Tot ce trebuie să știi despre diabet

    Milioane de oameni din întreaga lume trăiesc cu diabet sau cunosc pe cineva care trăiește cu această boală. Diabetul nu se vindecă (poate fi însă reversat), dar este o boală care se tratează astfel încât persoanele afectate pot să trăiască o viață lungă și de calitate, chiar dacă, la început, diagnosticul poate fi înspăimântător și frustrant. Află care sunt diferențele dintre tipurile de diabet, de ce apare această boală și cum o poți ține sub control. 

    Diabetul este o boală cronică progresivă (care se dezvoltă continuu), caracterizată de niveluri mari ale glucozei în sânge. Mai este cunoscut și sub denumirea de diabet zaharat. Există mai multe tipuri de diabet, iar toate pot duce la complicații la diferite organe și cresc, per total, riscul de moarte prematură. 

    Numărul persoanelor diagnosticate cu diabet în întreaga lume a crescut, din 1980 și până în 2014, de la 108 milioane la 422 de milioane, anunță Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

    Pentru 2016, se estimau 1,6 milioane de decese cauzate direct de diabet, la nivel global, iar OMS estima că diabetul a fost, în acel an, cea de-a șaptea cauză principală a deceselor. 

    În ultimii zece ani, prevalența diabetului a crescut mai rapid în țările cu venituri scăzute și medii, comparativ cu țările care au un nivel ridicat al veniturilor. 

    Conform Atlas IDF ediția a 8-a, publicat în 2017 de Federația Internațională de Diabet, 425 de milioane de persoane aveau, la acel moment, diabet, iar estimările pentru 2045 ajung la 629 de milioane de bolnavi. Același raport arăta că un million de persoane cu vârste sub 20 de ani aveau, în 2017, diabet.

    Numai în Europa, în 2017, au fost înregistrate 66 de milioane de persoane care suferă de diabet zaharat, iar cifrele ar putea crește, până în 2045, la 81 de milioane. 

    O analiză de situație publicată în 2018 pe site-ul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) citează un studiu despre prevalența diabetului zaharat și prediabetului în populația adultă din România. Astfel, în anul 2017, la o populaţie adultă de 14.382.000 de persoane, erau înregistrate 1.785.300 de cazuri de diabet (la adulţi cu vârste între 20 și 79 de ani), ceea ce înseamnă o prevalenţă de 12,4%. Numărul se estimează că va scădea la 1.246.000 până în anul 2045. Totuși, în multe cazuri, diabetul zaharat poate rămâne nediagnosticat, ceea ce înseamnă că numărul persoanelor care au diabet ar putea fi mult mai mare.

    Tot ce trebuie să știi despre diabet. Ce este diabetul

    Diabetul este o boală cronică, adică de lungă durată și care, de obicei, nu se vindecă în totalitate. Apare fie când pancreasul nu produce destulă insulină, fie când organismul nu poate folosi insulina pe care o produce în mod eficient, conform Federației Internaționale de Diabet

    Insulina este un hormon care reglează nivelul de zahăr din sânge. Ea este cea care permite glucozei din alimentele pe care le mâncăm să treacă din sânge în celulele din organism, ca să producă energie. Dacă organismul nu este capabil să producă destulă insulină sau dacă nu reușește să o folosească eficient, se va ajunge la un nivel prea mare de glucoză în sânge, afecțiune care se numește hiperglicemie

    În diabetul necontrolat pe termen lung, hiperglicemia poate duce la probleme de sănătate serioase în organism, în special ale sistemului nervos și circulator. 

    Tipuri de diabet

    Există trei tipuri principale de diabet:

    • Diabetul de tip 1. Este o boală autoimună, care presupune că sistemul imunitar atacă și distruge celulele din pancreas, unde se produce insulina. Acest lucru înseamnă că organismul nu produce destulă insulină, ceea ce necesită administrarea zilnică de insulină artificială celui afectat, pentru a rămâne în viață. În trecut, diabetul de tip 1 s-a numit diabet juvenil și diabet insulino-dependent. Cauzele apariției acestui tip de diabet sunt încă neclare, dar se știe că, dintre persoanele diagnosticate cu diabet, 10% au diabet de tip 1. 
    • Diabetul de tip 2. Apare atunci când organismul devine rezistent la insulină, pe care nu o mai poate folosi eficient, iar glucoza (zahărul) începe să se adune în sânge. Este forma cea mai răspândită de diabet peste tot în lume și, de obicei, este rezultatul sedentarismului, al supraponderabilității și obezității. În trecut, această formă se numea diabet insulino-independent (sau non insulino-dependent). Atunci când zahărul din sânge este la un nivel mai mare decât cel normal, dar nu este destul de mare cât pentru a se aplica diagnosticul de diabet de tip 2, medicii folosesc noțiunea de prediabet. 
    • Diabetul gestațional se referă la nivelul mare de zahăr din sânge care apare pe durata sarcinii. Glucoza din sânge ajunge, în acest caz, la un nivel mai mare decât cel normal, dar mai mic decât cel care duce la diagnosticarea cu diabet de tip 2. Diabetul gestațional apare atunci când placenta produce niște hormoni care blochează insulina și este o condiție temporară, adică diagnosticul se menține numai pe durata sarcinii. Totuși, femeile care au diabet gestațional au un risc mai mare de a face complicații pe durata sarcinii și la naștere. Atât mama, cât și copilul, vor prezenta, în viitor, riscul de a face diabet de tip 2. 

    O afecțiune rară a rinichilor și care poartă denumirea de diabet insipid nu are legătură cu diabetul cauzat de lipsa de insulină, deși au denumiri asemănătoare.  

    Fiecare tip de diabet are simptome, cauze și metode de tratament diferite. 

    Tot ce trebuie să știi despre diabet. Ce manifestări are

    În caz de diabet, simptomele sunt cauzate de creșterea nivelului de glucoză din sânge. 

    Simptomele generale ale diabetului sunt: 

    Tot ce trebuie să știi despre diabet. Acestea sunt câteva dintre simptomele care anunță diabetul
    Acestea sunt câteva dintre simptomele care anunță diabetul
    • senzația de foame; 
    • senzația de sete; 
    • pierdere în greutate; 
    • urinare frecventă;
    • vedere încețoșată;
    • oboseală exagerată;
    • nevindecarea rănilor. 

    Pe lângă aceste simptome generale, bărbații și femeile prezintă și alte simptome, specifice sexului. 

    La bărbații cu diabet pot apărea:

    • scăderea apetitului sexual; 
    • disfuncție erectilă; 
    • slăbirea forței musculare. 

    La femeile cu diabet pot apărea:

    • infecții ale tractului urinar; 
    • infecții vaginale;
    • uscăciune și prurit (mâncărimi) ale pielii.    

    Simptomele diabetului de tip 1:

    • foame excesivă;
    • sete puternică;
    • pierdere în greutate neintenționată;
    • urinare frecventă;
    • vedere încețoșată;
    • oboseală;
    • schimbări de dispoziție.

    Simptomele diabetului de tip 2:

    • foame excesivă;
    • sete puternică;
    • urinare frecventă;
    • vedere încețoșată;
    • oboseală;
    • răni care se vindecă lent;
    • infecții care reapar.

    În cazul diabetului gestațional, cele mai multe femei nu prezintă simptome. Afecțiunea este detectată, de obicei, în timpul testelor de sânge de rutină. În cazuri rare, o femeie care are diabet gestațional poate experimenta senzație mai puternică de sete sau de a urina. 

    Tot ce trebuie să știi despre diabet. Cauzele diabetului

    Fiecare tip de diabet are cauze diferite. 

    Cauzele diabetului de tip 1

    Nu se știe cu precizie de ce sistemul imunitar atacă și distruge, în mod eronat, celulele din pancreas responsabile cu producerea de insulină. Factorul genetic poate avea un rol în acest sens, dar la fel și un virus care afectează sistemul imunitar. 

    Factorii de risc pentru diabetul de tip 1 au legătură cu vârsta și familia. Riscul de diabet de tip 1 este mai mare la copii și adolescenți, dar și la persoanele care au părinți sau frați care au această boală.

    Cauzele diabetului de tip 2 

    Diabetul de tip 2 are drept cauze factori genetici și legați de stilul de viață. Supraponderabilitatea și obezitatea determină celulele să fie mai rezistente la efectele insulinei asupra zahărului din sânge. Diabetul de tip 2 se poate moșteni din familie. 

    Factorii de risc pentru diabetul de tip 2 sunt: supraponderabilitatea, vârsta (mai mare de 45 de ani), a avea părinți sau frați bolnavi de diabet, sedentarismul, prediabetul, diabetul gestațional într-o sarcină anterioară, tensiune mărită, colesterol mărit sau un nivel mare de trigliceride.  

    Tot ce trebuie să știi despre diabet. Cauzele diabetului gestațional 

    Diabetul gestațional are legătură cu schimbările hormonale din timpul sarcinii. Placenta produce hormoni care fac ca celulele femeii însărcinate să fie mai puțin sensibile la efectele insulinei. Rezultatul este creșterea nivelului de zahăr din sânge, pe durata sarcinii. Femeile care sunt supraponderale când rămân însărcinate sau care iau prea mult în greutate în timpul sarcinii au un risc mai mare de a face diabet gestațional.

    Factori de risc: supraponderabilitatea, vârsta (peste 25 de ani), diabetul gestațional într-o sarcină anterioară, nașterea unui copil care a cântărit mai mult de patru kilograme, istoric de diabet de tip 2 în familie, sindromul ovarului polichistic.  

    Complicațiile diabetului

    Hiperglicemia afectează organele și țesuturile întregului organism. Cu cât nivelul de glucoză din sânge este mai mare și se extinde pe o perioadă mai mare de timp, cu atât e mai mare riscul de a ajunge la complicații. 

    Complicațiile asociate diabetului includ: 

    • boli de inimă, atac de cord, atac cerebral;
    • neuropatie (leziuni ale nervilor);
    • nefropatie (complicație la nivelul rinichilor);
    • retinopatie (tulburare de funcționare a retinei) și pierdere de vedere;
    • pierderea auzului;
    • infecții și răni care nu se vindecă la nivelul picioarelor;
    • infecții bacteriene și fungice ale pielii;
    • depresie;
    • demență.

    Complicațiile diabetului gestațional:

    • naștere prematură;
    • greutate a copilului mai mare decât normală la naștere;
    • risc crescut de diabet de tip 2 mai târziu în viață;
    • hipoglicemie (nivel prea scăzut al zahărului în sânge);
    • icter al copilului;
    • nașterea unui copil mort.

    De asemenea, mama poate dezvolta preeclampsie (hipertensiune arterială și prezența de proteine în exces în urină după săptămâna 20 de sarcină la o femeie care anterior avea o valoare normală a tensiunii arteriale) sau diabet de tip 2. Crește riscul de diabet gestațional și în sarcinile viitoare. 

    Cum se previne diabetul

    Diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit, pentru că este provocat de o problemă a sistemului imunitar. Unele dintre cauzele diabetului de tip 2 nu pot fi, nici ele, controlate (factorul genetic sau vârsta, de exemplu). 

    Totuși, anumiți factori care pot duce la diabet pot fi controlați prin mici schimbări ale stilului de viață: 

    • fă mișcare cel puțin două ore și jumătate pe săptămână (aerobic, alergare, mers sau ciclism);
    • redu consumul de grăsimi saturate, grăsimi trans și carbohidrați; 
    • mănâncă mai multe fructe, legume și cereale integrale;
    • mănâncă porții mai mici;
    • dacă ești supraponderală sau obeză, încearcă să slăbești 7% din cât cântărești acum.

    Tot ce trebuie să știi despre diabet. Diagnosticarea corectă a diabetului

    Pentru diagnosticarea prediabetului și a diabetului, medicii folosesc, în general, teste de sânge pentru determinarea glicemiei (adică a glucozei din sânge) pe nemâncate. Testele constau în prelevarea de sânge dimineața, pe nemâncate (adică nu trebuie să mănânci sau să bei nimic în afară de apă cel puțin cu opt ore înainte de testare), pentru a observa care sunt valorile glicemiei. Dacă, în trei zile diferite, valorile glicemiei depasesc 126 miligrame per decilitru (mg/dl), medicii pot pune diagnosticul de diabet, potrivit Viațacudiabet.ro.

    Valorile normale ale glicemiei sunt situate între 60 și 110 mg/dl. În funcție de metoda de laborator folosită, aceste valori pot varia puțin. Aceste valori se referă la glicemia recoltată după minim opt ore în care nu ai mâncat.

    Alte teste presupun măsurarea glicemiei din sângele recoltat la o oră după masă (când creșterea ei este maximă și când nu trebuie să depășească 160 mg/dl), glucoza serică determinată la două ore după masă, glucoza determinată dintr-o probă de sânge recoltat într-un moment oarecare al zilei (indiferent de când ai mâncat) sau glucoza determinată în cadrul testului de toleranță la glucoză (la două ore după administrarea a 75 de grame de glucoză).

