Insuficiența renală: cum se simte și analizele care o depistează

Cum se simte insuficiența renală: analizele care o depistează și cauzele care o produc

Există o varietate de factori care pot cauza insuficiența renală și, fără un tratament prompt, această afecțiune pune viața în pericol.

Una dintre probleme este că aproximativ 90% din persoanele cu insuficiență renală în stadiu incipient nu știu că o au, neexistând simptome zgomotoase în această fază, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA.

Rolul rinichilor este de a filtra sângele și de a elimina toxinele din organism. Insuficiența renală apare atunci când rinichii nu mai pot filtra sângele, așa cum se întâmplă, în mod normal. Iar, în această situație, toxinele încep să se acumuleze.


„Insuficiența renală este un sindrom în care rinichii nu pot funcționa la capacitatea lor normală, ceea ce are drept consecință acumularea toxinelor și a lichidelor în organism, tulburări electrolitice, creșterea valorilor tensiunii arteriale, tulburări ale metabolismului osos și chiar anemie.“

– Dr. Alina Lăcătuș, medic specialist în nefrologie și în nutriție

Insuficiență renală acută versus insuficiență renală cronică

Medicul precizează că există două forme principale de insuficiență renală: insuficiența renală acută (sau injurie renală acută) și insuficiență renală cronică (sau boala cronică de rinichi, cum se numește în prezent).

Insuficiența renală acută apare brusc și poate fi cauzată de o varietate de factori, cum ar fi traumele, infecțiile sau administrarea unor medicamente care pot afecta rinichii. Această formă de insuficiență renală poate fi reversibilă, iar tratamentul constă în tratarea cauzei subiacente și, în unele cazuri, dializă.

Insuficiența renală cronică se dezvoltă treptat și este caracterizată prin leziuni renale ireversibile. Cauzele pot fi boli precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială, precum și de alte afecțiuni renale.

Tratamentul constă în menținerea funcției renale cu ajutorul medicamentelor și în modificarea stilului de viață, dar în stadiile avansate ale bolii, dializa și chiar transplantul renal pot fi necesare.

Citește aici tot ce trebuie să știi despre tratamentul cu laser al pietrelor la rinichi.

Insuficiența renală cronică: stadii

Stadiile insuficienței renale cronice sunt evaluate în funcție de rata de filtrare glomerulară (RFG), care măsoară cât de mult sânge este filtrat prin rinichi în fiecare minut. Aceste stadii sunt, potrivit medicului nefrolog, următoarele:

  • Stadiul 1: RFG normală sau crescută (mai mare de 90 ml/min) și leziuni renale minime. De obicei, pacienții nu prezintă simptome în acest stadiu.
  • Stadiul 2: RFG ușor scăzută (60-89 ml/min) și leziuni renale minime. De obicei, pacienții nu prezintă simptome în acest stadiu.
  • Stadiul 3: RFG moderat scăzută (30-59 ml/min) și leziuni renale mai semnificative. La acest stadiu, pacienții pot începe să prezinte simptome precum oboseală, slăbiciune, scăderea poftei de mâncare și probleme de somn;
  • Stadiul 4: RFG semnificativ scăzută (15-29 ml/min) și simptome severe. Pacienții pot prezenta anemie, probleme la nivelul oaselor și niveluri ridicate ale potasiului în sânge.
  • Stadiul 5: Insuficiența renală terminală (RFG mai mică de 15 ml/min) și necesitatea tratamentului de substituție renală (dializă sau transplant renal). Pacienții pot prezenta simptome grave, cum ar fi retenția semnificativă de apă, greața și vărsăturile.

„Este important să se diagnosticheze și să se trateze insuficiența renală cronică în stadii precoce, pentru a preveni progresia bolii și a reduce riscul de complicații grave.”

Dr. Alina Lăcătuș, medic specialist în nefrologie și în nutriție

Insuficiența renală: simptome

Potrivit medicului, insuficiența renală se poate manifesta diferit în funcție de cauza care o determină și de gravitatea afectării rinichilor. În general, simptomele apar atunci când boala renală este deja avansată și afectează o proporție semnificativă din funcția renală.

Printre simptomele care pot apărea în insuficiența renală, specialistul menționează:

Află de aici cum faci diferența între durerea de coloană și durerea de rinichi.

