru Alergii și Imunologie Clinică. Astfel de tratamente inovatoare ar putea ajuta pacienții să consume alimentele la care fac alergie fără să aibă reacțiile specifice.

    În unele cazuri, medicii prescriu pacienților autoinjectoare cu adrenalină ce trebuie purtate permanent. Este un tratament de urgență pentru reacțiile de tip anafilactic. Familiarizarea anturajului bolnavului cu acest tip de injectoare este necesară. De asemenea, este recomandat ca pacienții să poarte o brățară de avertizare privind tipul de alergie. 

    O reacție alergică poate cere o intervenție de urgență. Departamentul pentru Situații de Urgență a întocmit chiar un plan pentru astfel de evenimente ce poate fi accesat AICI.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook