Gândirea pozitivă în doze sănătoase. Cum o practicăm

Gândirea pozitivă ne este necesară atunci când este legată de resursele noastre personale, de abilitatea de a rezolva probleme, de a ne cultiva speranța și optimismul. Totodată, ea poate reprezenta o capcană când o folosim pentru a contracara gândirea negativistă, de a o elimina complet. Așa cum este sănătos să ne acceptăm întreg spectrul de emoții, pozitive și negative, la fel putem proceda cu gândurile, fără a fi acaparați de unele sau altele, ci folosindu-le în avantajul nostru.

Mai este posibilă gândirea pozitivă într-un ocean de informații negative?

Atunci când trăiești în context de pandemie și afli zilnic știri îngrijorătoare, evenimente negative și informații din diferite surse mai mult sau mai puțin credibile, a-ți păstra echilibrul mental pare o provocare din categoria mersului pe sârmă.

Într-un context în care abundă informațiile negative, mintea tinde să preia multe dintre ele ca pe niște adevăruri absolute, iar acest lucru va înclina balanța către experimentarea emoțiilor negative.

Obosiți de senzații de anxietate, de starea de incertitudine sau de atâta agitație, putem să ajungem la copleșire. Evident că și comportamentele noastre vor fi influențate de ceea ce simțim, unii se pot refugia cu totul în izolare și comportamente anxioase, alții pot nega cu totul ceea ce se întâmplă sau alții pot adopta gândirea pozitivă în exces, sperând la minuni.

Niciuna dintre acestea nu este o soluție sănătoasă pe termen lung, nici măcar a gândi doar pozitiv.

Gândirea pozitivă nesănătoasă și capcanele ei

Polarizarea gândirii în direcția pozitivă este doar cealaltă extremă a celei negative și așa cum știm deja, extremele nu sunt bune. Studiile arată că optimismul ajută sistemul imunitar, așadar păstrarea unei note de optimism în tot ceea ce întreprindem ne face bine.

Gândirea negativă, pe de altă parte este asociată cu lipsa de speranță și cu stările depresive. Însă optimismul extrem ne poate întinde câteva capcane. Gândirea pozitivă în exces este de fapt o strategie de a încerca să contracarăm efectele unei gândiri negativiste.

În 1978 psihologii Matlin și Stang au descris „Principiul Pollyanna” ce se referă la faptul că informațiile plăcute și agreabile sunt procesate de creierul nostru într-o manieră mai precisă și exactă spre deosebire de cele negative.

Aceștia au descoperit că persoanele care se expun stimulilor pozitivi pentru a-i evita pe cei negativi au nevoie de mai mult timp pentru a recunoaște ceea ce reprezintă o amenințare reală.

Așadar o gândire care se focusează doar pe pozitivul din situații sau optimismul extrem poate conduce la o reacție întârziată atunci când ne confruntăm cu pericolul sau ne poate face să nu-l mai recunoaștem, ceea ce ne poate pune viața într-o zonă de risc.

În actualul context asta se poate traduce printr-o expunere la factorii ce ne pot pune în pericol sau o atitudine de sfidare a regulilor, pe principiul „să gândim pozitiv, nouă nu ni se poate întâmpla nimic rău”.

Gândirea magică

Uneori, gândirea pozitivă în exces ne poate face să ne îndreptăm către așa-numita „gândire magică”, adică acea zonă în care nu credem că tocmai nouă ni se pot întâmpla evenimente neplăcute, pentru ca ne considerăm speciali, protejați de forțe superioare însă uităm să ne asumăm responsabilitatea pentru propria stare de siguranță sau a celorlalți, abandonându-ne factorilor externi.

Riscul cel mai mare, atunci când ne refugiem în gândirea pozitivă de acest tip este să ne pierdem abilitatea de a gestiona emoțiile negative sau situațiile problematice.

Gândirea pozitivă sănătoasă

O doză de optimism este necesară pentru a putea avea o gândire sănătoasă. Ea ne furnizează speranța de mai bine, ne ajută să ne păstrăm pe drumul către atingerea obiectivelor personale.

Gândirea pozitivă sănătoasă presupune să avem încredere că putem obține ceea ce ne dorim și ce avem nevoie, chiar dacă în acel moment nu știm exact cum, deoarece nutrim convingerea că ne putem baza pe resursele noastre interne și externe.

Această gândire este o consecință a faptului că avem încredere în noi înșine dar și în ceilalți – că sunt acolo pentru noi, că ne pot oferi ajutor atunci când îl solicităm, că nu suntem singuri. Acest lucru ne creează o bază emoțională de siguranță și dispoziția optimistă pentru a dobândi motivația de care avem nevoie în orice ne propunem.

Cum practicăm gândirea pozitivă. Tehnici concrete

Să ne reamintim resursele personale! Pentru a ne activa optimismul putem să ne gândim la un moment dificil prin care am trecut în trecut dar am reușit să facem față. Este important să ne amintim atât reușita cât și trăirile interne asociate – cum ne-a făcut să ne simțim în corp, cum am gândit despre noi înșine, cum ne-a influențat imaginea de sine.

Să ne păstrăm legătura cu persoanele importante. Alcătuirea unei liste de persoane de încredere la care putem apela atunci când ne este greu, poate fi o strategie utilă pentru a dobândi o doză bună de optimism. A recunoaște faptul că suntem importanți pentru alții și a ne reflecta în mintea lor ca ființe care contează este rădăcina rezilienței. Relațiile bune cu cei din jur pot fi o resursă la care să apelăm, iar conștientizarea acestei realități ne aduce optimism.

Practicarea recunoștinței este de asemenea un obicei care ne ajută să ne sporim gândirea pozitivă. A avea un sentiment de apreciere și a mulțumi pentru ceea ce avem, fiecare dintre noi, în viața noastră – o locuință unde să stăm, un pat confortabil în care să dormim, că avem mâncare, oameni dragi în jurul nostru, că ne putem bucura de o zi însorită sau din contră că putem savura un ceai privind ploaia sunt câteva exemple.

Să ne dezvoltăm o rutină zilnică de a reflecta la un lucru pozitiv întâmplat. Acest lucru ne va atrage atenția asupra faptului că într-o zi, oricât de neplăcută ar fi ea, există cu siguranță măcar un lucru bun sau un aspect pozitiv de identificat.

Este important să cultivăm aceste obiceiuri bune și echilibrate pentru a ne spori optimismul sănătos și pentru a putea vedea și parte plină a paharului.

O atitudine de compasiune față de noi înșine și alții, precum și acceptarea faptului că este normal pentru noi toți să avem și zile mai proaste, ne va crește optimismul și îmbunătăți calitatea vieții.