    Teste în diabetul gestațional

    Testul pentru diabetul gestațional se numeste testul de toleranță orală la glucoză și se efectuează în săptămânile 24-28 de sarcină. În noaptea de dinainte și în dimineața testului nu trebuie să mănânci nimic și nici să bei apă.
    O asistentă va recolta o probă de sânge pentru a avea un nivel de bază al glicemiei tale, pe nemâncate. Apoi vei bea o băutură cu zahăr (care conține 75 de grame de glucoză), urmând ca, după o oră, respectiv două ore, asistenta să recolteze din nou sânge pentru a vedea cum a răspuns organismul la încărcătura cu glucoză.

    Conform Asociației Americane de Diabet (ADA), se consideră diabet gestațional dacă cel puțin una din cele trei glicemii este mai mare decât sau egală cu pragul stabilit.  

    Tot ce trebuie să știi despre diabet. Tratamentul

    Tratamentul pentru diabet poate fi administrat pe cale orală sau injectabil. 

    Diabetul de tip 1

    Pentru diabetul de tip 1, insulina injectabilă este principalul tratament. Ea înlocuiește hormonul pe care corpul tău nu poate să-l mai producă în mod natural. Insulina nu poate fi luată sub formă de pastile, deoarece acizii din stomac o descompun. Ea se injectează fie cu ajutorul unei seringi, fie cu un dispozitiv în formă de stilou, fie prin intermediul unei pompe de insulină.

    Există patru tipuri de insulină care sunt recomandate cel mai frecvent. Acestea sunt diferențiate în funcție de cât de repede încep să-și facă efectul în corp și de cât de mult durează acest efect: 

    • insulină cu acțiune rapidă (începe să lucreze în aproximativ 15 minute, are momentul de vârf la aproximativ o oră după ce o iei și acționează timp de două-patru ore); 
    • cu acțiune scurtă (aproximativ 30 de minute, acționează în organism timp de trei-șase ore); 
    • cu acțiune intermediară (ajunge în sânge în două-patru ore după injectare și are efect 12-18 ore); 
    • cu acțiune lentă sau prelungită (durează câteva ore pentru a ajunge în sistemul sanguin și are efect aproximativ 24 de ore). 

    Diabetul de tip 2

    Dacă dieta și mișcarea nu ajută la scăderea nivelului de glucoză din sânge în cazul persoanelor diagnosticate cu diabet de tip 2, medicul va recomanda anumite medicamente, care au rolul de a menține glicemia în limite normale. 

    Tratamentul se poate schimba în timp, pentru a se ajusta pe felul în care evoluează organismul tău, așa că e important să mergi periodic la medic. În unele situații, medicul poate prescrie insulină chiar și în diabetul de tip 2. 

    Tot ce trebuie să știi despre diabet. Diabetul gestațional

    O femeie diagnosticată cu diabet gestațional va trebui, în primul rând, să învețe să-și monitorizeze glicemia de mai multe ori pe zi. Dacă glicemia este mare, primul pas este încercarea de a o scădea prin alimentație și, în măsura în care este posibil, prin mișcare. 

    Dacă, după ce ai respectat indicațiile medicului legate de regimul de viață, nivelul glicemiei rămâne în continuare ridicat, e posibil să ți se recomande tratament medicamentos. Dacă nici acesta nu își va face efectul, următorul pas este injectarea cu insulină. 

    Tot ce trebuie să știi despre diabet. Diabetul și alimentația

    Diabetul te obligă să ai o dietă corectă și să mănânci mai sănătos decât multe alte persoane care nu au această boală. Trebuie să respecți programul de mese și de gustări și să eviți cât poți de mult alimentele care îți cresc brusc glicemia. Alimentația sănătoasă este cea mai importantă atunci când vine vorba despre gestionarea diabetului. În unele cazuri, schimbarea dietei este de ajuns pentru a ține boala sub control. 

    Diabetul de tip 1

    În diabetul de tip 1, nivelul glucozei din sânge crește sau scade în funcție de ceea ce mănânci. Alimentele cu amidon sau zahăr duc la creșterea rapidă a zahărului în sânge, în timp ce proteinele și grăsimea provoacă o creștere graduală.

    Medicul îți poate recomanda să limitezi cantitatea de carbohidrați pe care o consumi în fiecare zi.

    Diabetul de tip 2

    Dacă vei consuma alimentele potrivite atunci când ai diabet de tip 2, vei avea posibilitatea de a menține glicemia la un nivel normal și vei putea să slăbești. 

    Un nutriționist trebuie să-ți stabilească meniul, dar, ca principiu, e bine să mănânci porții mici pe parcursul zilei, să reduci cantitatea de carbohidrați, să pui accent pe alimentele sănătoase (fructe, legume, cereale integrale, carne slabă, cum este cea de pui sau pește, grăsimi sănătoase, ca cele din uleiul de măsline și nuci). 

    Diabetul gestațional

    Alimentația echilibrată este importantă atât pentru mamă, cât și pentru făt, pe parcursul celor nouă luni de sarcină. O femeie diagnosticată cu diabet gestațional poate evita medicamentele, dacă face alegeri alimentare corecte. 

    Dacă ai diabet gestațional, trebuie să consumi porții mici și să limitezi consumul de zahăr și de sare. E important să menții legătura cu medicul, care îți poate ajusta meniul. Dacă ajungi în situația în care să ai nevoie și de tratament medicamentos, nu te învinovăți! 

    Diabetul si Miscarea Functionala

    Persoanele care experimentează diabetul trebuie să facă mișcare dar controlat, pentru a nu intra în acidoza. Gradul de intensitate este unul redus sau moderat și se adaptează posibilităților fiecărei persoane în parte. Miscarea Funcțională este o combinație de gimnastică și kinetoterapie și ajuta persoanele cu diabet să consume glucoza care rămâne în exces în circulație în special din cauza rezistentei periferice la insulină.

    Tot ce trebuie să știi despre diabet. Diabetul la copii

    Copiii pot face ambele tipuri de diabet – 1 și 2. Verificarea glicemiei este importantă și la copii și adolescenți, pentru că, nediagnosticată, boala poate cauza probleme serioase unor organe importante cum sunt rinichii și inima. 

    Diabetul de tip 1 apare cel mai adesea în copilărie  (de aceea diabetul de tip 1 se numea, în trecut, diabet juvenil), iar principalul simptom este creșterea frecvenței urinărilor. Copiii care au diabet pot să înceapă să ude patul după ce au renunțat la scutec. Setea excesivă, oboseala și foamea sunt alte semne de boală. 

    Un raport publicat în 2016 pe platforma US National Library of Medicine – National Institutes of Health, care citează mai multe studii, arată că, la nivel mondial, sunt aproximativ 500.000 de copii sub 15 ani diagnosticați cu diabet de tip 1. Numai în 2013 au fost descoperite 79.000 de noi cazuri de diabet de tip 1 la copii. 

    În prezent, provocarea cea mai mare a specialiștilor în medicină este legată de creșterea incidenței diabetului de tip 2 la copii și adolescenți. 

    În trecut, diabetul de tip 2 era foarte rar la copii și adolescenți. Acum însă, pentru că tot mai mulți copii sunt supraponderali sau obezi, diabetul de tip 2 este mai des întâlnit și în rândul celor mici.  

    Tot ce trebuie să știi despre diabet. Mai multe cazuri de diabet la copii după anii 90

    La începutul anilor ’90 s-a observat, la nivel mondial, o creștere a îmbolnăvirilor de diabet de tip 2 la copii. Creșterea a fost remarcată inițial în Statele Unite, dar mai multe cazuri au fost raportate și în Japonia, Canada, Austria, Marea Britanie și Germania. 

    Conform unor statistici ale Societății Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, în 2014, în România, au fost diagnosticate 374 de noi cazuri de diabet, 16 dintre acestea fiind de diabet de tip 2. În total, în 2014, în România erau 2.670 de copii înregistrați ca având diabet.

    Prevalența diabetului de tip 2 la copii și adolescenți este mai mare la fete decât la băieți, în condițiile în care și femeile sunt mai predispuse decât bărbații să facă diabet, potrivit aceluiași raport publicat de US National Library of Medicine – National Institutes of Health

    Potrivit Federației Asociațiilor Diabeticilor din România (FADR) , țara noastră are un Program Naţional de Diabet care urmăreşte îmbunătăţirea stării de sănătate, creşterea speranţei de viaţă a bolnavilor de diabet zaharat, precum și asigurarea accesului la tratament al bolnavilor cu diabet zaharat cuprinşi în program, prin acţiuni de prevenţie şi control în diabet şi alte boli de nutriţie, precum şi prin tratamentul medicamentos (cu insulină şi cu antidiabetice orale).

    Mediul general este unul obezogen și care predispune la diabet zaharat, atât în randul copiilor, cât și al adulților.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook