Durere de rinichi, de coloană sau de burtă? Deși se confundă frecvent, fiecare dintre aceste tipuri de durere are anumite particularități.
Printre simptomele asociate care indică o problemă la rinichi se numără: urina închisă la culoare, usturimi în timpul urinării sau chiar lipsa completă a urinei.
Dacă observi toate aceste simptome, trebuie neapărat să mergi la medic. Dar e bine să știi că multe boli renale serioase se pot dezvolta fără niciun semn. Așa că e indicat să mergi anual la controale medicale de rutină și să faci analizele recomandate de medic.
Durerea de spate în zona rinichilor apare brusc și este foarte intensă
Cum recunoaștem durerile de rinichi, dar și ce avem de făcut ca să le evităm ne explică dr. Daniela Rădulescu, șef de lucrări în cadrul UMF „Carol Davila“ din București, doctor în medicină, medic primar boli interne, medic primar nefrologie, cu competențe de ultrasonografie generală, ultrasonografie a aparatului urinar la adult și competența managementul serviciilor de sănătate.
SmartLiving: Cum recunoaștem și unde este localizată durerea de rinichi?
Dr. Daniela Rădulescu: Durerea care sugerează o boală de rinichi este, de obicei, localizată în zona lombară, adică în spate, zona rinichilor fiind de o parte şi de alta a coloanei.
Cel mai adesea, durerile sunt unilaterale şi îmbracă forma colicii renale. Aceasta constă într-o durere lombară debutată brusc, durere care este foarte intensă, pacientul negăsindu-şi alinare prin nicio poziţie.
Durerea de rinichi iradiază de multe ori anterior către abdomen şi apoi în jos, ajungând până la nivelul organelor genitale externe (vulvă la femeie şi testicul la bărbaţi). Colica renală apare prin migrarea unui calcul prin căile urinare.
Există şi cazuri în care durerile renale pot fi bilaterale şi de intensitate mai mică, dar persistente. Astfel de dureri apar în boli renale bilaterale cum ar infecţii, obstrucţii sau boli glomerulare.
Urina tulbure, un semn că rinichii suferă
SmartLiving: Cum facem diferența între o durere de rinichi și durerile de spate sau de burtă?
Dr. Daniela Rădulescu: Durerile care sugerează o boală renală sunt dureri care nu se ameliorează cu modificarea poziţiei corpului şi se asociază cu simptome sugestive.
Ele trebuie diferenţiate de durerile de burtă, care se asociază cu crampe abdominale, tulburări de apetit, tulburări ale tranzitului abdominal sau cu vărsături. Totuşi, din cauza intensităţii lor, unele colici renale se pot asocia şi ele cu simptome digestive. Numai un consult medical însoţit de investigaţii biologice şi imagistice poate stabili un diagnostic de certitudine.
O durere de rinichi poate fi confundată şi cu durerile de spate, adică de coloană. În acest ultim caz, durerile sunt mai accentuate în anumite poziţii ale corpului. De exemplu, aplecarea în faţă sau în lateral a corpului poate accentua durerile de origine vertebrală. Alteori, pacientul rămâne „blocat“ într-o anumită poziţie, situaţie întâlnită în herniile de disc.
SmartLiving: Cu ce alte simptome se poate asocia o durere de rinichi?
Dr. Daniela Rădulescu: Durerile de rinichi se asociază, de cele mai multe ori, cu alte simptome sugestive. Un exemplu este modificarea aspectului urinei (urină închisă la culoare sau chiar roşie la emisie, uneori cu cheaguri sau urină tulbure). De asemenea, cantitatea de urină eliminată poate să scadă (oligurie). Uneori scăderea cantităţii de urină se asociază concomitent cu apariţia edemelor, adică a umflării picioarelor şi a pleoapelor.
În cazul infecţiilor, pacienţii acuză, pe lângă dureri și urină tulbure, dificultăţi și usturimi la urinat sau creşterea frecvenţei micţiunilor. De asemenea, tot în cazul unei infecţii, pacientul prezintă febră şi frisoane.
Sunt cazuri în care problemele renale duc la lipsa completă a urinei. Foarte frecvent acest lucru se întâmplă la bărbați, pe fondul blocării excreţiei urinei din vezică printr-o prostată mărită în volum.
Bolile renale grave nu dau dureri de rinichi
SmartLiving: Din ce cauze poate apărea o durere de rinichi?
Dr. Daniela Rădulescu: Cauzele durerilor de rinichi pot fi de competenţă nefrologică – adică boli ce necesită un tratament medicamentos sau dializă – ori de competenţă urologică – adică boli ce necesită o intervenţie chirurgicală deschisă, endoscopică sau cu ultrasunete.
Din prima categorie se pot aminti infecţii, boli glomerulare, bolile renale pe fondul hipertensiunii, diabetului zaharat etc. Din a doua categorie fac parte cazurile de litiază renourinară (pietre la rinichi), tumorile aparatului renal, afecţiunile prostatei şi ale uretrei.
Trebuie încă o dată amintit faptul că multe afecţiuni cu potenţial de evoluţie nefavorabilă nu se manifestă cu dureri. Dintre acestea sunt de subliniat bolile renale secundare diabetului zaharat şi hipertensiunii. Acestea reprezintă peste 50% din cauzele pentru care pacienţii ajung la dializă cronică.
Analize uzuale pentru a depista problemele de rinichi
SmartLiving: Când e cazul să mergem la medic?
Dr. Daniela Rădulescu: Prezentarea la medic este necesară ori de câte ori apar simptomele amintite mai sus.
Există însă multe cazuri în care bolile renale evoluează fără simptome specifice. Acestea sunt descoperite în faze avansate, uneori când pacientul are nevoie de o intervenţie urologică majoră sau chiar de dializă.
De aceea, prezentarea anuală la medicul de familie pentru efectuarea unor analize de rutină este de recomandat tuturor persoanelor pentru descoperirea la timp a unor afecţiuni renale.
Există anumite categorii de persoane care au risc crescut de a dezvolta afectare renală cronică:
- pacienţii cu diabet zaharat,
- cei cu hipertensiune sau alte boli cardiovasculare,
- persoanele obeze,
- cele cu gută,
- cele cu boli sistemice, precum lupusul eritematos sistemic.
Controlul periodic nefrologic este esenţial în aceste cazuri. Afectarea renală este cronică, poate fi mult timp asimptomatică şi poate evolua către insuficienţă renală cronică severă care necesită dializă.
SmartLiving: Ce analize sunt necesare pentru a descoperi o eventuală problemă de rinichi?
Dr. Daniela Rădulescu: Analizele necesare evidenţierii unei afecţiuni renale depind, bineînţeles, de tipul de boală renală. În general, pentru început, este necesară efectuarea unui examen de urină, a unei hemograme, a unei glicemii şi a dozării produşilor de retenţie azotată în sânge (adică uree şi creatinină).
Ulterior, în funcţie de modificările evidenţiate, medicul poate recomanda o urocultură (în cazul suspiciunii unei infecţii urinare). De asemenea, se pot face dozarea proteinelor din urina emisă în 24 ore, dozări ale electroliţilor din sânge sau din urină, probe imunologice sau hormonale etc.
Ca punct de demarare a unor investigaţii, se recomandă ecografia aparatului urinar, o investigaţie larg accesibilă şi fără contraindicaţii. Poate fi efectuată fără riscuri şi la gravide şi la persoanele cu afectare severă a funcţiei rinichiului.
Ulterior, medicul nefrolog sau urolog poate recomanda fie o urografie, fie o tomografie sau o rezonanţă magnetică, poate chiar o puncţie biopsie renală.
Atenție la consumul de apă! Ce-i prea mult strică
SmartLiving: Ce putem face ca să ne menținem rinichii sănătoși?
Dr. Daniela Rădulescu: Profilaxia bolilor renale începe cu profilaxia primară. Un regim de viaţă sănătos este un punct de plecare pentru menţinerea sănătăţii rinichilor. Mai precis, vorbim despre o dietă echilibrată, fără excese, cu controlul greutăţii corporale, un aport de lichide de circa 1,5-2 litri pe zi, evitarea excesului de sare şi exerciţiu fizic dozat, zilnic.
La acestea se adaugă necesitatea unor analize anuale pentru persoanele sănătoase sau mai frecvente pentru pacienţii cu risc.
În cazul persoanelor deja diagnosticate cu boli renale, prescripţiile de dietă şi regim de viaţă este bine a fi recomandate de medicul specialist în funcţie de tipul de boală.
Recomandări nespecializate precum aport foarte mare de lichide sau restricţia severă de carne pot fi chiar dăunătoare în anumite boli renale, deoarece nu există reguli valabile pentru toţi indivizii. De aceea este necesar a se apela la un medic specialist pentru individualizarea prescripţiilor.
Controlul cardiologic, important și pentru rinichi
SmartLiving: Există și medicamente care ne pot afecta rinichii?
Dr. Daniela Rădulescu: O importanţă deosebită pentru prevenirea bolilor renale este evitarea abuzului de medicamente fără prescripţia medicului, deoarece multe dintre medicamente se elimină pe cale renală, iar unele pot fi toxice pentru rinichi, mai ales în administrare prelungită.
Controlul presiunii arteriale, al diabetului zaharat, al greutăţii corporale sunt deosebit de importante deoarece acestea favorizează dezvoltarea celor mai periculoase boli, cu riscul cel mai mare de a conduce la necesitatea dializei. Evitarea fumatului este importantă deoarece favorizează ateroscleroza şi bolile cardiovasculare care afectează rinichii.
Trebuie semnalat şi faptul că bolile de inimă şi hipertensiunea arterială nu sunt numai factori care favorizează bolile de rinichi, dar sunt adesea şi complicaţii ale bolilor renale. Ca urmare, controlul periodic cardiologic este absolut necesar la pacienţii cu risc.