Hipercolesterolemie și hiperlipidemie – cum ții sub control grăsimile

Nivelul colesterolului poate crește din cauza tiroidei. Ce cuprinde un profil lipidic și cum ții sub control grăsimile din corp

    Un nivel crescut de grăsimi în sânge, exprimat prin valori mari de colesterol și de trigliceride, este întotdeauna un semnal de alarmă: fie dieta trebuie modificată, fie ar fi bine să facem mai mult sport, fie avem alte probleme de sănătate, de exemplu, hipotiroidism. Oricare ar fi cauza care a condus la hipercolesterolemie, nivelul grăsimilor trebuie controlat, în caz contrar existând riscuri importante asupra sănătății inimii.

    Colesterolul este o substanță vâscoasă și lipicioasă care se găsește în sânge. Corpul are nevoie de colesterol pentru a construi celule sănătoase, dar când e produs în cantități prea mari, poate duce la boli cardiovasculare.

    Termenul de hipercolesterolemie se referă la un nivel crescut al colesterolului în sânge, adică un interval care depășește 190 mg/dL pentru colesterolul total și 100 mg/dL pentru colesterolul LDL („rău“).

    Hiperlipidemie, hipertrigliceridemie și hiperlipidemie mixtă

    Hiperlipidemia este un termen care descrie un nivel crescut de grăsimi (lipide) în sânge și include atât colesterolul, cât și trigliceridele.

    Află de aici ce sunt, de fapt, trigliceridele și de ce sunt importante pentru sănătatea inimii.

    Cel mai frecvent tip de hiperlipidemie este colesterolul mărit. Alte forme de hiperlipidemie includ hipertrigliceridemia și hiperlipidemia mixtă, în care atât nivelul colesterolului, cât și cel al trigliceridelor sunt ridicate.

    Hipercolesterolemia poate duce la formarea depozitelor de grăsime în interiorul vaselor de sânge. În cele din urmă, aceste depozite se măresc, ceea ce poate îngreuna circulația sângelui prin artere. Uneori, aceste depozite se pot rupe brusc și pot forma un cheag care provoacă atac de cord sau accident vascular cerebral.

    Găsește aici care sunt simptomele unui atac cerebral și ce măsuri trebuie să iei urgent.

    Colesterolul crescut poate fi moștenit, dar cel mai adesea este rezultatul unui stil de viață nesănătos, caz în care poate fi prevenit și tratat. Alimentația sănătoasă, exercițiile fizice regulate și uneori medicamentele pot ajuta la reducerea nivelului de colesterol.

    Ce înseamnă hipercolesterolemie

    „Intervalul țintă, adică limita superioară sub care trebuie menținut nivelul colesterolului LDL, diferă în funcție de prezența unor factori de risc suplimentari pentru ateroscleroză. Aceștia includ diabetul sau toleranța deficitară la glucoză, hipertensiunea arterială, afectarea funcției renale, istoricul familial și vârsta.”

    Prof. dr. Anton Luger, medic specialist endocrinologie și metabolism, spitalul Wiener Privatklinik din Austria

    Porivit medicului, limita superioară a intervalului de referință, în cazul persoanelor fără factori de risc pentru boli cardiovasculare, este de:

    • 190 mg/dL pentru colesterolul total;
    • 100 mg/dL pentru colesterolul LDL;
    • 150 mg/dL pentru trigliceride.

    Găsește aici mai multe informații despre colesterol și care sunt nivelurile normale, borderline crescute și crescute.

    Riscurile unui nivel crescut de grăsimi în sânge

    Prof. dr. Anton Luger atrage atenția că nivelurile crescute de colesterol LDL contribuie la evoluția aterosclerozei, cu risc de infarct miocardic, accident vascular cerebral, boală arterială periferică și afectarea funcției renale.

    Află de aici ce să faci când ai colesterol mare: 5 modalități de a-ți păstra inima sănătoasă.

    „Nivelurile considerabil ridicate de trigliceride (peste 500 mg/dL) sunt asociate cu riscul de pancreatită, un proces inflamator al pancreasului care poate pune în pericol viața și care poate provoca diabet și lipsa enzimelor necesare pentru o digestie normală.“

    Prof. dr. Anton Luger, medic specialist endocrinologie și metabolism

    O dietă sănătoasă, săracă în grăsimi și carbohidrați, care constă în cantități reduse de grăsimi saturate, împreună cu reducerea greutății la subiecții obezi și supraponderali și o activitate fizică regulată (2,5 ore pe săptămână) pot reduce în scurt timp nivelurile ridicate de lipide din sânge. În plus, pentru nivelurile crescute de trigliceride, limitarea sau chiar evitarea consumului de alcool este de extrem de importantă.

    Găsește aici un regim pentru colesterol mare recomandat de medicul cardiolog și află când e nevoie de medicamente.

    Ouăle și colesterolul

    Persoanele sănătoase, fără probleme cardiovasculare, nu trebuie să-și planifice un număr maxim de ouă pe zi. S-a dovedit că ouăle nu cresc semnificativ nivelul colesterolului „rău“. Nu același lucru este valabil și în cazul produselor care conțin ouă, dar și alte grăsimi, cum este maioneza, de exemplu.

    În cadrul acestui amplu articol despre dieta cu ouă, dr. Paul Dragomir, medic primar gastroenterolog, medic specialist de medicina internă și doctor în științe medicale, de la Centrul Medical Medsana, a adus în discuție mai multe studii relativ recente asupra riscului cardiovascular, care au presupus consumul a maximum trei ouă pe zi de către persoane sănătoase.

    În urma lor, s-a observat creșterea colesterolului bun (HDL). În același timp, s-a remarcat doar o ușoară creștere a colesterolului rău (LDL), la 30% din persoane. „S-a observat și scăderea nivelurilor trigliceridelor (în cazul consumului de ouă provenite de la găini crescute la sol, hrănite natural). Mult mai nocive pentru riscurile asupra sănătății și asupra creșterii nivelurilor colesterolului sunt grăsimile saturate. Acestea sunt prezente în ou în cantitate mult mai redusă față de cele nesaturate (doar 28%)“, spune medicul.

    Este indicat, totuși, să te asiguri că restul dietei tale dintr-o zi nu este foarte bogată în colesterol sau în alimente care cresc colesterolul (uleiuri tropicale, grăsimi, carne grasă sau procesată, dulciuri, smântână, unt, brânză obișnuită sau dulciuri cu mult zahăr). Așadar, mai ales de Paște, când consumul de ouă face parte din tradiție, e bine să ne limităm la 1 ou pe zi, dacă meniul mai include și cozonaci, pască, friptură, maioneză și ouă de ciocolată.

    Ce cuprinde un profil lipidic

    Colesterolul este transportat prin sânge atașat de proteine. Această combinație de proteine ​​și colesterol poartă denumirea de lipoproteine. Așadar, există două tipuri de colesterol:

    • Lipoproteine ​​cu densitate joasă (Low Density Lipoproteins). LDL, colesterolul „rău”, se acumulează în pereții arterelor, întărindu-i și îngustându-i;
    • Lipoproteine ​​de înaltă densitate (High Density Lipoproteins). HDL, colesterolul „bun”, preia colesterolul în exces și îl transport înapoi în ficat.

    De asemenea, în cadrul unui profil lipidic se măsoară, de obicei, trigliceridele, un tip de grăsimi care stochează caloriile provenite din alimentație, care nu au fost folosite. Trigliceridele îi furnizează corpului energie ulterior. Un nivel crescut de trigliceride poate crește, de asemenea, riscul bolilor de inimă.

    „Hiperlipidemia înseamnă concentrații crescute de lipide în sânge. În mod obișnuit se măsoară colesterolul total, LDL-colesterolul, HDL-colesterolul și trigliceridele. În cazuri speciale, profilul lipidic include parametri suplimentari.“

    Prof. dr. Anton Luger, medic specialist endocrinologie și metabolism

    De ce crește colesterolul?

    Medicul precizează că predispoziția genetică reprezintă un factor de risc important pentru hiperlipidemie, pe lângă obezitate, consumul excesiv de alimente și băuturi nesănătoase și un stil de viață sedentar.

    Există unele afecțiuni care pot duce la creșterea nivelului de colesterol:

    Citește aici povestea Laurei Doliș, o tânără diagnosticată cu lupus sistemic la 28 de ani.

    Nivelul colesterolului poate fi, de asemenea, crescut după administrarea unor medicamente utilizate în tratamentul unor boli precum:

    Factori de risc  

    Factorii care pot duce la hipercolesterolemie și la un nivel crescut de trigliceride includ:

    • dieta dezechilibrată. Consumul exagerat de grăsimi saturate sau de grăsimi trans crește nivelul lipidelor din sânge;
    • obezitatea. Dacă ai un indice de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mare, ești mai predispus la hipercolesterolemie;
    • sedentarismul. Există exerciții fizice pentru începători, care, în timp, ajută la creșterea nivelului de HDL (colesterolul „bun”);
    • fumat. Fumatul poate reduce nivelul de colesterol „bun”;
    • alcoolul. Consumul excesiv de alcool poate crește nivelul de colesterol total;
    • vârsta. Chiar și copiii mici pot avea colesterol crescut, dar problema este mult mai frecventă la persoanele de peste 40 de ani. Pe măsură ce îmbătrânești, ficatul devine mai puțin capabil să elimine colesterolul LDL.

    Află de aici ce ar trebui să mănânci pentru a scădea nivleul colesterolului fără medicamente.

    Hipercolesterolemie pe fond de stres

    Modificările din corp care au loc în situații stresante pot crește nivelul colesterolului. Ce se întâmplă, de fapt, atunci când suntem stresați?

    Ei bine, în condiții de stres, corpul se pregătește pentru răspunsul luptă-sau-fugi, prin contractarea mușchilor, bătăi mai rapide ale inimii etc. Toate acestea datorită eliberării în corp a hormonilor adrenalină (epinefrină), norepinefrină și cortizol.

