Cum se tratează anemia: de la vitamine pentru anemie, la transfuzii

Cum se tratează anemia? De la vitamine pentru anemie, până la transfuzii de sânge și transplant

Tratamentul anemiei depinde de tipul, de cauza și de severitatea acesteia. El poate include schimbări în alimentație, administrarea de minerale și vitamine pentru anemie, medicamente, iar în anumite situații, pot fi necesare anumite proceduri sau chiar intervenții chirurgicale.

Anemia reprezintă scăderea cantității de hemoglobină din interiorul globulelor roșii (numite și eritrocite) aflate în circulația sangvină. Hemoglobina este o proteină bogată în fier din globulele roșii care transportă oxigenul de la plămâni către întregul organism și dioxidul de carbon din țesuturi către plămâni, pentru a fi expirat. Orice dezechilibru al acesteia afectează oxigenarea celulelor, țesuturilor și organelor.

Care sunt simptomele anemiei

În multe situații, persoanele care suferă de anemie sunt asimptomatice sau prezintă simptome vagi. Când se manifestă, simptomele anemiei sunt:

  • oboseală persistentă;
  • piele palidă, gălbuie;
  • rezistență scăzută la efort, slăbiciune;
  • amețeli;
  • palpitații;
  • dureri în piept;
  • dificultăți în respirație;
  • mâini și picioare reci;
  • dureri de cap.
Persoanele anemice au culoarea pielii mai deschisă din cauza numărului mic de globule roșii Foto: Shutterstock

Ce este anemia și care sunt tipurile de anemie

În anemie, scopul tratamentului este de a crește cantitatea de oxigen transportată de sânge. Acest obiectiv este posibil prin creșterea numărului de globule roșii și/sau a nivelului de hemoglobină. Un alt obiectiv este de a trata cauza care a dus la declanșarea anemiei.

În funcție de mecanismele prin care se instalează anemia, cauzele ei se clasifică în două categorii: care scad producția de globule roșii și care duc la distrucția sau pierderea globulelor roșii.

Scăderea producției de globule roșii poate fi dobândită sau moștenită genetic.

Cauzele dobândite sunt:

  • un aport inadecvat de nutrienți necesari producerii acestor globule, cum sunt fierul, vitamina B12 și acidul folic (folați);
  • boli renale;
  • anumite tipuri de cancer, precum leucemia, limfomul și mielomul multiplu;
  • boli autoimune, cum sunt lupusul și artrita reumatoidă;
  • unele infecții, precum HIV și tuberculoza;
  • hipotiroidismul;
  • bolile inflamatorii intestinate, cum sunt boala Crohn și colita ulcerativă;
  • anemia aplastică, ce survine atunci când măduva roșie nu mai produce suficiente celule sangvine, inclusiv globule roșii;
  • medicamente și tratamente precum chimioterapia și radioterapia utilizate în cancer;
  • expunerea la toxine precum plumbul.

Citește aici despre simptomele și tratamentul bolii Crohn, iar aici despre colita ulcerativă și cum se deosebește de boala Crohn.

Cauzele genetice ale anemiei sunt anumite sindroame precum anemia Fanconi, sindromul Schwachman-Diamond sau anemia Diamond-Blackfan.

Pierderea sau distrugerea globulelor roșii are, de asemenea, cauze dobândite și cauze genetice.

Cauzele dobândite sunt:

  • sângerările cauzate de accidente, intervenții chirurgicale, sângerări menstruale abundente, naștere, endometrioză, leziuni gastrointestinale precum ulcerul, sângerări nazale masive, donarea frecventă de sânge;
  • hemoliza patologică, anomrlaă, caracterizată prin distrugerea prematură a globulelor roșii. Durata normală de viață a acestora în organism este de aproximativ 120 de zile, dar anumite probleme pot să scurteze această durată: activitate autoimună, anumite infecții, efecte adverse ale unor medicamente sau expunerea la toxine;
  • splenomegalia (splina mărită);
  • boli hepatice precum hepatita și ciroza;
  • infecții precum malaria.

Distrucția glubulelor roșii poate avea și cauze genetice:

  • anemia cu celule în seceră (siclemia);
  • talasemia;
  • sferocitoza ereditară;
  • deficitul de glucozo-6-fosfat dehidrogenază (G6PD).

„Tratamentul anemiei depinde de tipul acesteia, dar nu este diferit între grupele de vârstă (cu excepția anemiei aplastice, în care transplantul de celule stem nu este de obicei efectuat peste o anumită vârstă),” precizează prof. dr. Sabine Eichinger, specialist în medicină internă și hemato-oncologie în cadrul spitalului Wiener Privatklinik.

Fier și vitamine pentru anemie

Nivelurile scăzute de vitamine sau fier din organism reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de anemie. Deficitele acestor nutrienți ar putea fi rezultatul unei diete dezechilibrate sau al anumitor afecțiuni.

Citește aici despre semnele care anunță o carență de vitamine și de minerale.

„În general, ar trebui să avem o dietă sănătoasă, cu legume pentru acid folic și vitamina B12 și, ocazional, carne pentru fier și vitamina B12,” adaugă prof. Sabine Eichinger.

fier și vitamine pentru anemie din alimentație
Prof. dr. Sabine Eichinger ne recomandă să includem în dietă alimente care conțin acid folic, fier și vitamina B12.

Pentru a corecta deficitul, medicul poate recomanda schimbarea obiceiurilor alimentare sau administrarea unor suplimente de fier și vitamine pentru anemie. Suplimentele recomandate de obicei în anemie sunt vitamina B12 și acidul folic (folat). Pe lista de vitamine pentru anemie se poate adăuga și vitamina C. Aceasta este administrată uneori pentru a ajuta organismul să absoarbă fierul. Le detaliem pe fiecare în parte.

Fierul și anemia feriprivă

Corpul tău are nevoie de fier pentru a produce hemoglobină. Când acest mineral nu există într-o cantitate suficientă în organism, hemoglobina nu mai poate fi produsă și se instalează anemia.

Anemia cauzată de un deficit de fier se numește anemie feriprivă și este cel mai întâlnit tip de anemie. Ea poate fi cauzată de un aport insuficient de fier în dieră, dar și de problemele de absorbție intestinala a fierului (ca în boala celiacă) sau de pierderile de sânge – ginecologice la femei sau diverse hemoragii digestive.

Anemia afectează 33% din populația Globului, iar în jur de jumătate din cazuri sunt consecința deficitului de fier, potrivit unui studiu publicat în revista The Lancet. Categoriile la risc mai mare de anemie feriprivă sunt copiii cu vârste între 0 și 5 ani, femeile de vârstă fertilă și gravidele.

Alimente bogate în fier

Organismul poate absorbi mai ușor fierul din carne decât din legume sau din alte alimente. Pentru a trata anemia, medicul poate recomanda creșterea consumului de carne – în special, carne roșie (precum carne de vită sau ficat), dar și pui, curcan, pește și crustacee.

Surse vegetale de fier sunt:

  • spanacul și alte legume cu frunze de culoare verde închis;
  • tofu;
  • mazărea, lintea, fasolea, boabele de soia, năut;
  • fructele uscate, cum ar fi prunele, stafidele și caisele;
  • sucul de prune;
  • cerealele și pâinea fortificate cu fier.

Este indicat să verificați etichetele alimentelor pe care le cumpărați ca să vedeți ce cantitate de fier conțin. De obicei, pe acestea se menționează cât la sută din cantitatea zilnică de fier recomandată conține acel produs.

De asemenea, fierul este disponibil și sub formă de supliment alimentar. De obicei, el este combinat cu multivitamine și alte minerale care ajută corpul să absoarbă fierul.

Medicii pot recomanda suplimente de fier pentru sugarii prematuri, sugarii și copiii mici care beau mult lapte de vacă și sugarii care sunt hrăniți doar cu lapte matern sau cu o formulă care nu este fortificată cu fier. Se întâmplă frecent ca bebelușii alăptați să aibă deficiență de fier.

Cantitățile prea mari de fier pot fi dăunătoare, așa că e bine să luați suplimente de fier numai la indicațiile medicului.

Lipsa de fier în organism poate ascunde tumori maligne, hemoragii sau ulcer. Citește aici despre rolul acestui mineral în organism și despre simptomele pe care le provoacă deficitul.

Vitamine pentru anemie: vitamina B12 și anemia pernicioasă

Nivelurile scăzute de vitamina B12 pot duce la un tip de anemie denumit anemie pernicioasă sau anemia Biermer sau anemia Addison-Biermer. Anemia pernicioasă apare cel mai adesea după vârsta de 40 de ani și afectează mai multe femei decât bărbați.

Cauzele sale sunt deficitul de vitamina B12 din alimentație, dar și anumite medicamente ori infecții care împiedică asimilarea în organism. Carența vitaminei B12 poate fi cauzată și de absența unei proteine din intestine, numită factor intrinsec, responsabilă de absorbția ei.

În trecut, anemia pernicioasă era adesea fatală. Astăzi, ea poate fi tratată eficient cu suplimente orale sau cu cu injecții de vitamina B12. În cazuri rare, boala poate fi transmisă ereditar, situație care poartă numele de anemie pernicioasă congenitală.

Deficitul de vitamina B12 a devenit frecvent întâlnit în populație în ultimii ani. Citește aici despre motivele acestui deficit.

Alimente bogate în vitamina B12 sunt:

  • Cereale pentru micul dejun cu adaos de vitamina B12;
  • Carne precum carne de vită, ficat, păsări de curte și pește;
  • Ouă și produse lactate (cum ar fi lapte, iaurt și brânză);
  • Alimente îmbogățite cu vitamina B12, cum ar fi băuturi pe bază de soia și burgeri vegetarieni.

Alte vitamine pentru anemie: acidul folic

Acidul folic sau vitamina B9 contribuie și ea la formarea celulelor roșii din sânge. Lipsa acestei vitamine din organism provoacă anemia prin deficit de acid folic sau anemia prin deficit de folați. Acest tip de anemie se poate instala în timpul sarcinii, când necesarul zilnic de acid folic crește, sau poate fi cauzată de consumul de alcool, care interferă cu absorbția vitaminei B9 (și a altor vitamine). Anemia prin deficit de acid folic poate surveni și în urma hemodializei pentru insuficiența renală sau a chimioterapiei pentru cancer.

Alimente bogate în acid folic sunt:

  • Pâine, paste și orez cu adaos de acid folic;
  • Spanac și alte legume cu frunze de culoare verde închis;
  • Mazăre și fasole uscată;
  • Ficat de vită;
  • Ouă;
  • Banane, portocale, suc de portocale și alte fructe și sucuri de fructe.

Vitamine pentru anemie: vitamina C

Vitamina C e importantă în tratarea anemiei deoarece ajută organismul să absoarbă fierul. Surse bune de vitamina C sunt legumele și fructele, în special citricele (portocale, grepfrut, mandarine, lămâi). Fructele, legumele și sucurile proaspete și congelate au, de obicei, mai multă vitamina C decât cele la conservă.

Dacă urmați un tratament medicamentos, întrebați medicul sau farmacistul dacă puteți mânca grepfrut sau puteți bea suc de grepfrut. Acesta poate interfera cu unele medicamente, potențându-le sau diminuându-le efectul.

Alte fructe bogate în vitamina C sunt: kiwi, căpșuni și pepene galben.

Legumele bogate în vitamina C sunt: broccoli, ardei gras, varză de Bruxelles, roșii, varză, cartofi și legume verzi așa cum e spanacul.

Citește aici un top 10 alimente cu mai multă vitamina C decât portocalele.

Când se administrează medicamente în anemie

În anumite situații, este necesară administrarea de medicamente care tratează cauza anemiei sau care ajută organismul să sintetizeze mai multe globule roșii. Medicamente utilizate ca tratament în anemie pot fi:

  • antibiotice împotriva infecțiilor bacteriene care împiedică absorbția fierului și/sau a vitaminelor de care organismul are nevoie pentru a produce hemoglobină: infecții cu streptococi, meningococi, Clostridium perfringens ș.a.;
  • hormoni pentru tratarea sângerărilor menstruale abundente cu care se confruntă adolescentele și femeile adulte;
  • o versiune sintetică de eritropoietină care stimulează organismul să producă mai multe globule roșii. Acest hormon are unele riscuri, așa că pacientul, împreună cu medicul, va decide în ce măsură beneficiile acestui tratament depășesc riscurile;
  • medicamente care previn distrugerea globulelor roșii de către propriul sistem imunitar atunci când cauza anemiei este autoimună;
  • terapie cu agenți chelatori (ke-LAY-shun) atunci când cauza anemiei este o intoxicație cu plumb.

De la vitamine, la transfuzie de sânge pentru anemie

În urma unor accidente sau altor probleme care provoacă pierderi masive de sânge, globulele roșii pot fi pierdute mai rapid decât capacitatea organismului de a produce unele noi. Când anemia instalată este severă, poate fi necesară o transfuzie de sânge cu globule roșii pentru o creștere rapidă a nivelului hemoglobinei.

Transfuzia de sânge este o procedură sigură, obișnuită, care presupune administrarea intravenoasă a sângelui provenit de la un donator compatibil. Mai exact:

  • grupa 0 este compatibilă cu grupele A, B, AB şi 0 (donator universal);
  • grupa A este compatibilă cu grupele sanguine A şi AB;
  • grupa B este compatibilă cu grupele B şi AB;
  • grupa sanguină AB poate primi sânge de la orice grupă (primitor universal).

Când se recurge la transplant de celule stem hematopoietice

Un transplant de celule stem hematopoietice din sânge sau măduvă poate fi necesar pentru a înlocui celulele sangvine defecte cu unele sănătoase, de la o altă persoană (un donator). Celulele stem hematopoietice sunt un tip de celule stem cele care devin celule adulte ale sângelui. Acestea se găsesc în măduva osoasă, dar și în sângele din cordonul ombilical la naștere.

Transplantul de celule stem hematopoietice poate fi o soluție terapeutică pentru anemia cauzată de:

  • leucemia acută;
  • anemia aplastică severă;
  • talasemia majoră;
  • siclemia;
  • anemia Fanconi.

În timpul transplantului, pacientul primește celulele stem hematopoietice sănătoase pe cale intravenoasă. Odată ce ajung în organism, ele încep să creeze noi celule sangvine în măduva osoasă.

Când se recurge la operații în anemie

În cazul unor sângerări severe care pun în viața în pericol, pot fi necesare anumite intervenții chirurgicale. De exemplu, este posibil ca pacientul cu anemie să fie supus unei intervenții chirurgicale pentru a opri sângerarea sângerarea provocată de un ulcer stomacal sau de un cancer de colon.

O altă situație în care poate fi recomandată intervenția chirurgicală pentru tratarea anemiei e cea în care organismul distruge globulele roșii într-un ritm accelerat. În acest caz, este nevoie de îndepărtarea chirurgicală a splinei, adică organul care distruge globulele roșii uzate. O splină mărită sau bolnavă poate elimina mai multe globule roșii decât ar fi normal, provocând anemie.

Îți recomandăm și

SPUNE-ȚI POVESTEA »
"]
Căutare