Vreau să mă las de fumat! Pneumolog: „Majoritatea reușesc după 4-6 tentative nereușite”

Vreau să mă las de fumat! Toți fumătorii au acest gând la un moment dat. Unii dintre ei reușesc să îl și pună în practică. Secretul succesului? În primul rând, voința și dorința de a continua, chiar și după 4-6 tentative nereușite. Pentru cei care doresc ajutor, există și o variantă susținută de Ministerul Sănătații: oricine are peste 18 ani poate apela gratuit la ajutorul specialiștilor din cadrul Programului Național Stop Fumat.

Dr. Magdalena Ciobanu, medic primar pneumolog, specialist tabacolog și coordonator al Programului Naţional Stop Fumat, ne-a explicat ce pași ar trebui să urmăm și care sunt cele mai importante beneficii ale renunțării la fumat.

Smartliving: Care ar fi momentul optim în care să încerc să renunț la fumat? Bănuiesc că dacă trec printr-o perioadă stresantă nu am atât de multe șanse de reușită.

Dr. Magdalena Ciobanu: Răspunsul este ACUM. Cel mai bun lucru pe care îl puteți face pentru sănătatea dumneavoastră, inclusiv pentru reducerea stresului, este să vă lăsați de fumat cât mai repede. Fumatul pare adesea o soluție pentru stres prin efectul imediat de descărcare de dopamină, însă tocmai acest lucru va face ca ulterior capacitatea de reglare și de răspuns al organismului prin descărcarea acestor endorfine să depindă de consumul nicotinei care va fi necesară într-o cantitate din ce în ce mai mare și cu o frecvență mai mare pentru a obține același răspuns.

Vreau să mă las de fumat. Fumatul scade capacitatea de a face față stresului

Nu „perioadele” sunt stresante, ci felul în care ne raportăm, ne adaptăm noi la evenimentele sau situațiile din anumite perioade. Evenimentele din jurul nostru sunt aceleași și pentru cei „stresați” și pentru cei „nestresați”. În schimb, stresul vine din felul în care este percepută și interpretată realitatea, dar depinde și de capacitatea organismului de a răspunde la aceste evenimente.

Iar țigara alterează această capacitate de răspuns, atât prin efectele nocive (de exemplu, nicotina crește frecvența cardiacă și riscul de palpitații) cât și prin mecanismul dependenței (scăderea nivelului de nicotină din sânge determină manifestări de sevraj cum ar fi anxietatea, nervozitatea, iritabilitatea, etc). Prin urmare, în realitate fumatul aduce un plus de stres organismului, nu îl de-stresează!

Smartliving: Ce pași ar trebui să urmez dacă m-am hotărât să mă las de fumat dar nu reușesc oricâte eforturi aș face?

Dr. Magdalena Ciobanu: Primul pas în acest proces de schimbare este informarea pentru a înțelege cu ce vă confruntați și de ce nu reușiți. Apoi este autoevaluarea: înțelegerea modului în care informațiile generale sunt adaptate particularităților, care sunt punctele forte, care sunt punctele slabe, unde aveți nevoie de ajutor și unde puteți găsi acest ajutor.

Vreau să mă las de fumat! Ce am de făcut

Iar aici vine recomandarea de a căuta informațiile la specialiști deoarece opiniile lor, obiective, se bazează pe studii și dovezi științifice, și nu pe păreri personale ori experiențe subiective care pot fi foarte diferite de la o persoană la alta.

Smartliving: Care sunt cele mai eficiente metode prin care se poate renunța la fumat?

Dr. Magdalena Ciobanu: Ghidurile de bune practici ale tratamentului dependenței de nicotină ale Organizației Mondiale a Sănătății, bazate pe studii, dar și experiență practică din ultimii zeci de ani arată că abordarea din perspectiva bio-psiho-socială este cea mai eficientă.

Aceasta înseamnă asocierea tratamentului medicamentos al dependenței biologice de nicotină cu terapie cognitiv-comportamentală ce vizează motivarea pentru schimbare, tehnici comportamentale și de restructurare cognitivă în vederea gestionării impulsivității și a nevoilor reale „din spatele” fumatului.

Smartliving: Țigaretele electronice sau dispozitivele cu tutun încălzit ar putea fi o variantă bună până renunț definitiv la țigări?

Dr. Magdalena Ciobanu: În mod categoric nu sunt o variantă până la renunțarea completă la țigări, cu atât mai puțin se poate spune despre ele că sunt „mai bune”.

Aceste dispozitive mențin atât dependența biologică de nicotină – deoarece oferă nicotină pe cale inhalatorie – cât și pe cea psihologică, astfel că fumătorul are practic același comportament (aceeași succesiune de gesturi) în aceleași situații și cu același scop.

Vreau să mă las de fumat! Voința e indispensabilă, dar nu suficientă

Singura schimbare este înlocuirea fumului gros cu fum „mai subțire”, fără însă a elimina efectele nocive asupra sănătății. Concret, a apela la astfel de produse este doar o amânare a deciziei care protejează cu adevărat sănătatea, și anume oprirea completă a fumatului. 

Smartliving: Cât de importantă este voința atunci când vrem să ne lăsăm de țigări?

Dr. Magdalena Ciobanu: Ca și în cazul altor schimbări, voința de a face o schimbare este indispensabilă dar nu suficientă… Putem avea voință să pilotăm un avion, dar dacă nu am luat nicio oră de zbor, doar voința nu ne va ajuta să pilotăm avionul, oricât de mult ne-am dori. Dar dacă ne dorim cu adevărat să reușim, atunci avem nevoie de planificare, de învățare, de un instructor, de energie direcționată către scop, și nu în ultimul rând de consecvența în realizarea obiectivului propus… și chiar și de un avion!

Vreau să mă las de fumat! Majoritatea reușesc după 4-6 tentative nereușite

Prin urmare, și în cazul lăsatului de fumat este nevoie de voință, înțeleasă ca un cumul de motivații pentru a schimbă ceva în viața personală. Însă nu este suficient să vrem să nu mai fumăm; este la fel de important să știm și cum, și ce să facem, dar să și facem ceea ce știm că trebuie să facem pentru a reuși.

Smartliving: Mai are rost să încerc să mă las de fumat dacă am avut mai multe tentative nereușite?

Dr. Magdalena Ciobanu: Bineînțeles că da! Lăsatul de fumat este un proces care poate avea suișuri și coborâșuri, dar importante răman obiectivul și beneficiile obținute. Orice „tentativă nereușită” pe parcurs, ne aduce un plus de resurse pentru a reuși la următoarea încercare, prin plusul de informație și de autocunoaștere în respectiva situație, și prin identificarea problemelor de rezolvat.

Practic, din fiecare tentativă nereușită învăț ce să fac sau să nu fac la următoarea încercare, în situația respectivă, să nu repet aceeași greșeală, adică să învăț din fiecare greșeală pentru a fi mai pregătit pentru următoarea încercare. Studiile ne arata că, în medie, un fumător are între 4 și 6 încercări „ratate” până reușește să oprească definitiv fumatul!

Smartliving: Mai există speranță să mă pot renunța la țigări după 30-40 de ani în care am fumat cel puțin un pachet pe zi? Aveți un astfel de exemplu?

Dr. Magdalena Ciobanu: Bineînțeles că da! Orice moment este bun pentru a reuși, nu există „prea devreme” sau „prea târziu”! Beneficiile vor veni în orice moment ați renunța, chiar dacă cele mai mari beneficii le au totuși cei care opresc fumatul de tineri.

Vreau să mă las de fumat! Foști fumători după 2-3 pachete pe zi

Ajutorul medicației, al psihologilor dar și implicarea dumneavoastră vă pot ușura mult efortul, efort care într-adevar este mai mare în cazul persoanelor cu un grad mare de dependență (care fumează un număr mare de țigări, de un număr mare de ani și încercări repetate de a renunța nereușite).

În cadrul programului Stop Fumat vin adesea astfel de persoane cu un grad mare de dependență și cu așteptări pline de scepticism dar care în urma tratamentului și a consilierii reușesc să se lase de fumat și sunt uimite de ușurința cu care reușesc să devină „fost fumator de 2-3 pachete zilnic”.

Smartliving: Cum controlez simptomele sevrajului?

Dr. Magdalena Ciobanu: Sevrajul de nicotină poate fi tratat cu medicație, medicul fiind cel care vă poate sprijini în acest sens deoarece dependența de nicotină e o boală cronică. Nu trebuie însă uitat că există și un „sevraj psihologic” indus de lipsa obiceiurilor, a automatismelor, a siguranței că „prietena mea cea mai bună e acolo, la capătul mâinii, gata să mă ajute”; iar acesta se poate rezolva doar de către fumător, eventual cu îndrumarea unui psiholog specializat.

Smartliving: Dar pofta de mâncare și tentativa de a înlocui țigările cu ronțăieli?

Dr. Magdalena Ciobanu: Pofta de mâncare și înlocuirea cu ronțăieli au la bază aceleași mecanisme de răspuns la nevoi atât biologice, cât și psihologice. Pentru a reduce riscul acumulării de kilograme și afectarea sănătății trebuie identificate și gestionate nevoile emoționale din spatele acestor comportamente. Medicul, nutriționistul dar mai ales psihologul ajuta la gestionarea corectă a acestor nevoi.

Vreau să mă las de fumat: programe gratuite de consiliere

Smartliving: Ce programe sau tratamente decontate există pentru cei care vor să renunțe la tutun?

Dr. Magdalena Ciobanu: Programul Stop Fumat vine în sprijinul persoanelor care doresc să se lase de fumat cu două tipuri de servicii gratuite: cele de consiliere psihologică telefonică (Tel Verde Stop Fumat inscripționat pe pachetele de țigări – 0800878673), cât și cele de consiliere față în față și tratament gratuit în centrele de consiliere antifumat (se regăsesc pe site-ul www.stopfumat.eu)

Smartliving: Cine se poate înscrie în programele pentru renunțarea la fumat și care sunt condițiile pe care ar trebui să le îndeplinească?

Dr. Magdalena Ciobanu: Orice persoană cu vârsta mai mare de 18 ani poate beneficia de serviciile acestui program fără nicio altă condiționare.

Smartliving: Ce schimbări ar trebui să observ în organism la o lună după ce m-am lăsat de fumat? Dar după un an?

Dr. Magdalena Ciobanu: Studiile arată că dacă renunți la fumat :

• după 20 de minute tensiunea arterială scade;
• după 8 ore nivelul de monoxid de carbon din sânge se normalizează, iar oxigenul din sânge ajunge la nivelul normal;
• după 24 de ore riscul de accident vascular și moarte subită scade;
• după 48 de ore gustul și mirosul se îmbunătățesc;
• după 72 de ore respirația devine mai ușoară, capacitatea pulmonară crește;
• după 2-3 săptămâni circulația sanguină se îmbunătățește iar funcția pulmonară crește cu până la 30%;
• între 1 lună și 9 luni se vor ameliora sau dispar : tusea, oboseala și respirația grea. Organismul dispune de mai multă energie;
• după 1 an riscul de boli cardiovasculare se reduce cu 50%, iar riscul unui AVC este la fel ca în cazul unui nefumător;
• după 5 ani riscul de cancer bucal, larigian sau de esofag se reduce cu 50%;
• după 10 ani riscul de cancer la plămâni scade cu 30-50%;
• după 5 ani și până la 15 ani –în acest interval-este scăzut  riscul de a face orice alt  tip de cancer, la fel ca și în cazul unei persoane care nu a fumat niciodată.

Smartliving: După cât timp de nefumat scap de riscul de a face cancer pulmonar?

Dr. Magdalena Ciobanu: Printre cauzele care cresc riscul apariției cancerului pulmonar, fumatul ocupă locul principal. Se estimează că fumatul constituie cauza a 90% din decesele cauzate de cancer pulmonar.

Așa cum se observă și din răspunsul anterior, abia după 10 ani riscul de cancer pulmonar scade cu 30-50% comparativ cu o persoană care nu a fumat niciodată.

Nu trebuie însă uitat rolul esential pe care îl are profilul genetic al fiecăruia: persoanele care au predispoziție („sensibilitate”) genetică pot face cancer pulmonar chiar dacă au fumat doar pasiv ori au fumat activ doar câțiva ani sau doar „la ocazii”!

De aceea, persoanele care sunt îngrijorate de riscul de a suferi de un cancer pulmonar trebuie să oprească fumatul cât mai repede, și să nu apeleze la „soluții mai bune pentru sănătate” ori la pretexte pentru amânare!