Obezitate grad 2: Te predispune la atac cerebral, cancer și boli de inimă

Obezitate grad 2, problema de sănătate care te predispune la atac cerebral, cancer și boli de inimă

Obezitate grad 2 este o problemă care nu mai ține doar de aspectul fizic, ci pune în pericol sănătatea, crescând riscul de diabet, boli de inimă și chiar de apariție a anumitor forme de cancer.

Obezitatea începe odată ce indicele de masă corporală a depășit 30 kg/m2 și vorbim aici de prima etapă a obezității. Etapa a doua se încadrează în 35-39.9 kg/m2 și vine la pachet cu probleme grave de sănătate. IMC-ul se calculează împărțind greutatea în kilograme la pătratul înălțimii. De exemplu, o femeie cu greutatea de 55 kg si 1,65 metri înălțime, va avea un IMC de 55/(1,65 x 1,65) = 55/2,7225 = 20,2.

Dr. Andra Neacșu, medic rezident endocrinolog, ne-a explicat ce se poate întâmpla cu organismul nostru, odată ce acul cântarului sau valoarea indicelui de masă corporală arată o valoarea prea crescută.

Dr. Andra Neacșu atrage atenția asupra pericolelor la care ne predispune obezitatea

Obezitate grad 2: Insulinorezistența și diabetul zaharat de tip 2

Hiperinsulinemia (nivelul prea crescut al insulinei) asociată obezității apare prin scăderea utilizării glucozei și secundar creșterii masei grase. Pentru a suplini aceasta rezistență la insulină, pancreasul începe să secrete mai multă insulină, suprasolicitând celule beta pancreatice și cauzând apariția diabetului zaharat tip 2.

Supraponderalitatea crește prevalența diabetului zaharat de tip 2 cu 2-4 ori la persoanele de sub 55 ani, la ambele sexe, iar obezitatea de gradul III de 18.1 ori la bărbați, respectiv 12,9 ori la femei, față de o persoană normoponderală. Obezitatea este întâlnită la peste 80% din persoanele cu diabet de tip 2.

Implicațiile acestei asocieri dintre diabet de tip 2 și excesul ponderal reprezintă o importantă problema de sănătate publică, complicațiile cronice interesând toate sistemele și organele: insuficiență renală, afectare cardiacă și vasculară periferică, pierderea vederii și afectarea nervilor periferici, până la amputarea membrelor.

Grăsimi crescute în sânge

Obezitatea este, de asemenea, asociată cu dislipidemia mixtă (nivelul crescut al grăsimilor), caracterizată prin creșterea colesterolului total și a trigliceridelor și scăderea colesterolului ”bun” (HDL).

Fiecare creșterea a IMC-ului cu o unitate este asociata cu o scăderea a HDL de 0.7 mg/dl la femeile tinere și 1.1 mg/dl la bărbații tineri. Aceste modificări ale profilului lipidic cresc riscul de apariție a aterosclerozei (placi de grăsime la nivelul vaselor) și a bolilor cardiovasculare.

Scăderea în greutate asociată cu activitatea fizică pot îmbunătăți profilul lipidic și duce la diminuarea riscul cardiovascular.

Obezitate grad 2 și sindromul metabolic

Sindromul metabolic a fost prima dată caracterizat de Kylin în 1923, ca o asociere între hipertensiune arterială, hiperglicemie și gută. Ulterior, a suferit multiple modificari ale criteriilor de diagnostic, în prezent acceptându-se varianta Federației Internațională de Diabet:

  • obezitate de tip central (apreciată prin circumferința abdominala – în funcție de etnicitate), pentru populația europeană: CA ≥ 94 cm la bărbați, respectiv ≥ 80 cm la femei.

Asociată cu 2 din următoarele modificări:

  • Hipertensiune (HTA) (≥130/85 mmHg/ tratament anterior pentru HTA)
  • HDL-C scăzut (B<40 mg/dl, respectiv F<50 mg/dl)
  • Trigliceride crescute (>150 mg/dl/tratament anterior pt dislipidemie)
  • Rezistența la insulină (glicemie a jeun >100 mg/dl/ DZ tip 2 diagnosticat în prealabil).

Riscul la pacienții cu sindrom metabolic de a dezvolta un episod major cardiovascular este de două ori mai mare decât în populația obișnuită și de trei ori de a dezvolta un accident vascular sau o boală cardiacă ischemică.