    Adrenalina face inima să „muncească“ mai mult, ceea ce duce la o creștere a frecvenței bătăilor inimii, la o respirație rapidă și tensiune arterială crescută.

    Cortizolul stimulează producția de glucoză și de acizi grași către mușchi și în sânge, pentru a fi utilizate. Dacă nu sunt utilizate, atât glucoza, cât și acizii grași se acumulează în fluxul sangvin.

    Nivelurile de hormoni rămân crescute, de obicei, până când ieșim din situațiile stresante. Problema este că, uneori, stresul nu scade în termen scurt, ceea ce înseamnă că și hormonii rămân la niveluri sporite mai mult timp. Toate aceste mecanisme pot crește nivelul colesterolului atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

    Dovezi științifice ale legăturii dintre stres și colesterol

    Un studiu din 2013 a demonstrat că ar exista o legătură între joburile stresante și hipercolesterolemie. Cercetarea a inclus 91.000 de persoane și a arătat că, inclusiv după controlul celorlalți factori de risc pentru colesterolul mărit, stresul de la job l-a menținut la niveluri nesănătoase.

    O altă cercetare, publicată în 2017, a observat o legătură între stresul psihologic și nivelul crescut de trigliceride și de colesterol „rău“ (LDL). În același timp, se pare că stresul scade nivelul colesterolului „bun“ (HDL).

    Găsește aici recomandările psihologului cu privire la măsurile pe care le putem lua pentru a diminua stresul de la locul de muncă.

    Hipercolesterolemie esențială sau familială

    În unele cazuri, colesterolul mărit este cauzat de hipercolesterolemia familială, cunoscută și ca hipercolesterolemie esențială, o boală genetică foarte rară, caracterizată prin niveluri extrem de ridicate ale colesterolului LDL, pe care organismul nu le poate îndepărta. Afecțiunea este cauzată de modificarea unei gene, este moștenită de la părinți și se poate manifesta încă din copilărie. Practic, în cazul celor care suferă de hipercolesterolemie esențială, colesterolul se depune mai ușor pe pereții vaselor de sânge, crescând astfel risul bolilor cardiovasculare.

    Potrivit Institutului Național de Cercetare a Genomului Uman din SUA, această boală începe să afecteze organismul încă de la naștere. Dacă nu este ținută sub control, poate duce la stop cardiac la vârsta de 40-50 de ani, în cazul bărbaților, și la 50-60 de ani, în cazul femeilor.

    Factorul major de risc pentru hipercolesterolemia esențială este acela de a avea unul sau ambii parinți cu un istoric al afecțiunii. Dacă o persoană are hipercolesterolemie esențială sau are un părinte cu această afecțiune, este important să se testeze nivelurile de colesterol ale copiilor. Această testare trebuie făcută atunci când copiii au vârste cuprinse între 2 și 10 ani.

    Fără simptome evidente în caz de colesterol și trigliceride mărite

    „Din păcate, nu există semne sau simptome inițiale ale unui nivel ridicat de lipide. Singura modalitate de a dovedi acest lucru este determinarea lor în sânge. Screening-ul inițial ar trebui efectuat în jurul vârstei de 35 de ani la persoanele fără factori de risc și controlat la fiecare 5 ani după aceea. Dacă nivelul lipidelor este ridicat și se inițiază un tratament, acesta trebuie controlate după 3 luni și apoi anual.“

    Prof. dr. Anton Luger, medic specialist endocrinologie și metabolism

    În cele mai multe cazuri, când hiperlipidemia nu este familială sau esențială, grăsimile în exces provoacă simptome doar atunci când apar, de fapt, complicațiile, cum sunt un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral.

    Nimeni nu este prea tânăr sau prea sănătos pentru a suferi un infarct. De aceea, cu toții trebuie să știm cum se manifestă și ce avem de făcut. Cu cât ajungem mai repede la spital, cu atât mai mari sunt șansele de a fi salvați și recuperați. Află din acest articol care sunt cele mai frecvente simptome de infarct și cât de mult diferă ele la femei și la bărbați.

    Simptome de hipercolesterolemie esențială

    hipercolesterolemie familială: arc cornean
    Depozite de colesterol în jurul irisului: arc cornean
    FOTO: Shutterstock
    hipercolesterolemie familială: xantelasma
    Depozite de colesterol pe pielea din jurul ochilor: xantelasma FOTO: Shutterstock

    Excesul de colesterol din organismul celor cu hipercolesterolemie esențială sau familială se poate depozita în anumite zone ale pielii, în tendoane sau chiar în jurul irisului ochilor. Simptomele includ:

    • la nivelul pielii: zonele cele mai predispuse la depozite de colesterol sunt la nivelul mâinilor, coatelor și genunchilor. De asemenea, cei cu hipercolesterolemie familială pot avea depozite de colesterol pe pielea din jurul ochilor.
    • la nivelul tendoanelor: depozitele de colesterol pot îngroșa tendonul lui Ahile, dar și unele tendoane de la mâini.
    • la nivelul ochilor: colesterolul mărit poate duce la formarea arcurilor corneene, inele albe sau gri în jurul irisului.

    Îți recomandăm și

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare