Simptomele diabetului. Cum afli din timp dacă ai boala „tăcută”

    Mulți diabetici duc ani mulți boala aceasta „pe picioare”, fără să știe că o au, pentru că simptomele diabetului pot fi ușor trecute cu vederea sau pot chiar să nu apară deloc. Adeseori, bolnavii află că au diabet abia când suferă complicații grave, care pun viața în pericol, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.

    Simptomele diabetului sunt foarte subtile și pot fi ușor ignorate, motiv pentru care mulți bolnavi sunt diagnosticați abia atunci când se confruntă cu grave complicații cardiovasculare, renale sau neurologice. Mai mult, există numeroase situații în care nivelul glicemiei este moderat crescut, dar bolnavii nu au simptome evidente ale bolii.

    „Omul poate trăi ani mulți cu diabet cu valori glicemice moderat crescute, deci cu diabet, dar fără simptome. Sunt atâtea persoane nou diagnosticate care au dus diabetul pe picioare ani de zile cu valori moderat crescute, dar care au ajuns la noi deja cu complicații. Chiar dacă nu are simptome, boala își face adesea simțită prezența prin complicațiile pe care le creează. Inclusiv un nivel al glicemiei de 140 mg/dL (n.r. – valoarea normală se situează între 80 și 130 mg/dL înainte de masă), care nu se face simțit, poate să declanșeze aceste complicații!”

    Prof. dr. Gabriela Roman, președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice

    Cele mai frecvente și mai severe sunt complicațiile cardiovasculare: infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral și insuficiența cardiacă. La acestea se adaugă alte complicații, precum retinopatia diabetică (afectarea vaselor de sânge ale retinei, cu risc de pierdere a vederii), afectarea renală și neuropatia (leziuni ale nervilor periferici). 

    Simptomele diabetului 

    Diabetul își face apariția când organismul nu reușește să secrete suficientă insulină (tipul 1 al bolii) sau când nu mai poate utiliza eficient acest hormon care ar trebui să regleze nivelul de zaharuri din circulația sangvină (tipul 2 al bolii). Diabetul de tip 1 apare în copilărie și este o boală autoimună, iar cel de tip 2, întâlnit în 90% din cazuri, este, în mare parte, consecința unui stil de viață nesănătos: alimentație hipercalorică, sedentarism și exces ponderal. 

    Simptomele diabetului de tip 1 și 2 sunt similare, cu diferența că, în cazul celui de tip 1, ele sunt mult mai intense și apar într-un timp mult mai scurt (în termen de câteva zile sau săptămâni). Iată care sunt acestea:

    • setea și urinarea frecventă. O persoană fără probleme de sănătate ar trebui să urineze de 4 până la 7 ori în decurs de 24 de ore. Nevoia de urinare este mult mai frecventă în cazul diabeticilor. În cazul unei persoane fără probleme de sănătate, rinichii filtrează sângele și reabsorb glucoza pentru a o reintroduce în fluxul sangvin. Când nivelul ei este prea mare, cum se întâmplă în diabet, nu mai este reabsorbită în totalitate. Organismul încearcă să elimine excesul producând mai multă urină. De aici, setea pronunțată și un volum mare de urină. 
    • oboseală accentuată și foame continuă. Organismul transformă alimentele pe care le consumăm în glucoză, care este sursa de energie a celulelor. Pentru a metaboliza glucoza, celulele au nevoie de insulină. Când organismul nu o poate fabrica sau nu o folosește eficient, glucoza nu este absorbită și resimțim acest lucru printr-o lipsă accentuată de energie, senzație permanentă de oboseală, dar și printr-o foame continuă. 
    • gură uscată și mâncărimi ale pielii. Organismul unui diabetic utilizează lichidele ingerate pentru a produce mai multă urină. În consecință, apare deshidratarea, iar de aici, senzația de gură uscată și pielea uscată care provoacă mâncărimi. 
    • vedere încețoșată. Nivelul scăzut de lichide din organism afectează chiar și vederea. Cristalinul, care este lentila naturală a globului ocular, se inflamează, își modifică forma și apar astfel tuburări vizuale. 
    • scădere nejustificată în greutate.Când organismul nu are sau nu mai poate folosi eficient insulina pentru a metaboliza glucoza din sânge, este obligat să producă energie din propriile grăsimi. Astfel, bolnavul cu diabet slăbește rapid câteva kilograme, fără să își schimbe alimentația și fără să își propună acest lucru. 
    • infecții fungice.Micozele genitale, piciorul atletului (ciuperca piciorului) și candidoza orală sau genitală apar mai adesea la persoanale care suferă de diabet. Fungii (ciupercile) se „hrănesc” cu glucoză, iar un nivel crescut în organism le ajută să prolifereze. 
    • răni care se vindecă greu. Când nivelul glicemiei rămâne crescut pe o prioadă mai lungă de timp, aceasta ajunge să afecteze nervii periferici și organismul nu mai poate videca rănile la fel de eficient. 
    • Durere sau amorțeală a picioarelor. Acestea sunt, de asemenea, o consecință a afectării nervilor periferici. 