Complicații cardiovasculare

Obezitatea este clasificată ca un risc major de apariție a hipertensiunii, insuficienței cardiace și a bolii coronariene. Este implicată și în boala arterială periferică și fibrilația atrială.

Mecanismele fiziopatologie sunt numeroase, de la profilul lipidic modificat, hiperglicemie, status protrombotic, până statusul inflamator cronic și secreția de adipokine (proteine secretate strict de țesutul gras).

Efectele de la nivel cardiac implică dilatarea și hipertrofia ventriculului și atriului strâng cu apariția tulburărilor de ritm (FIA).

Fiecare creștere a IMC-ului cu 1 unitate determină creșterea riscului de insuficiență cardiacă cu 7% la femei și 5% la bărbați.

Accident vascular cerebral

Accidentul vascular cerebral (AVC) apare atunci când fluxul de sânge către o parte a creierului se oprește, provocând moartea celulelor cerebrale. Cel mai frecvent tip de AVC, numit accident vascular cerebral ischemic, apare atunci când un cheag de sânge blochează o arteră care transportă sânge la creier. Un alt tip de accident vascular cerebral este numit accident vascular cerebral hemoragic.

Se știe că supraponderalitatea și obezitatea cresc tensiunea arterială. Hipertensiunea arterială este cauza principală a accidentelor vasculare cerebrale. Obezitatea crește, de asemenea, riscurile de a dezvolta alți factori de risc ai accidentelor vasculare cerebrale, inclusiv colesterol mărit, diabet și boli de inimă.

Obezitate grad 2 și complicațiile pulmonare

Sindromul de apnee în somn asociază obezitatea și alți factori din cadrul sindromului metabolic, frecvent fiind întâlnită hipertensiunea arterială. Mecanismele implicate sunt hipoventilația alveolară cu hipoxie, volumul sangvin pulmonar crescut, inflamația căilor respiratorii, impulsurile nervoase simpatice aberante și alterarea mișcărilor diafragmului. Toate acestea duc la apariția hipertensiunii, a insuficienței cardiace, tulburărilor de ritm și creșterea mortalității.

Complicații gastrointestinale

La persoanele obeze, prevalența bolii hepatice nonalcoolice este de 50-85%, incluzând modificări de la steatoza simplă, la steatohepatita non-alcoolică, fibroza hepatică și chiar ciroza.

Obezitatea a mai fost asociată și cu boala de reflux gastroesofagian și hernia hiatală, care pot determină apariția esofagului Barret, cu creșterea riscului de cancer esofagian.

Complicații ginecologice și reproductive

Obezitatea la femei a fost asociată frecvent cu sindromul de ovare polichistice, care reprezintă principala cauză de infertilitate. Sindromul ovarelor polichistice implică prezența disfuncției ovulatorii și a hiperandrogenismului (excesul de hormoni adrogeni care induc masculinitatea). La bărbați, obezitatea poate determina modificări la nivelul spermogramei, poate scădea motilitatea spermatozoizilor și aparitia disfuncției erectile (prin mecanisme inflamatorii și scăderea nivelului de testosteron).

Cancer

Obezitatea a fost legată de creșterea riscului de dezvoltare a cancerului mamar, endometrial (prin hiperandrogenism, nivel crescut de estrogeni circulanti și nivelul hormon luteinizant scăzut), colorectal (mai frecvent la bărbați), de prostată și renal.

Osteoartrită

Osteoartrita este o problemă frecventă de sănătate care provoacă durere și rigiditate la nivelul articulațiilor. Osteoartrita este adesea legată de îmbătrânire sau de traumatisme și afectează cel mai adesea articulațiile mâinilor, genunchilor, șoldurilor și partea inferioară a spatelui.

Greutatea corporală în exces este unul dintre factorii de risc pentru osteoartrită, împreună cu leziunile articulare, vârsta înaintată și factorii genetici. Supraponderalitatea poate pune o presiune suplimentară asupra articulațiilor și cartilajului crescând gradul de uzură.

În plus, persoanele cu mai multă grăsime corporală pot avea în sânge niveluri mai mari de substanțe care provoacă inflamația. Articulațiile inflamate pot fi un punct de plecare pentru osteoartrită.

Ai și tu o poveste? Ne-o poți trimite aici

Îți recomandăm să te uiți și la acest video despre sănătatea mintală

Căutare