De ce apar mâncărimile? De la infecții și eczeme la efecte adverse ale medicamentelor și cauze emoționale

Când ai mâncărimi de piele sau prurit, așa cum se numește acest simptom în termeni medicali, de vină pot fi numeroase afecțiuni, nu doar dermatologice, ci și interne, infecțioase, oncologice sau neurologice.
Pentru a afla cauza exactă a senzației de mâncărime, e recomandat să mergi la medic. Pot fi necesare teste amănunțite de alergie în cazul în care se suspectează că de vină este un aliment sau o substanță care, în contact cu pielea, provoacă prurit.
Cauzele pruritului: fizice, chimice, emoționale

„Mâncărimile sunt definite medical ca o senzație particulară întâlnită exclusiv la nivelul pielii, care determină necesitatea imperioasă de scărpinare. Cauzele pruritului pot fi o multitudine de stimuli fizici (atingeri superficiale, modificări de temperatură), chimici (histamina, chinina, neuropeptidele, peptidele opioide) sau factori emoționali.“
Dr. Vali Anton, medic generalist și specialist în dermato-venerologie, la Enayati Medical City
Ce boli ascunde mâncărimea de piele
Medicul precizează că în practica medicală, pruritul este clasificat ca fiind generalizat sau localizat, în funcție de suprafața cutanată afectată. Astfel sunt incriminate, excluzând bolile dermatologice, boli interne precum:
- afecțiuni biliare (ciroză),
- afecțiuni endocrine,
- anemie,
- diabet,
- boli hematologice,
- boli renale,
- neoplazii (carcinom mamar),
- afecțiuni psihice,
- boli neurologice (afectare a sistemului nervos central).
Mâncărimi de piele seara
Când pruritul se manifestă îndeosebi seara, pot sta la bază factori fizici, chimici, infecțioși, iar localizarea topografică sugerează etiologia. Potrivit medicului, pruritul din regiunea scalpului poate fi cauzat de:
- pediculoza (păduchi): seara, căldura și umiditatea declanșează pruritul;
- dermatita seboreică (mătreața);
- diverse tipuri de micoze (ciuperci);
- scabia (râia);
- varicela,
- urticaria.
Mâncărimi de piele de la ficat
Printre simptomele cirozei, o boală hepatică severă care presupune fibrozarea ficatului din cauza hepatitei virale B sau C sau a alcoolismului cronic, se numără și mâncărimile de piele.
Alte semne ale cirozei sunt:
- diaree,
- scăderea poftei de mâncare și scădere în greutate,
- umflarea abdomenului,
- vânătăi și sângerări,
- vase de sânge vizibile sub piele,
- îngălbenirea pielii sau a ochilor.
Mâncărimi de piele pe sistem nervos
„Calea nervoasă a senzației de prurit nu este una specifică, ci coincide cu calea de transmitere a stimulilor dureroși, tactili și termici. Senzația de prurit este integrată la nivel talamic și apoi cortical (n.r. – în creier), unde s-a descris chiar un centru al pruritului.“
Dr. Vali Anton, medic generalist și specialist în dermato-venerologie
Când mâncărimea apare pe fond nervos, ea poate avea drept cauze afecțiuni psihice sau neuropsihice (scleroza multiplă, de exemplu), potrivit medicului dermatolog.
Atacul cerebral și diabetul pot cauza mâncărime de piele fără erupții cutanate
Accidentul vascular cerebral poate fi una dintre cauzele pruritului neuropatic. Cercetătorii nu sunt siguri exact de ce se întâmplă, dar cred că ar putea avea de-a face cu modificările semnalelor transmise de creier în timpul atacului cerebral. Deteriorarea nervilor din cauza accidentului vascular cerebral poate provoca mâncărimi fără erupții cutanate.
Diabetul constă în afectarea producției de insulină, hormonul care reglează glicemia. Mâncărimea pielii fără erupție cutanată este frecventă la persoanele cu diabet și afectează adesea membrele inferioare.
Alte cauze ale pruritului fără erupții cutanate
Administrarea statinelor și a altor medicamente care scad colesterolul, cum este niacina (vitamina B3), poate avea ca efect secundar mâncărimea pielii, mai ales la nivelul feței și gâtului. De fapt, atunci când apar mâncărimile de piele este un semn că statinele au afectat ficatul.
Dacă mâncărimile apar după administrarea vitaminei B3, atunci acest efect secundar poate fi atenuat prin administrarea de aspirină înaintea niacinei.
Pruritul poate fi un efect secundar și în cazul tratamentului cu anumite medicamente pentru scăderea tensiunii arteriale, cum este amlodipina. Cauza poate fi o reacție alergică la medicament sau existența unei afecțiuni hepatice. Îți poți da seama dacă mâncărimea a apărut de la acest tratament renunțând la el pentru o perioadă.
Opioidele administrate pentru atenuarea durerii pot avea, de asemenea, mâncărimile fără erupții cutanate ca efect secundar.
Și femeile însărcinate pot manifesta mâncărimi de piele fără erupții sau alte manifestări. Este vorba despre o situație numită în termeni medicali prurigo de sarcină.
Când mâncărimea pielii poate fi un semn al cancerului
Limfomul Hodgkin este un tip de cancer al sistemului limfatic și poate provoca mâncărimi ale pielii.
Cel mai frecvent semn al limfomului Hodgkin este umflarea ganglionilor limfatici, de obicei de la nivelul gâtului, axilei sau inghinal.
Alte simptome includ:
- oboseala,
- pierderea neașteptată în greutate,
- febra,
- transpirațiile nocturne,
- tusea persistentă,
- dificultățile de respirație,
- scăderea poftei de mâncare,
- durerile abdominale.
Limfomul Hodgkin poate duce la prurit persistent pe tot corpul. Mâncărimea se poate resimți mai tare după ce faci baie sau bei alcool.
În cazuri rare, mâncărimea pielii fără erupții cutanate este un semn al altor tipuri de cancer. Deși experții nu sunt siguri exact de ce se întâmplă acest lucru, este posibil ca unele tipuri de cancer să provoace mâncărimi ale pielii ca reacție la substanțele din interiorul tumorilor.
Alte tipuri de cancer care afectează pielea, cum ar fi melanomul, provoacă de obicei mâncărime. Această mâncărime apare cel mai adesea, la nivelul picioarelor și al pieptului.
Găsește aici diferențele dintre tumorile benigne și cele maligne.
Pete roșii pe piele cu mâncărimi și umflături
Mâncărimea de piele însoțită de pete roșii și umflături sunt manifestări care descriu o afecțiune numită prurigo. De fapt, prurigo este un sindrom caracterizat printr-o erupție cutanată ale cărei leziuni primare sunt papulo-vezicule pruriginoase.
„Uneori, leziunea primară este dificil de identificat, tabloul clinic fiind dominat doar de urmele de grataj (n.r. – scărpinat) atunci când pacientul ajunge la medicul dermatolog, vizibile fiind excoriații secundare gratajaIui (scărpinatului), acoperite de cruste hematice (urme uscate de sânge).“
Dr. Vali Anton, medic generalist și specialist în dermato-venerologie
Cauzele prurigo-ului sunt variate, conform medicului:
- hipersensibilitate a individului la înțepături de artropode (păianjeni, de exemplu),
- fotodermatoze (de la soare),
- dermatită atopică,
- reacții postmedicamentoase,
- neoplazii,
- boli metabolice.
Ce analize sunt necesare
„Ca dermatolog, eu recomand pacienților care dezvoltă frecvent afecțiuni ce determină prurit un consult alergologic cu testare de paneluri alergenice, teste cutanate, toate în amănunt efectuate pentru a fi cât mai de ajutor pentru pacient în a ști ce anume trebuie evitat atât în a nu intra în contact fizic – extern cutanat, cât și alimentar.“
Dr. Vali Anton, medic generalist și specialist în dermato-venerologie
Tratament
Există trei forme ale prurigo-ului, descrise de medicul dermatolog:
- acut,
- subacut,
- cronic.
„În funcție de forma pruritului, este stabilită și conduita terapeutică, atât sistemic, cât și topic. Astfel, tratamentul sistemic în primă fază poate fi sub formă de antihistaminic per os (n.r. – oral) și local antiseptic.“
Dr. Vali Anton, medic generalist și specialist în dermato-venerologie
Însă este important un bun diagnostic diferențial. În cazuri de prurigo subacut asociat cu afecțiuni interne (diabet, leucemii, limfoame), tratamentul sistemic poate consta în antihistaminice sedative, iar topic loțiuni și mixturi antipruriginoase.
„La un prurigo cronic trebuie avut în vedere originea plurietiologică a bolii și investigarea în amănunt a unei posbile afecțiuni interne asociate. În aceste cazuri, sistemic se recomandă: dapsona, clofazimina, talidomida sau chiar corticoizi în pansamente ocluzive sau intralezional.“
Dr. Vali Anton, medic generalist și specialist în dermato-venerologie
Soluții pentru mâncărimea pielii de administrat acasă
E clar că cea mai eficientă modalitate de a elimina mâncărimea pielii este să tratezi cauza de bază. Însă, există și câteva remedii care pot atenua, pe termen scurt, pruritul:
- Aplică pe piele, în mod regulat, creme hidratante hipoalergenice și fără parfum (cel puțin o dată pe zi).
- Aplică creme antimâncărime fără prescripție medicală, cum ar fi: calamine, creme cu corticosteroizi fără prescripție medicală, dar acestea, numai pentru perioade scurte de timp), cremă cu mentol sau capsaicină, anestezice topice.
- Medicamente pentru alergii care conțin antihistaminice și se eliberează fără prescripție medicală (reține însă că aceste medicamente pot provoca somnolență).
- Poți folosi un umidificator pentru locuință, cu scopul de a menține un nivel optim de umiditate.
- Fă băi călduțe sau reci cu sare amară (Epsom), bicarbonat de sodiu sau fulgi de ovăz coloidal pentru a ajuta la calmarea mâncărimii.
- Evită să te scarpini pentru a nu provoca zgârieturi și suprainfectarea pielii.
- Poartă îmbrăcăminte lejeră pentru a evita transpirația.
Citește aici care este umiditatea optimă în casă și ce probleme creează aerul prea uscat.