„Este important de menționat că, în stadiile incipiente ale bolii renale, pot să nu existe simptome sau acestea pot fi nespecifice. De aceea, este important să urmăm cu regularitate consultațiile medicale și analizele de sânge și urină, pentru a depista eventualele anomalii renale în stadii precoce și sa intervenim prompt în tratamentul bolii.“

Dr. Alina Lăcătuș, medic specialist în nefrologie și în nutriție

Ce analize se fac pentru depistarea bolilor de rinichi

Principalele analize folosite pentru diagnosticarea afectiunilor renale sunt, potrivit medicului nefrolog, următoarele:

  • examenul complet de urină (sumar si sediment urinar): această analiză ajută la detectarea proteinelor, sângelui și altor substanțe care nu ar trebui să fie prezente în urină;
  • creatinina serică: creatinina este o substanță produsă de mușchi, iar nivelul său în sânge poate fi utilizat pentru a evalua funcția renală, mai exact pentru a calcula rata de filtrare glomerulară;
  • ureea este o altă substanță utilizată pentru a evalua funcția renală;
  • electroliții din sânge: electroliții sunt substanțe precum sodiul, potasiul și clorul, care sunt importante pentru menținerea echilibrului hidroelectrolitic al organismului. Nivelurile lor în sânge pot fi afectate de problemele renale.

De asemenea, ecografia abdominală este necesara pentru a vizualiza structura și dimensiunile rinichilor.

Găsește aici cele mai importante informații despre ecografia abdominală.

De ce apare insuficiența renală

Cauzele insuficienței renale includ, potrivit medicului, o varietate de afecțiuni și obiceiuri de viață nesănătoase. Printre acestea se numără:

  • Diabetul zaharat: este una dintre cele mai frecvente cauze ale insuficienței renale, deoarece nivelul ridicat de zahăr din sânge poate deteriora rinichii pe termen lung.
  • Hipertensiunea arterială: tensiunea arterială ridicată poate deteriora, de asemenea, rinichii și poate duce la insuficiență renală.
  • Boli de rinichi: unele boli ale rinichilor (glomerulonefrita, pielonefrita, nefrita tubulo-interstițială) pot afecta funcționarea acestora și pot duce la insuficiență renală.
  • Boli de inimă cum ar fi insuficiența cardiacă, pot afecta fluxul sanguin la rinichi și pot duce la insuficiență renală.
  • Boli autoimune precum lupusul pot afecta rinichii și pot duce la insuficiență renală.
  • Utilizarea de medicamente: anumite medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene, anumite antibiotice pot afecta rinichii și pot duce la insuficiență renală.
  • Obezitatea: excesul ponderal, pe lângă efectul direct asupra rinichilor, poate duce la o serie de afecțiuni care pot afecta rinichii, cum ar fi diabetul zaharat și hipertensiunea arterială.
  • Consumul excesiv de carne, zahăr, grăsimi și alcool: consumul excesiv al acestor alimente și băuturi poate fi dăunător pentru rinichi, deoarece poate crește riscul de hipertensiune arterială și diabet zaharat.
  • Fumatul: fumatul poate reduce fluxul de sânge către rinichi și poate duce la probleme renale pe termen lung.
  • Factorii genetici: cum este boala polichistică renală.

Află de aici care sunt testele genetice de ultimă generație care ne arată la ce boli suntem predispuși, care sunt disponibile și în România.

Metode de tratament

Medicul nefrolog precizează că tratamentul insuficientei renale acute include următoarele măsuri:

  • Tratamentul cauzei subiacente. Dacă insuficiența renală acută (IRA) este cauzată de o afecțiune medicală subiacentă, cum ar fi o infecție sau o boală renală, tratamentul acestei afecțiuni poate ajuta la restabilirea funcției renale.
  • Fluide intravenoase. Persoanele cu IRA pot fi tratate cu fluide intravenoase pentru a menține hidratarea și pentru a ajuta rinichii să elimine toxinele uremice din sânge.
  • Diuretice. Diureticele sunt medicamente care ajută la eliminarea excesului de lichid din corp.
  • Dializă. În cazuri severe de IRA, dializa poate fi necesară pentru a îndepărta toxinele uremice din sânge și a menține echilibrul electrolitic.

„Insuficiența renală cronică poate fi tratată în mai multe moduri, în funcție de cauzele și gravitatea afecțiunii. În general, tratamentul își propune să încetinească sau să oprească progresia bolii și să mențină funcția renală cât mai aproape de normal.”

Dr. Alina Lăcătuș, medic specialist nefrologie și nutriție

Schimbarea stilului de viață

Pentru unii pacienți cu insuficiență renală ușoară, poate fi suficientă modificarea stilului de viață pentru a ține boala sub control. Aceasta poate include reducerea consumului de sare și proteine, controlul nivelului de zahăr din sânge, evitarea fumatului și menținerea unei greutăți corporale sănătoase.

Găsește aici câteva diete ușoare de slăbit. Simple, eficiente și benefice pentru sănătate.

Medicamente

Există o gamă largă de medicamente utilizate în tratamentul insuficienței renale. Acestea pot include tratamente care scad tensiunea arterială, precum inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) și blocanții receptorilor angiotensinei (ARB), medicamente care îmbunătățesc fluxul de sânge către rinichi, cum ar fi vasodilatatoarele, sau medicamente pentru scăderea nivelului de acid uric din sânge.

Dializă

Pentru pacienții cu insuficiență renală severă, dializa poate fi necesară. Dializa este un proces prin care sângele este curățat de toxinele uremice și de excesul de lichid cu ajutorul unui dispozitiv.

„Există două tipuri principale de dializă: hemodializa, care utilizează un aparat pentru a curăța sângele, și dializa peritoneală, care utilizează un lichid special care este introdus în abdomen pentru a curăța sângele.“

Dr. Alina Lăcătuș, medic specialist nefrologie și nutriție

Transplant renal

Pentru unii pacienți cu insuficiență renală avansată, un transplant renal poate fi o opțiune. Aceasta implică transplantarea unui rinichi sănătos de la un donator compatibil în corpul pacientului cu insuficiență renală.

Este important să discutați cu medicul dumneavoastră despre opțiunile de tratament disponibile pentru insuficiența renală și să urmați planul de tratament recomandat pentru a menține starea de sănătate a rinichilor.

Radu Preda avea 30 de ani, abia se căsătorise de un an și nu apucase să facă un copil când a început să aibă, aparent din senin, diaree, stări de vomă, au început să i se umfle picioarele la glezne și să se simtă nefiresc de obosit pentru vârsta lui. „Dacă urcam două etaje, trebuia să mă odihnesc cinci minute, ca să-mi revin”, își amintește Radu, acum în vârstă de 41 de ani. Citește aici întreaga poveste a lui Radu, care în octombrie 2019 a făcut transplant de rinichi.

Insuficiența renală se vindecă uneori

„Insuficiența renală acută poate fi o afecțiune gravă, dar, în multe cazuri, este reversibilă și poate fi tratată. Cu toate acestea, în cazurile grave, insuficiența renală acută poate fi fatală.“

Dr. Alina Lăcătuș, medic specialist nefrologie și nutriție

Alimente permise și alimente interzise în insuficiența renală cronică

Potrivit medicului, pacienții care suferă de afecțiuni renale trebuie să urmeze anumite reguli alimentare pentru a-și menține sănătatea și a preveni deteriorarea funcției renale.

Limitarea consumului de proteine

Pacienții cu afecțiuni renale trebuie să consume cantități limitate de proteine, deoarece metabolismul proteinelor poate duce la acumularea de toxine uremice în sânge. Medicul nefrolog poate recomanda o cantitate specifică de proteine ​​pentru fiecare pacient, în funcție de starea lor de sănătate și de gradul de afectare a rinichilor.

Citește aici care sunt cele mai bune proteine: de unde provin și de ce cantități ai nevoie zilnic ca să slăbești sau ca să crești masa musculară.

Limitarea consumului de sodiu

Pacienții cu afecțiuni renale trebuie să limiteze consumul de sodiu pentru a evita retenția de apă și pentru a controla tensiunea arterială. Alimentele bogate în sodiu, cum ar fi alimentele procesate, fast-food-urile, băuturile carbogazoase și chipsurile, trebuie evitate.

Consumul de lichide

Aportul de lichide este variabil, de la normal, la scăzut în cazul pacienților cu insuficiență renală avansată care evoluează cu edeme importante sau cu scăderea cantității de urină care au nevoie să consume o cantitate mai mică de lichide. Pe de altă parte, sunt și pacienții pentru care un aport crescut de lichide poate fi benefic, cum este în boala polichistică renală.

„În cazul în care au apărut modificări ale potasiului seric și fosforului seric, pacienții cu afecțiuni renale vor fi îndrumați să scadă consumul de alimente bogate în potasiu și fosfor, deoarece rinichii nu pot elimina eficient aceste minerale.“

Dr. Alina Lăcătuș, medic specialist nefrologie și nutriție

Câteva exemple de alimente bogate în potasiu sunt: bananele, avocado, portocalele, roșiile, cartofii și spanacul. Alimente bogate în fosfor includ: brânzeturile, laptele, nucile, carnea, peștele si fructele de mare.

Ceaiuri pentru insuficiența renală: „Trebuie consumate cu precauție“

„În privința ceaiurilor, există cercetări limitate și rezultatele sunt mixte. Cert este că unele dintre ceaiuri pot interacționa cu medicația antihipertensivă, cu anticoagulantele orale, unele pot fi o sursă de oxalați (care duc la litiază renală), altele pot avea efect diuretic, ceea ce în combinație cu medicamentele diuretice pot duce la dezechilibre ale sodiului în organism, de exemplu. Deci, trebuie consumate cu precauție.“

Dr. Alina Lăcătuș, medic specialist nefrologie și nutriție

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare