E ușor să confunzi alergia la gluten cu intoleranța și cu boala celiacă. Cum le deosebești și când excluzi glutenul din dietă?

Simptome digestive, cutanate, neurologice, respiratorii – dacă luăm în calcul doar aceste manifestări care apar atunci când mâncăm alimente cu gluten, este extrem de dificil să facem diferența între o alergie, o intoleranță și boala celiacă.

Excluderea glutenului din alimentație a fost promovată ca un fel de panaceu în ultimii ani. Se presupune că, dacă nu mai mâncăm gluten, slăbim mai ușor, atenuăm simptomele unor boli autoimune, cum este tiroidita autoimună Hashimoto sau creștem nivelul de energie, printre altele. Dar cum știm dacă avem, cu adevărat, nevoie să renunțăm la gluten? Ne-a explicat asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator și director medical Synevo România, în cadrul vodcastului Analize la zi.

Ce este glutenul

De cele mai multe ori, ne referim la gluten ca la un singur compus, însă, de fapt, glutenul este un termen care înglobează mai multe tipuri de proteine care se găsesc în grâu, orz, secară și triticale (un hibrid de grâu și secară).

Calitățile culinare ale glutenului îl fac aproape omniprezent în dieta modernă. Unele statistici au arătat că fiecare dintre noi are un aport de aproximativ 5-20 de grame de gluten pe zi.

Majoritatea avem nevoie de cerealele care conțin gluten, pentru că ne asigură aportul zilnic de fibre alimentare, mai ales în forma lor integrală. Însă în ultimii ani a crescut numărul persoanelor cu diverse tipuri de sensibilitate la gluten.

Alergie, intoleranță, boală celiacă

Există trei tipuri de reacții adverse care apar după consumul unor alimente cu gluten, potrivit asist. univ. dr. Antoanela Curici:

1. Alergia la gluten – atunci când consumăm gluten, sistemul imun reacționează exagerat, formează imunoglobuline E specifice și apar manifestări specifice reacțiilor alergice.
2. Boala celiacă – la fel ca alergia la gluten, este mediată imun. Însă în boala celiacă, se produc anticorpi specifici îndreptați împotriva diverselor tipuri de proteine. Cei mai comuni, care sunt prezenți la majoritatea pacienților cu boală celiacă, sunt anticorpii antitransglutaminază.
3. Intoleranța la gluten non-celiacă. Această intoleranță are un mecanism pe care nu-l cunoaștem încă, dar care are manifestări similare cu cele din boala celiacă, fără, însă, să se observe o afectare la nivelul tubului digestiv.

„Toate cele trei categorii de reacții adverse la gluten au, într-o primă fază, simptome similare: balonare, greață, vărsături, diaree alternată cu constipație, manifestări cutanate sau neurologice. De aceea, sunt importante în această etapă testele de laborator.“

Asist. univ. dr. Antoanela Curici, medic primar medicină de laborator, director medical Synevo România

Diferențe măsurabile între cele 3 reacții adverse la gluten

În timp ce reacțiile alergice tind să apară imediat după consumul alimentelor la care suntem alergici, în cazul intoleranțelor și al bolii celiace, simptomele pot să apară la interval de câteva ore sau chiar zile. Aceasta este una dintre diferențele pe care le putem observa.

O altă diferență majoră este aceea că persoanele alergice la gluten pot prezenta manifestări generale severe, cu edeme la nivelul cavității bucale: buze, limbă și chiar glotă. În cazul șocului anafilactic, viața poate fi pusă în pericol. Prin comparație, manifestările intoleranței la gluten și ale bolii celiace, deși extrem de neplăcute, nu pun viața în pericol.

De asemenea, dr. Antoanela Curici subliniază că mai există o diferență între reacțiile adverse la gluten mediate imun (alergia și boala celiacă) și cele care nu sunt mediate imun (intoleranța la gluten): „Reacțiile alergice sunt reproductibile (n.r. – apar de fiecare dată când intrăm în contact cu alergenul) și nu depind de cantitatea de alergen – chiar și cantități mici pot declanșa reacții severe. În schimb, intoleranțele nu sunt reproductibile și depind de cantitatea de aliment ingerată“.

În cazul bolii celiace, ceea ce o diferențiază semnificativ de celelalte două tipuri de reacții adverse la gluten este afectarea de la nivelul intestinului subțire. „În boala celiacă apar modificări histopatologice caracteristice la nivelul intestinului subțire, care pot fi observate în urma biopsierii mucoasei tubului digestiv. Sunt aspecte specifice pentru pacienții cu boală celiacă aflați sub dietă cu gluten. Ghidurile internaționale specifice recomandă efectuarea biopsiei doar atunci când pacientul consumă gluten, astfel încât să poată fi evidențiate aceste modificări“, explică medicul de laborator.

În funcție de severitatea modificărilor de la nivelul intestinului subțire, și în boala celiacă, simptomele se pot declanșa la ingerarea unei cantități foate mici de gluten (dacă afectarea e severă) sau la cantități mai mari (dacă afectarea e ușoară).

Citește și: Legătura demonstrată dintre alergiile de sezon și sănătatea emoțională. Etapele pentru depistarea unei alergii.

Schema de diagnostic și cele mai bune teste

„Manifestările clinice ale alergiilor, ale intoleranțelor alimentare și ale bolii celiace sunt intricate, similare, iar testele de laborator nu sunt întotdeauna suficiente pentru stabilirea unui diagnostic, fiind nevoie de investigații suplimentare, histopatologice, efectuate pe fragmentele de biopsie, așa cum cum este în cazul bolii celiace“, precizează dr. Antoanela Curici.

Până la 31 august 2023, în laboratoarele Synevo România beneficiezi de 20% reducere la o serie de teste pentru alergii și intoleranțe alimentare, atât la achiziția online, cât și direct, în centrele Synevo. Mai multe detalii, aici.

Etapele de testare pentru diagnosticul precis al alergiei la gluten sau al bolii celiace sunt, potrivit medicului de laborator:

• Testele pentru diagnosticul alergiilor, care identifică imunoglobulinele E specifice. Testele cu acuratețe crescută sunt cele efectuate prin metoda considerată „gold standard”, la care se raportează toate celelalte. Pentru stabilirea unui diagnostic precis, trebuie folosită fie metoda „gold standard”, dacă este disponibilă, fie metoda cea mai apropiată de aceasta din punct de vedere al caracteristicilor. „În laboratoarele noastre, folosim metoda «gold standard», pentru diagnosticul alergiilor. Imunoglobulinele E specifice sunt detectate folosind extracte de foarte bună calitate, purificate, astfel încât să nu existe interferențe, și sistem de detecție fotometrică“, precizează dr. Antoanela Curici.
• Testele pentru detectarea anticorpilor specifici pentru boala celiacă. Cei mai comuni anticorpi specifici, care sunt prezenți la majoritatea pacienților cu boală celiacă, sunt anticorpii antitransglutaminază. Testul Celikey oferă posibilitatea testării concomitente a doi anticorpi antitransglutaminază: IgA și IgG.
• Testarea genetică. Pentru boala celiacă, se poate efectua și un test genetic, însă recomandarea este ca acesta să se efectueze în prezența simptomelor. Un rezultat pozitiv la o persoană care nu are simptome de boală celiacă nu înseamnă că persoana respectivă va dezvolta neapărat boala celiacă.
• Biopsia tubului digestiv – se efectuează pentru confirmarea diagnosticului de boală celiacă, dar se realizează doar dacă în dietă există în continuare gluten.
• Dieta de excludere, cu îmbunătățirea simptomatologiei pacientului, este un element important în stabilirea diagnosticului.

Pentru intoleranța la gluten non-celiacă nu există teste specifice, aceasta fiind o afecțiune încă neelucidată complet de oamenii de știință. De regulă, diagnosticul de intoleranță la gluten este unul de excludere (dacă rezultatele testelor de mai sus au fost neconcludente, iar simptomele dispar după excluderea glutenului din alimentație).