    Măsurarea glicemiei dezvăluie prezența diabetului

    Simptomele diabetului nu sunt, în cele mai multe cazuri, suficient de intense și de specifice  pentru a ne trimite la medic. „De obicei, aceste simptome ale diabetului se asociază cu valori ceva mai crescute ale glicemiei, de la 180 mg/dL la 200mg/dL. De aceea, standardul de aur al diagnosticului în diabet este măsurarea glicemiei. Boala aceasta este ușor de depistat prin măsurarea anuală a nivelului glicemiei, pur și simplu. Ideal ar fi ca persoanele care sunt considerate la risc de diabet să-și verifice periodic nu doar glicemia, ci și tensiunea, și valoarea colesterolului și pe cea a trigliceridelor, pentru că doar așa îți poți da seama dacă ai sau nu diabet. De asemenea, ar fi bine ca ele să își evalueze glicemia de două ori pe an”, mai spune Prof. Dr. Gabriela Roman. 

    Un risc mai mare de diabet au persoanele cu membri ai familiei deja diagnosticați cu boala, persoanele supraponderale și obeze, precum și cele cu boli cardiovasculare, cu ar fi hipertensiunea.

    România, pe locul al doilea în Europa la diabet 

    Aproape două milioane de români suferă de diabet se arăta în 2014 studiul epidemiologic PREDATORR – Studiul Național privind Prevalența Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezității, Dislipidemiei, Hiperuricemiei și Bolii Cronice de Rinichi, cea mai recentă statistică de acest fel efectuată în România. 

    Numărul românilor cu vârste cuprinse între 20 și 79 de ani diagnosticați cu această afecțiune variază între 1.535.413 și 1.967.200, ceea ce înseamnă o prevalență de 11,6% din totalul populației, care ne plasează pe locul al doilea în Europa, după Turcia. 
    Sudul României este în topul regiunilor cu cei mai mulți bolnavi de diabet, prevalența aceste afecțiuni fiind de 13,39%, potrivit studiului citat. La polul opus, regiunile cu cele mai puține persoane cu diabet sunt vestul și centrul țării, cu o prevalență de 8,2%, respectiv 9,99%.

    Nu avem un program național de prevenție

    În ciuda statisticilor alarmante, România nu are un program național pentru prevenția diabetului zaharat.
    „Se discută foarte mult despre legea prevenției diabetului și despre includerea medicilor de familie în depistarea persoanelor la risc, dar nu există nimic concret. O modalitate de prevenție este promovarea unui stil de viață sănătos și educarea populației în acest sens. Apoi, este necesară abordarea acelor persoane care au risc mare de a dezvolta diabet, care ar trebui să intre într-un astfel de program de prevenție. Medicii de familie, având pe liste aceste persoane și fiind prima linie, ar avea nevoie de un program prin intermediul căruia să facă «screeningul» (n.r. – evaluarea) lor. În funcție de evaluări și de complexitatea cazului, pacientul trebuie trimis apoi către medicul specializat în tratarea diabetului”, crede Prof. dr. Gabriela Roman.

    Rețeaua de specialiști români care tratează diabetul nu este nici ea suficient de dezvoltată pentru un număr atât de mare de diabetici. „Ar fi necesar de două ori mai mulți specialiști diabetologi ca să includem și cazurile nespeciale de prediabet, dar și pe cele de obezitate, pentru că și această afecțiune face parte din specialitatea noastră. Îi putem urmări prea puțin în mod constant, pentru că suntem limitați strict de prescripțiile pentru cei cu diabet. Rețeaua nu mai suportă în acest moment persoane în plus”, mai spune specialistul. 

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook