Ce putem face pentru a ne spori creativitatea? „Mai întâi, e nevoie de o stare bună și de siguranță”

Cauți o soluție, o idee originală, de care să fii satisfăcut și care să iasă din tipar, speri să vină inspirația, iar ea se lasă așteptată, și, în curând, toate aceste cerințe, întrebări, indecizii te proiectează într-o stare de presiune, agitație și blocaj. Chiar dacă nu-ți place situația, ceea ce experimentezi este absolut firesc în contextul dat. Creativitatea și inspirația par să te ocolească, deoarece această provocare s-a transformat într-o corvoadă.  

Cum apar ideile creative

Înainte de a căuta soluții ar fi de folos să înțelegem mai bine cum funcționează creativitatea la nivel neuro-biologic. Cercetările neurologului M. Beeman și ale psihologului J. Kounios au arătat că puși în fața unei probleme de creativitate, participanții lor au avut o abordare de tip logic sau de tip insight. Cercetătorii le-au dat subiecților o serie de probleme de asociere, în timp ce monitorizau activitatea lor cerebrală când participanții încercau să rezolve sarcinile. În timp ce unii dintre ei rezolvau problema logic, după principiul încercare-eroare, alții găseau răspunsul în revelații de moment și alții foloseau un amestec din ambele.

Cei doi au descoperit că participanții care aveau revelații, înregistrau schimbări notabile a funcționării creierului printr-o creștere a activității cerebrale în zona denumită cortex cingular anterior. Această parte a creierului joacă un rol important în evidențierea anumitor idei și în atenția executivă. Ea ne ajută să corectăm greșelile, prin detectarea semnalelor contradictorii din creier. 

Cu toate că avem mai multe strategii de rezolvare a unei probleme, creierul nu le poate folosi concomitent. Unele sunt mai evidente, altele mai subtile, indirect legate de o problemă. Atunci când cortexul cingular anterior este activat, acesta ne ajută să detectăm acele semnale subtile, care sunt de fapt ideile creative, cele care pot apărea sub forma revelațiilor sau a momentelor de „aha”.  

Citește și articolul: „Suntem noi împotriva problemei, nu unul împotriva celuilalt”. Reguli de bază în conflictele în cuplu

Acum că am clarificat cu ce se ocupă această parte a creierului și cât de utilă este în procesul creativ, ne vom dori să știm ce anume ne poate ajuta să ne crește creativitatea.

Cum ne sporim creativitatea

Creativitatea presupune noutate iar asta implică disponibilitatea de a ne asuma riscuri. Așadar putem cocheta cu zona de risc (sănătos) doar atunci când avem o stare de siguranță.

Nu ne putem aventura în necunoscut simțindu-ne deja speriați pentru că asta mai degrabă amplifică starea de anxietate și ne activează gândirea logică și rațională, deoarece este calea cunoscută și asta oferă predictibilitate.

Recomandăm și articolul: „Teama de necunoscut ne sabotează în luarea deciziilor și ne face anxioși. Soluții pentru a o depăși”

În concluzie, pentru a putea fi creativi și originali avem nevoie să ne asumăm riscurile explorării unui drum nou, iar asta o putem face atunci când avem o stare bună și ne simțim în siguranță. Starea de siguranță permite cortexului cingular să surprindă acele semnale subtile.

Cum putem obține o stare de siguranță?

Există tehnici și exerciții care sunt eficiente în calmarea sistemului nervos, atunci când acesta se activează și instinctele noastre de luptă sau fugă sunt activate. 

Exerciții de respirație: alocă-ți câteva minute zilnic dedicate practicării respirației conștiente, abdominale. Fără să te forțezi să iasă perfect, încearcă să respiri profund și într-un ritm lent, observând efectul în corp. 

Citește aici articolul integral: „8 tehnici de relaxare pentru detox mental. Cele mai eficiente”

Mindfulness: această practică îți va antrena capacitatea de a observa ceea ce se întâmplă în interiorul tău. Vei deveni mai conștient/ă de emoțiile tale, de gândurile care le pot declanșa sau amplifica și de senzațiile fiziologice ce îți indică informații utile despre starea ta. Odată ce ai acces atât la emoție cât și la gândire, asta îți va permite să fii cretiv/ă extinzând orizontul posibilităților. 

Mișcare: „healthy mind in a healthy body” spune zicala. Exercițiile fizice, cardio sau banalul mers pe jos te ajută să-ți schimbi chimia în corp, eliberând dopamină și endorfine. Ele te vor ajuta să ai o stare de energie pozitivă, eliminând surplusul de cortizol, cel care ne generează un nivel ridicat de stres. Pe un fond biologic mai bun și mintea va fi mai liniștită și mai creativă. 

Recomandăm și articolul: „Tot ce trebuie să știi despre stres: când este util, când devine un pericol”

Odihna: este fundamental să avem un somn calitativ. În timp ce dormim creierul își reface resursele și trece prin procese complexe și benefice pentru noi. Acesta stochează informații noi în memoria de lungă durată, curăță spațiile neuronale de toxine și molecule responsabile cu degenerări neurologice și creează noi conexiuni. Aceste legături sunt inedite și creative, un somn calitativ sporește șansele cu 33% de a crea conexiuni surprinzătoare, asociind elemente inedite. 

Educație și creativitate

Dacă practicile de mai sus ne ajută să descoperim legături între elemente aparent neconectate între ele, iar asta implică un grad crescut de creativitate, este important de știut că baza creativității se întemeiază pe cunoștințe și informații. Nu putem fi creativi într-un domeniu despre care nu știm nimic. Avem nevoie de o „bază de informații” de la care să pornim în călătoria spre creativitate, iar acele date să le combinăm cu elemente noi, aparent nelegate între ele. 

Nu în ultimul rând creativitatea are nevoie de un timp dedicat ei, care presupune poate o mică doză de solitudine. Ea conferă cadrul pentru a jongla cu ideile, pentru a pune puțină ordine în idei și pentru a ne desprinde pentru un timp de factorii stresori din jurul nostru: stimuli puternici sau presiunea executării unor sarcini cotidiene.

De ținut cont că una dintre concepțiile eronate privind creativitatea este natura ei spontană, că „lovește când te aștepți mai puțin”. Creativitatea este rezultatul muncii noastre, iar momentele „aha” mult dorite sunt apar pe urma angajamentului nostru. Sau, după cum a fost creditat că ar fi spus Thomas Edison, „geniul este 1% inspirație și 99% transpirație.”