Cum să gândim pozitiv și cum ne setăm obiective realiste

    Orice început de an vine aproape invariabil cu dorința de a face schimbări importante, pozitive în viața noastră. Poate fi momentul cel mai potrivit să ne reinventăm lista cu rezoluții și să dăm prioritate sănătății noastre emoționale. Grija pentru ea trebuie să înceapă cu pași mici, ușor de pus în practică.

    Să ducem o viață mai fericită ne dorim cu toții, dar este un obiectiv foarte mare și mult prea general. Acesta este, de altfel, și motivul pentru care eșuăm în atingerea obiectivelor pe care ni le-am propus la început de an. „Foarte adesea, plecăm la drum cu obiective prea mari sau foarte general formulate. Recomandarea mea este să spargem obiectivele mari în comportamente foarte concrete, foarte specifice, importante pentru noi”, recomandă psihologul și psihoterapeutul Diana Stănculeanu, în podcastul „Sănătatea în focus”, o inițiativă educativă Secom și Smartliving.ro.

    Dacă sănătatea emoțională este prioritatea ta pentru 2021, trebuie să pleci la drum cu câteva schimbări concrete și realiste, pe care să nu le abandonezi până la Mărțișor. Altfel, riști să ajungi la sfârșit de an cu o mulțime de scuze și frustrări în loc de rezultate.

    „Când pleacă la drum cu rezoluții mari, foarte mulți oameni se pierd după primele două luni ale anului și trag concluzia despre ei că nu sunt în stare, că nu pot. Or, situația nu are legătură cu eșecul nostru personal, ci cu faptul că ne-am înhămat la ceva complet nerealist. Când îmi propun două-trei schimbări concrete mici și văd că mă pot ține de ele săptămână după săptămână, lună după lună, redescopăr despre mine că, de fapt, cu un obiectiv corect, pot să dărâm, încet-încet, munții”, mai spune psihoterapeutul.

    Despre care ar trebui să fie cele mai importante rezoluții pentru sănătatea emoțională în lunile următoare, vorbește psihologul Diana Stănculeanu mai jos:

    Un strop de plăcere în fiecare zi

    Avem nevoie să cultivăm în viața de zi cu zi activități care să ne aducă plăcere ca să ne îmbunătățim gândirea pozitivă. Fiecare știe pentru sine ce anume îi aduce plăcere, iar aceste activități nu trebuie să fie spectaculoase. Este mult mai important ca ele să fie la îndemână, ușor de îndeplinit: mă întâlnesc cu un prieten, mă uit la un film, beau o cafea gustoasă, gătesc ceva ce știu că o să-mi bucure simțurile, mă joc cu copilul meu pe covor și ne deconectăm, fac o baie caldă.

    „Suntem ființe hedoniste și, înainte de obiectivele majore, spirituale și înțelepte ale vieții, avem nevoie de un strop de bucurie și de plăcere zi de zi. Regula este să o fac des, zilnic, astfel încât să ajung, încet-încet, să am o viață mai bună și din punct de vedere emoțional”, recomandă psihoterapeutul Diana Stănculeanu. Impactul unei vacanțe exotice, dar pe care o facem o dată pe an, este mult mai mic decât impactul unor lucruri mici și simple pe care le fac des.

    Dacă eu identific 3-4 astfel de activități plăcute pe care să le „înghesui” în agenda mea săptămânală și să încep să le fac cu o rutină, ori de câte ori trăiesc o emoție pozitivă, voi lăsa în sistemul meu nervos mai puțin loc pentru o emoție negativă, cum este stresul.

    Diana Stănculeanu, psiholog, psihoterapeut și expert național în sănătate mintală
    Diana Stănculeanu, psiholog și psihoterapeut Foto: Arhivă personală

    Cum să gândim pozitiv. Avem nevoie de conectare cu cei din jur

    Mediile de socializare nu au fost niciodată în istoria omenirii atât de variate ca acum. Paradoxal, comunicarea autentică a intrat în cea mai mare criză și singurătatea a devenit o problemă de sănătate publică. Tehnologiile moderne nu fac decât să amâne interacțiunile sociale propriu-zise, iar pandemia de coronavirus a accentuat problema comunicării autentice.

    „Singurătatea este incriminată ca fiind unul dintre cei mai puternici factori de risc pentru sănătatea mintală la nivel global. Procentul persoanelor care se plâng de singurătate este în creștere peste tot în lume. Viața relațională este într-o criză, în ciuda faptului că vorbim și scriem foarte mult despre asta. Ne este din ce în ce mai greu să cultivăm relații stabile și sănătoase în viața noastră”, spune psihoterapeutul Diana Stănculeanu.

    Mai mult decât oricând, trebuie să ne propunem în această perioadă activități care să presupună conectarea cu alte persoane. Puse în practică zi de zi, aceste activități ne vor aduce emoții pozitive și o stare de spirit mai bună.

    Activități care ne dau sens și motivație

    Psihologii numesc „activități de realizare” aceste preocupări care ne aduc un sentiment de împlinire. Fiecare dintre noi trebuie să identifice acele activități care ne dau sens și motivație. Pentru unii, realizarea, împlinirea și sensul pot veni din aspectele profesionale. Pentru alții, pot veni din activități care presupun contribuția la binele altcuiva: voluntariat sau alte activități care contribuie la binele altei persoane.

    „Dacă prin activități mici, de zi cu zi eu îmi procur un strop de plăcere, un strop de conectare și un strop de sens, la finalul zilei aș putea să pun capul pe pernă și să spun că, deși am avut o zi grea, ea a fost totuși bună, iar asta să-mi dea resurse pentru a înfrunta ziua următoare. Și, dacă fac așa pas cu pas, teoria spune că dezvoltăm rețele neuronale noi, care ne ajută încet-încet să ne restructurăm întreaga perspectivă asupra vieții și să ajungem într-o zonă echilibrată”, spune psihoterapeutul Diana Stănculeanu.

    Cum să gândim pozitiv. Somnul ajută echilibrul emoțional

    Insomnia este boala tăcută a societății moderne și ea ne afectează nu doar sănătatea fizică, ci și pe cea emoțională. Lipsa de somn ne afectează memoria și ne creează dificultăți în gândire, probleme de concentrare și schimbări în comportament: irascibilitate și sensibilitate care ne predispun la crize emoționale.

    „Somnul este una dintre nevoile noastre de bază și știm cu dovezi în acest moment că privarea de somn este mult mai periculoasă decât privarea de hrană. A ne înfometa e mai puțin periculos decât a nu dormi (…) Lipsa de somn aduce foarte multă irascibilitate, foarte multă instabilitate emoțională și foarte multă catastrofizare. Când nu dorm, orice problemă pare mai mare decât este de obicei”, atrage atenția psihoterapeutul.

    Mai puține ecrane

    Timpul excesiv petrecut în fața ecranelor luminoase are un impact direct asupra sănătății noastre emoționale. Consumul de social media, în mod deosebit, este o sursă de emoții negative.

    „O recomandare cu care încerc să muncesc și eu în acest moment înseamnă mai puțin ecran sau mai puțin consum de social media. Acest scrolling lipsit de conștientizare pe care îl facem uneori ore întregi, zi de zi, ne afectează și sănătatea fizică, și sănătatea emoțională. El trebuie făcut cu un obiectiv, cu obiective educaționale. Ar trebui să-mi determin ce conturi vreau să urmăresc și de ce vreau să fac acest lucru, ce tip de emisiune să urmăresc și de ce vreau să fac acest lucru. În social media, toată lumea pune doar perfecțiune: vacanțele perfecte, copiii perfecți, momentele minunate. Declanșăm astfel comparația socială: mi se pare că numai mie nu mi se întâmplă nimic bun și, din nou, ajung într-o spirală a emoțiilor negative”, atrage atenția psihoterapeutul Diana Stănculeanu.

    Schimbările mici pot avea rezultate remarcabile pentru starea noastră de bine. Cu pași mici, avem toate șansele să ne formăm obiceiuri bune și să scăpăm de cele proaste. „Trebuie să am grijă și la numărul de schimbări pe care mi le propun, pentru că schimbarea este un proces extraordinar de dificil și atunci când este un proces benefic”, conchide specialistul.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook