Teama de respingere – de ce apare și ce avem de făcut să o depășim

Teama de respingere este o frică ce are un impact important în viața noastră. Poți simți nervozitatea atunci când te afli în situații în care există riscul de a fi respins sau, mai mult, uneori această teamă devine limitativă și terifiantă.

Cum afectează teama de a fi respins

Să te simți respins poate fi foarte dureros pentru că în acele momente ai impresia că nu ești dorit, apreciat sau acceptat de către ceilalți. Este acel sentiment profund de a fi dat deoparte, îndepărtat, abandonat, fără valoare. Vrei ca ceilalți să te iubească și totuși crezi că ei nu te iubesc.

Sentimentul de respingere afectează mult relațiile, iar adesea, persoanelor cu această teamă le este dificil să pună limite, să spună „nu”, să își exprime opiniile de teamă să nu îi supere pe ceilalți și de obicei rămân în relații toxice prea mult timp. Cel căruia îi este teamă de respingere anticipează respingerea celuilalt sau încearcă prin toate mijloacele să se facă acceptat. El are o stimă de sine scăzută, lipsă de încredere în sine, rușine, vinovăție și petrece mult timp și energie îngrijorându-se cu ceea ce cred alții despre el. 

Frica de respingere și durerea

Conform teoriei evoluționiste, corpul și creierul rețin acele calități care ajută oamenii să supraviețuiască. De-a lungul evoluției, indivizii au dezvoltat nevoia de a forma relații cu ceilalți și au simțit respingerea și izolarea socială.

Studiile realizate în ultimele decenii ne explică ceea ce se întâmplă atunci când ne simțim respinși: o zonă din creier, denumită cortex cingular anterior, se activează atunci când suntem respinși sau izolați de ceilalți. Este aceeași zonă a creierului responsabilă cu durerea fizică, așa că, peste tot în lume respingerea este descrisă precum o suferință. „am fost rănit”, „m-a zdrobit”, „cuvintele lui mă biciuiau”.

Cum apare teama de a fi respins

Cu toții putem experimenta respingerea de-a lungul vieții: nu am fost acceptat la un interviu, nu am fost invitat la o petrecere, X nu a vrut să formăm un cuplu, etc. Aceasta se poate dezvolta ca reacție la anumite evenimente dureroase din viața unei persoane, chiar de la concepția sa: copil nedorit sau având alt sex decât au dorit părinții, copil cu handicap sau mama care nu este disponibilă emoțional și nu îi poate acorda atenție.

Cu cât mama este mai rece și ostilă, cu atât el se simte amenințat și ajunge să creadă că nu are dreptul să existe și că este periculos să ai o relație. Așa că micuțul își va pune masca evitantului care se simte respins și se îndoiește de existența sa, fiind discret, ocupând cât mai puțin loc din teama de a nu deranja.

Sunt și evenimente de-a lungul copilăriei sau adolescenței ce își pun amprenta și activează această teamă de respingere: abuzuri diverse, tulburări emoționale, eșecuri, pierderi, etc., însă respingerea depinde și de sensibilitatea și de vulnerabilitatea individului.

Adesea persoanele cu rană de respingere pozează în victime, nu pot investi în relațiile lor sau se devalorizează ca și cum nu ar avea dreptul să existe. 

Care sunt semnele fricii de respingere?

• Să îți iei prea multe responsabilități.
• Să nu poți spune „nu”.
• Să muncești prea mult.
• Să ascunzi adevărul sau să-ți ascunzi emoțiile față de ceilalți.
• Să stai în relații nesănătoase.
• Să ai teamă de eșec.
• Să fii codependent.
• Să fii perfecționist, niciodată mulțumit.
• Să corespunzi profilului de „people pleaser”, adică să faci pe placul celorlalți în detrimentul propriilor nevoi, să ajungi la burnout.
• Să devii pasiv-agresiv: să eviți confruntările, să nu ceri ce ai nevoie, să amâni, să găsești scuze, să fii sarcastic.

Atunci când teama de respingere este constantă, putem vorbi despre:

Traumă: atunci când în mod constant o persoană este respinsă, acest lucru poate genera o traumă cu efecte psihologice grave. De exemplu, copiii care au fost respinși de către părinții lor pot avea dificultăți de a se integra la școală și de a relaționa cu ceilalți.

Depresie: respingerea este în strânsă legătură cu depresia. Această teamă poate izola oamenii sau îi poate priva de ocaziile de a relaționa cu alții.

Durere: studiile arată cum creierul reacționează la suferința socială în același mod ca la durerea fizică atunci când resimțim o durere emoțională.

Anxietate și stres: teama de respingere crește anxietatea și stresul, stresul cronic fiind unul dintre factorii care favorizează dezvoltarea bolilor fizice, începând cu cele autoimune.

Cum ne accentuăm singuri frica de respingere

Să crezi că toată lumea te va refuza poate duce la comportamente care îți dau impresia că ești nesigur de tine, neadecvat, depășit.

Teama de respingere vine adesea dintr-o profeție autoîmplinită. Lipsa de încredere de sine ne duce mai des către astfel de situații astfel încât persoanele cu teamă de respingere sunt mai ușor de manipulat de către ceilalți.

Atunci când ți-e teamă că ceilalți te vor respinge vei încerca adesea să eviți ca alții să te judece, ajungând să te izolezi sau să eviți să te expui în fața celorlalți.

Evitând să te enervezi pentru ca ceilalți să nu observe emoțiile tale, își vei reprima sentimentele și vei deveni anxios sau deprimat aparent fără motiv sau vei fi în permanență defensivă în relațiile tale. La fel se întâmplă și în cazul persoanelor prea independente care par a fugi de judecata celorlalți.

Cum ne sabotează teama de a fi respins

Persoanele cu frică de respingere au așteptări nerealiste și au nevoie de reasigurări, devin geloși sau suspicioși sau se compară din perspectivă negativă cu ceilalți. Astfel teama de refuz afectează:

• Cariera: ratezi șanse, nu discuți despre nevoile tale, nu negociezi o mărire de salariu sau îți este teamă să avansezi ierarhic.
• Relațiile romantice: nu arăți emoțiile, pari indiferent sau devii gelos, nesigur pe tine și pe relația de cuplu.
• Relațiile sociale: teama de a spune ceva stupid sau de a nu știi ce să spui te face să te izolezi, să nu mai ieși cu grupul de prieteni, să te însingurezi.
• Inițiativa și curajul: îți sabotează visele, poți avea cea mai bună idee din lume, dar dacă ți-e teamă de respingere nu vei ajunge să o prezinți nimănui.

Teama de respingere este acea senzație care te reține să faci un pas înainte spre necunoscut.

Trei tipuri de reacții în situații de respingere

În situația în care ne simțim respinși, adesea vom avea una dintre reacțiile enumerate mai jos:

Pasivitate în fața respingerii cu sentimentul de izolare, resemnare, lipsă de încredere de sine, depresie, disperare, învinovățire, tulburări de comportament alimentar.

Protecție defensivă împotriva respingerii prin care individul își va pune o masca de fațadă: „totul este bine”, „nu am nevoie de nimeni”- minciuni față de sine, distragere, adicții, evitare, perfecționism. Unele persoane adoptă un comportament ireproșabil și fără de greșeală pentru a evita pe viitor situații similare.

Luptă ofensivă împotriva respingerii, iar această luptă poate fi îndreptată către sine sau către celălalt: resentimente, furie, rebeliune, răzbunare, critică, gelozie, inferioritate, manipulare, posesivitate, nevoie de recunoaștere, auto-sabotaj.

Mai multe reacții pot alterna la o persoană cu dificultate de a primi și dărui dragoste. Teama de respingere adesea resimțită în legătură cu o persoană care te impresionează. Este important să te centrezi pe tine, să înveți să renunți la rolul de victimă și să îți educi și antrenezi abilitățile de a face față situațiilor care par complicate. Sau, cum Mahatma Gandhi spunea, „să fii tu schimbarea pe care vrei să o vezi la lume”.

Cum să reacționăm în fața respingerii?

Trebuie să știi de la început că respingerea este omniprezentă. Nu ești la adăpost atunci când este vorba despre o reacție umană înnăscută ce se activează în fața necunoscutului. Dacă ești respins nu ezita să întrebi care au fost motivele acelei respingeri astfel încât să știi pe viitor cum să acționezi.

Orice respingere constituie o motivație și niciodată o frână, așa că arată că poți. În orice caz nu înceta să crezi în tine și în proiectele tale pentru că la capătul drumului vei fi mândru de tine și vei avea certitudinea că ai câștigat experiență. În egală măsură, învață să diferențiezi între respingeri, adesea, ne sunt respinse cererile formulate, și nu noi cu totul.

Spre exemplu, dacă vei ruga un prieten să te ajute să muți o canapea, este posibil ca acesta să spună nu (poate pentru că știe să pună limite ținând cont de dispoziția și resursele personale, sau de programul pe care deja și l-a stabilit), dar refuzul este la adresa cererii tale. Poate, cu altă ocazie, același prieten va răspunde afirmativ altei solicitări.

Cum depășești teama de a fi respins

Iată câteva idei care te-ar putea ajuta să depășești frica de respingere:

• Nu da foarte ușor curs suspiciunilor, învață să accepți faptul că opiniile pot să difere; fii mai bine un observator.

• Observă-ți frica de respingere în diferite situații și accept-o. Schimbă-ți discursul intern cu „sunt suficient de bun” și nu lăsa respingerea să te definească.

• Încetează să îi mai judeci pe ceilalți, încearcă să te pui pe picior de egalitate cu ei.

• Evită să fii dependent de cineva, fie ea și persoana pe care o iubești sau o persoană cu un rol important în viața ta, scopul tău în viață nu este acela ca ceilalți să te iubească.

• Fii stăpânul al destinului tău, învață să te iubești așa cum ești construind o relație mai bună cu tine, cultivând compasiunea de sine și vocea interioară bună și caldă.

• Exploatează respingerea în avantajul tău, poate fi un semnal de alarmă că este momentul să schimbi ceva în bine în viața ta.

Învață să zici „nu”: persoanele cărora le este teamă de respingere arată adesea prea multă amabilitate față de ceilalți. Zicând „nu” într-o manieră asertivă când ceva contravine valorilor sau disponibilităților tale, eviți să te frustrezi sau să te stresezi, deoarece nevoile nu mai sunt negate.

• Practică mindfulness două minute pe zi astfel încât să nu mai intri în acel dialog interior cu gânduri negative.

• Apelează la un psihoterapeut pentru a depăși teama de respingere, a crește stima de sine și încrederea în propria persoană.

Frica de respingere poate fi dificil de depășit, iar rănile cauzate de respingere ridică ziduri de protecție care au scopul de a reduce suferința interioară, de a fugi sau de a construi o altă identitate ce pare acceptabilă în ochii celorlalți. Dar tot această teamă stă în calea atâtor șanse minunate, relații sau conexiuni din această viață. Așa că persoanele care au trăit cu teama de refuz merită să înceapă să se simtă fericite, libere și în siguranță.