Există 5 tipuri de creier. Tu în care te regăsești?
Medicul psihiatru american Daniel Amen consideră că dacă ne cunoaștem propriul creier putem înțelege ce anume ne face fericiți sau nefericiți. Totodată, spune că să ne ocupăm constant de sănătatea creierului nostru este cel mai important lucru pe care îl putem face pentru a ne îmbunătăți sănătatea emoțională, pentru a avea mai mult succes în atingerea obiectivelor noastre și relații mai bune cu ceilalți. Avem nevoie să ne îngrijim de creierul nostru, iar dr. Amen ne vorbește despre 5 tipuri de creier și cum ne putem ajuta.
Tipuri de creier
Conceptul de tipuri de creier a rezultat în urma cercetărilor prin scanările SPECT efectuate în urmă cu zeci de ani de echipa medicală în care lucra dr. Daniel Amen. Atunci a observat că anumite tulburări precum ADHD sau depresia nu au același tipar, ceea ce presupunea că nici nu vor răspunde toate la același tip de tratament.
Scanările SPECT oferă date funcționale despre creier care, de regulă, se suprapun peste scanările tip CT care oferă informații morfologice. Acestea au oferit o înțelegere biologică în cazul multor probleme de sănătate mintală și totodată au facilitat stabilirea a cinci tipuri principale de creier, bazându-se și pe trăsăturile de personalitate identificate.
Așadar, cele cinci tipuri sunt: echilibrat, spontan insistent, sensibil și prudent. Cercetările au urmărit să înțeleagă și ce anume îi face pe oameni fericiți sau nefericiți, concept mai umanizant în privința bolii mintale, adoptat, de altfel, și de celebrul psihiatru american William Glasser care s-a opus curentului convențional în psihiatrie, respectiv clasificarea bolilor mintale și prescrierea medicamentelor, afirmând „Eu nu cataloghez niciun fel de tulburare psihică. Pentru mine singura suferință psihică este nefericirea, iar atunci când ești nefericit, Dumnezeu știe de ce ești în stare.”
După clasificarea principală în 5 tipuri, dezvoltată de dr. Amen, acesta afirmă că există şi mai multe tipuri de atât, rezultate din combinația celor 5, ducând la un total de 16. Dacă sunteți curioși, puteți accesa site-ul Brain Health Assessment (Evaluarea sănătății creierului) unde vă este pus la dispoziție un test pentru identificarea tipului de creier pe care îl aveți.
Profesorul Natalie Datillo, psiholog clinician, face referire și la tipurile de personalitate definite de modelul „Big Five”, o alternativă a tipurilor de creier (care sunt similare acestora), mai frecvent utilizată de psihologi. Aceste trăsături de personalitate sunt predictibile pentru modul în care un om se va comporta sau va reacționa într-o situație. Cele cinci mari trăsături de personalitate din modelul „Big Five” sunt: deschiderea, conștiinciozitatea, extraversiunea, agreabilitatea și neuroticismul, similare cu tipurile de creier descrise de dr. Daniel Amen.
1 Tipul de creier echilibrat
Acest tip se referă la o activitate cerebrală generală sănătoasă a persoanelor care tind să fie echilibrate din punct de vedere emoțional, și pare să fie cel mai comun tip evaluat în cercetările medicului. Trăsăturile persoanelor cu acest tip de creier sunt concentrarea, conștiinciozitatea, flexibilitatea, stabilitatea, reziliența și atitudinea pozitivă. Totodată au scoruri scăzute când vine vorba despre impulsivitate, negativism, anxietate, neseriozitate.
Dacă ai un tip de creier echilibrat înseamnă că ești responsabil și integru, îți plac regulile și le respecți, duci sarcinile la bun sfârșit, conștiinciozitatea fiind trăsătura în baza căreia dr. Amen pune și o speranță de viață mai mare.
Activitatea (mai) simetrică în creier înseamnă și că astfel de persoane nu își vor asuma riscuri mari, nu sunt interesate să încerce printre primele produse noi și inovatoare. De asemenea, se îngrijesc corespunzător de sănătatea creierului lor.
2 Tipul de creier spontan
Tipul spontan prezintă o activitate scăzută în partea frontală a creierului, la persoanele care tind să fie creative, dar și impulsive și ușor de distras. O activitate scăzută în cortexul prefrontal te poate împiedica să iei deciziile cele mai bune sau să planifici pentru viitor. Evident, este un tip comun în rândul antreprenorilor, artiștilor și… politicienilor, spune dr. Amen. Vorbim de persoane care tind să își asume riscuri, să fie spontane, curioase, agitate și care au dificultăți în a se organiza și a finaliza sarcini, fiind adesea diagnosticate cu ADD (Attention Deficit Disorder – tulburare de atenție) sau ADHD.
În testări, au un scor mic la trăsături precum aversiunea față de riscuri, dorința de rutină și uniformitate, respectarea regulilor și atenție la detalii. În urma evaluărilor de imagistică cerebrală, s-a observat o activitate mai scăzută în cortexul prefrontal. Din acest motiv, când încearcă să se concentreze, au nevoie de entuziasm sau stimulare. Lucru valabil și în cazul fumătorilor și al băutorilor de cafea care folosesc substanțele acestea cu rol activator.
Creierul spontan poate fi optimizat prin creșterea dopaminei. Aceasta însă crește odată cu ducerea la bun sfârșit a unor sarcini aflate pe lista noastră, ceea ce reprezintă o provocare pentru persoanele cu un tip de creier spontan. Cum, însă, acesta este asociat cu deficitul de atenție, o strategie potrivită ar fi să ne ocupăm pe rând de sarcinile pe care le avem, multitasking-ul având rolul de a ne agita și mai mult. O disciplină este necesară și o putem implementa cu lucruri mici, simple, cum ar fi programul de dimineață, după ce ne-am trezit. Un alt mod de a ne crește dopamina este practicarea unor activități plăcute, a unor hobby-uri.
În cartea sa „Schimbă-ți creierul în 365 de zile” dr. Amen oferă și sugestii pentru îmbunătățirea funcționării creierului. Aș recomanda citirea cărții, dar și sugestiile profesorului Robert Sapolsky sau tehnicile de neurofeedback dezvoltate de dr. Joe Kamiya (Universitatea Chicago) și dr. Barry Sterman (UCLA) începând cu anii 1960 și folosite adesea în cazul persoanelor cu tulburare de deficit de atenție.
3 Tipul de creier insistent
Acest tip are o activitate sporită în partea frontală și este asociat cu persoanele care sunt tenace, rigide și tind să fie neiertătoare. Sunt, de altfel, persoane perseverente, care duc lucrurile la bun sfârșit, având o voință puternică. Le place rutina, dar sunt persoane confruntaționale, cu tendințe spre tulburare obsesiv-compulsivă – OCD, concentrându-se frecvent pe aspecte negative.
Sunt încăpățânate, nu acceptă ușor un refuz, își fac probleme excesiv și tind să aibă probleme cu somnul. Cel mai bun remediu pentru a-și găsi echilibrul este creșterea nivelului de serotonină. Pot face acest lucru practicând un sport (preferabil alergările ușoare), meditația, plimbările în natură sau înotul. La acestea se adaugă și o alimentație potrivită, dar și învățarea unor tehnici pentru mai buna gestionare a stresului. S-a observat că multe persoane cu tip de creier insistent devin dependente de carbohidrați și zahăr, tocmai pentru că acestea cresc rapid serotonina.
4 Tipul de creier sensibil
Persoanele cu activitate sporită în sistemul limbic (centrii emoționali) tind să fie profund empatice, dar și vulnerabile la depresie. Este un tipar frecvent întâlnit în rândul psihoterapeuților, al celor care lucrează în domeniul sănătății sau domenii creative. Sunt persoane sensibile, cu o capacitate mare de a înțelege experiențele și emoțiile altora, care însă se confruntă cu numeroase gânduri negative și pot avea depresie.
În testări obțin rezultate scăzute la trăsături precum detașarea emoțională (poate rezulta un exces de empatie care știm că are rezultate negative), la superficialitate, apatie, dar și… gânduri pozitive. Empatia excesivă și acumularea de stări negative înseamnă un nivel de stres crescut, respectiv eliberare de cortizol, iar prea mult cortizol scade nivelul de serotonină.
Suplimentele și activitățile care stimulează serotonina sunt ideale pentru astfel de persoane. Un nivel scăzut de serotonină nu se asociază doar cu depresia, ci și cu nervozitatea și intensificarea durerilor la nivel fizic. Alimentele care conțin triptofan (aminoacid) sunt recomandate (banane, ouă, brânză, tofu, curcan, ananas, semințe) alături de exerciții fizice și expunerea la lumină (dacă este o zi însorită, o plimbare este ideală). De asemenea, sunt necesare exerciții pentru reducerea stresului, care pot fi meditația sau yoga, dar nu se rezumă la acestea.
5 Tipul de creier prudent
În scanările SPECT, la persoanele cu tipul de creier prudent s-a observat o activitate sporită în centrii fricii, ceea ce însemnă anxietate crescută. Cercetătorii, contabilii și analiștii de date sunt adesea posesori ai acestui tip de creier, fiind persoane prudente, pregătite, rezervate, cu o bună motivație, temperamentale și cu dificultăți în a se relaxa.
Au un scor scăzut la asumarea de riscuri, indiferență față de organizare, dar și la calm, relaxare și echilibru. Sunt perfecționiști, au standarde înalte și tind să devină obsesivi, hiperanalitici. Sunt totodată persoane de încredere care duc sarcinile până la capăt și de regulă le fac bine.
Ganglionii bazali, cortexul insular și amigdala, centrii anxietății sunt de regulă activați în cazul celor cu un creier prudent, observându-se și niveluri scăzute ale neurotransmițătorului GABA. Echilibrarea lor vine prin tehnici de meditație, hipnoză și tehnici de control al stresului care ar echilibra nivelul de cortizol. Acidul gamma-aminobutiric, cunoscut si sub numele de GABA poate fi găsit ca supliment în farmacii, recomandându-se în dieta persoanelor cu acest tip de creier și vitamina B6 și magneziul.
Cum ne ajutăm în funcție de tipurile de creier
Odată ce descoperi tipul tău de creier, ia în considerare câteva acțiuni care să îți dea o stare de bine și să te ajute în găsirea unui echilibru. Acestea includ mâncare sănătoasă, potrivită ție, care este hrănitoare și îți ajută corpul și creierul.
Învață să-ți controlezi puțin mai bine gândurile negative (poți alege să urmezi un proces psihoterapeutic), practică recunoștința, dar și voluntariatul (care ne crește încrederea în forțele proprii și ne dă o stare de bine), observă-ți calitățile, oferă-ți recompense pentru micile reușite, nu te compara negativ cu alții, găsește puncte comune cu ceilalți, clarifică-ți valorile, scopurile și obiectivele, iar apoi verifică dacă în prezent comportamentul tău este aliniat cu acestea (și fă ajustările necesare).
În același timp, evită critica și judecata asupra ta și a celorlalți (comportamente încărcate cu negativism și sentimentul de izolare). Interesul față de viața noastră interioară înseamnă grijă față de noi și calitatea vieții pe care o trăim. Fie că știm ce tip de creier avem, fie doar ne recunoaștem în câteva dintre descrierile de mai sus, o întrebare bună ar fi „Ce mi-aș dori să schimb la mine și de ce?”. Apoi, să ne gândim la o strategie prin care am putea să ne ocupăm de noi înșine/însene, de nevoile noastre și obiectivele pe termen lung, într-un mod diferit, poate mai sănătos.
