Cele 15 semne ale depresiei pe care să nu le ignori. Iată cum o recunoști și ce poți face

Se întâmplă – și nu chiar rar – ca oamenii să ajungă în cabinetul psihologului spunând, de exemplu, că suferă de insomnie, că se simt tot timpul obosiți sau că au început să bea cam mult. În realitate, investigând contextul de viață și trecutul, ei pot afla că au depresie. Uneori, nu e simplu să înțelegi prin ce treci. De aceea, cred că e important să vorbim despre semne ale depresiei pe care uneori nu le vezi, alteori le ignori, pentru că ai impresia că nu ți se poate întâmpla tocmai ție.

În termeni extrem de generali, depresia este o prăbușire a dispoziției obișnuite a unei persoane, în care sentimentele neplăcute, triste sau amenințătoare afectează calitatea vieții și rutina. Fiecare dintre noi trece printr-o stare depresivă câteodată, de obicei ca reacție la anumite experiențe sau evenimente în urma cărora lucrurile nu au ieșit așa cum ne-am fi dorit – cum ar fi o despărțire, un rezultat nefavorabil la un examen sau decesul unei persoane apropiate. Atunci când aceste reacții se manifestă pe termen scurt, ele sunt firești și nu ies din sfera normalității. În aceste cazuri, vorbim pur și simplu despre tristețe.

Însă, când dispoziția negativă și alte semne și simptome persistă mai mult de două săptămâni, poți lua în calcul o depresie.

Chiar dacă primul și cel mai evident semn de depresie este tristețea, aceasta poate să se manifeste și în forme mai subtile, cum ar fi modificarea percepției asupra durerii sau a dorinței sexuale.

Ce este depresia

Depresie este termenul general folosit pentru o serie de afecțiuni care, în psihiatrie, se numesc tulburări depresive și care pot căpăta diferite diagnostice. Cel mai des sunt folosite cel de tulburare depresivă majoră sau de episod depresiv major, tulburare depresivă recurentă sau tulburare depresivă persistentă (care se mai numește și distimie și care este o depresie cronică).

EXTRA INFO

Cum se pune diagnosticul de depresie

În România, manualul după care se stabilește un diagnostic psihiatric este ICD (Clasificarea statistică internațională a bolilor și a problemelor de sănătate înrudite – International Classification of Diseases), publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), ajuns la ediția a 11-a și valabil peste tot în lume.

Însă, în realitatea clinică, medicii se ghidează mult după DSM-5 (Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale), care este un instrument de diagnosticare al Asociației Americane de Psihiatrie, ajuns la ediția a 5-a.

De aceea, e posibil ca diagnosticele să difere și să creeze mai multă confuzie. Dacă ai un diagnostic de depresie și nu îți este clar ce înseamnă, întreabă medicul psihiatru sau psihologul, e dreptul tău să fii informat!

Pentru că nu toată lumea ajunge și la psihiatru atunci când are dispoziție depresivă, e bine să știi că, de regulă, depresia e caracterizată de starea de spirit depresivă – de exemplu, tristă, iritabilă, de un sentiment de gol interior – sau de pierderea plăcerii pentru lucruri care, înainte, aduceau această plăcere.

Mai pot apărea și alte simptome cognitive, comportamentale sau neurovegetative care să influențeze funcționarea normală a persoanei.

5 semne că ai depresie

Chiar dacă multă lume crede că sunt același lucru, semnele și simptomele sunt lucruri diferite atunci când vorbim despre o afecțiune.

Semnele sunt modificările pe care le poate observa nu numai suferindul, ci și specialistul în sănătate (medicul sau psihologul) sau o altă persoană apropiată. Practic, se referă la manifestările obiective ale unei boli, cum ar fi, de exemplu, faptul că o persoană nu se mai ridică din pat sau că a slăbit foarte mult într-un timp scurt.

Iată câteva semne de depresie pe care le poți observa la cei din jur sau la tine însuți și pe care e bine să le iei în considerare, dacă durează de mai mult de două săptămâni:

1. Insomniile sau nevoia semnificativ crescută de somn. Acestea sunt semne pe care le pot observa și persoanele din jur, dacă impart aceeași locuință.
2. Modificarea apetitului alimentar (și/sau modificări în greutate). Atât diminuarea, cât și creșterea poftei de mâncare și a greutății corporale pot fi semne de depresie.
3. Reducerea activității fizice și a energiei – dacă persoana nu mai iese din casă, nu-și mai îndeplinește îndatoririle la școală sau la job și se izolează pe o perioadă mai lungă de două săptămâni, acestea sunt semne că ceva nu e în regulă.
4. Refugierea în consum de alcool, substanțe sau sedative sau creșterea consumului față de cum era în mod obișnuit.
5. Iritabilitate, izbucniri de furie sau toleranță scăzută la frustrare, manifestate pentru o perioadă mai lungă de timp și crescute față de cum erau de obicei.

10 simptome ale depresiei când nu știi că o ai

Simptomele, care sunt diferite de semne, se referă la suferința subiectivă a persoanei. Prin urmare, sunt lucruri pe care numai tu le poți observa la tine și ele țin de capacitatea ta de a le recunoaște și a le descrie. Simptomele sunt schimbătoare sub influența stării de moment și în funcție de contextul în care te afli.

În cazul depresiei, este posibil să nu realizezi seriozitatea situației și să crezi că ești doar obosit sau că ai o perioadă în care dormi mai prost, ignorând total ipoteza bolii. Așadar, poate fi util să știi că, printre simptomele depresiei, se află:

1. Oboseala care apare aproape în fiecare zi, lipsa de energie.
2. Scăderea capacității de concentrare.
3. Scăderea libidoului.
4. Diferite dureri intermitente și pe care nu ți le poți explica prin boli fizice.
5. Sentimente de vinovăție.  
6. Reducerea stimei și a încrederii de sine.
7. Pesimism, disperare, lipsă de speranță.
8. Iritabilitate sau furie mai crescute decât de obicei.
9. Scăderea interesului sau plăcerii pentru lucruri care, de obicei, îți plac. Această scădere a plăcerii se manifestă aproape zilnic pentru o perioadă mai lungă de timp și nu o poți controla.
10. Gânduri legate de moarte. Nu doar frica de moarte, ci gânduri legate de sinucidere, chiar dacă nu există un plan concret.

Dacă te confrunți cu astfel de simptome pe care nu le poți corela cu o afecțiune fizică și dacă durează mai mult de două săptămâni, e bine să iei în considerare și o evaluare psihologică sau un consult psihiatric.

Dacă unul dintre ele se referă la gânduri legate de suicid, e bine să iei în calcul o vizită la psiholog sau psihiatru chiar dacă nu au trecut deja două săptămâni de când se manifestă.

Cum te poate ajuta un specialist

Dacă te-ai uitat pe aceste semne și simptome ale depresiei și bănuiești că ai putea suferi de așa ceva sau că un apropiat trece prin asta, în primul rând nu te diagnostica de unul singur (și nici pe alții)! Internetul îți poate da sugestii, dar te poate și induce în eroare.

Dacă suspectezi că suferi de depresie și încă mai ai energie să cauți sprijin la un specialist de unul singur, apelează fără ezitare la un psiholog. În câteva ședințe, psihologul clinician îți poate face o evaluare și, în funcție de gravitatea situației, poate recomanda fie consiliere psihologică sau psihoterapie, fie un consult psihiatric.

În caz că încă nu știi, află de aici care sunt diferențele dintre psiholog și psihiatru.

Se poate întâmpla însă ca depresia să-ți dea mai multe bătăi de cap și să nu ai energie să faci de unul singur toate aceste demersuri. În această situație, apelează la un prieten apropiat sau la un membru al familiei cu care ai o relație bună, spune-i ce te preocupă și cere-i ajutorul. El te poate ajuta să ajungi la un specialist în sănătate mintală. Sunt situații mai grave care presupun ca mai întâi să mergi la psihiatru pentru a te putea echilibra cu tratament medicamentos, pentru ca mai apoi să poți intra într-un proces psihoterapeutic de durată, în care să înveți să-ți gestionezi stările și să le depășești.

De asemenea, dacă, după ce ai parcurs aceste semne și simptome ale depresiei, bănuiești că cineva apropiat suferă de o astfel de afecțiune, deschide o discuție în care să-i transmiți cu empatie că te preocupă starea lui și că ai vrea să-l ajuți să meargă la un specialist.

În unele situații, e necesară combinarea tratamentului psihiatric cu psihoterapia, dar sunt și cazuri în care psihoterapia singură poate fi de ajuns în tratarea depresiei. Există mai multe tipuri de psihoterapie eficiente în tratarea depresiei.

Una dintre ele este psihoterapia cognitiv-comportamentală, care se concentrează pe schimbarea tiparelor negative de gândire (față de sine, față de ceilalți și față de lume în general) și activarea comportamentală. Aceasta implică angajarea persoanei într-o serie de comportamente care, treptat, vor genera productivitate și, ulterior, plăcere.

Dacă eziți în a căuta un specialist și consideri că încă te poți descurca de unul singur, iată câteva lucruri pe care le poți încerca acasă:

• Stabilește-ți o rutină a somnului și încearcă să te ții de ea. Încearcă să adormi aproximativ la aceeași oră și să te trezești la aceeași oră în fiecare zi, de preferat inclusiv în weekend. Doar atunci când ai o rutină poți să-ți dai seama dacă chiar suferi de insomnie sau ai doar un ritm circadian dat peste cap.
  
• Adoptă o alimentație variată, astfel încât să ai parte și de vitamine și minerale. Când ești obosit, e tentant să dai iama în făinoase și dulciuri, dar ele nu ajută prea mult organismul.   
  
• Pune-te în mișcare. Mișcarea nu înseamnă neapărat să faci sport, ci să te miști, chiar dacă e o plimbare scurtă în jurul casei sau de la parter la etaj și invers. Când suferi de depresie, și a plimba un pahar cu apă dintr-un loc în altul poate fi util!
  
• Stabilește obiective mici. Nu să faci curățenie în toată casa, ci să duci gunoiul (azi). Nu să faci un workout complet, ci să faci 10 genuflexiuni (azi). Nu să termini toate task-urile cu care ai rămas în urmă la job, ci să rezolvi 2-3 dintre ele (azi).
  
• Ține un jurnal, fără mari ambiții. Nu trebuie să scrii în el zilnic, nici să faci opere literare. Dar poate fi util să-ți notezi gândurile (și acțiunile), mai ales dacă ai obiceiul să nu prea fii atent la ce faci, la ce simți și la ce-ți trece prin minte. De preferat e să adaugi în el, cât de des poți, și lucrurile pentru care ești recunoscător. Dacă, făcând asta, observi că ai nevoie să vorbești cu cineva, împărtășește prietenilor sau caută un psihoterapeut.
  
• Petrece timp cu apropiații. Oxitocina este unul din hormonii fericirii care se eliberează atunci când avem activități de grup (sau când facem sex) și ne ajută să simțim că aparținem. Chiar dacă nu o să te facă fericit instant, tot te va ajuta să te simți mai bine, dacă ești cu oamenii potriviți.
  
• Acceptă că unele zile sau perioade sunt mai grele, dar, dacă ți se pare că ai depășit acest stadiu și că tristețea și lipsa ta de plăcere față de lucrurile din jur durează de prea mult timp sau sunt prea copleșitoare, acceptă că poți să suferi de depresie și că e util să ceri ajutor.