Ne-o dorim, alergăm după ea, lipsa ei ne copleșește. Totuși, ce este fericirea și ce e de făcut pentru a fi fericit?

    Mulți dintre noi avem o listă mentală cu lucruri de care cred că avem nevoie pentru a fi cu adevărat fericiți. Societatea ne învață să urmărim succesul, bogăția, faima, puterea, frumusețea, perfecțiunea, dragoste romantică. Dar sunt ele cu adevărat cele mai importante lucruri? Ce înseamnă, de fapt, fericirea?

    Fericirea, o chestiune care ține de genetică?

    Cercetătorii susțin că 50% din fericirea noastră este determinată genetic, 10% se datorează circumstanțelor vieții, iar un procent de 40% este determinat de acțiunile și alegerile noastre.

    Așadar, când ne întrebăm ce este fericirea, nu ne vom răspunde prin „o trăsătură de personalitate” sau „o caracteristică permanentă”, ci mai degrabă o stare emoțională trecătoare, definită drept „bunăstare subiectivă”, adică evaluarea pe care o face un individ asupra vieții lui ca întreg, prin mecanisme cognitive și afective.

    Cu alte cuvinte, fericirea se referă la cât de mulțumiți ne simțim în diferite domenii ale vieții noastre, inclusiv relații, muncă, realizări sau alte lucruri pe care le considerăm importante și cât de bine ne simțim în fiecare zi (experimentarea mai multor sentimente pozitive decât negative).

    Rețeaua trăirilor care alcătuiesc fericirea

    Pentru a înțelege ce este fericirea, dacă ar fi să o vedem ca un conglomerat de emoții, am spune că ea include:

    Bucuria, respectiv sentimentul relativ scurt pe care îl simțim la momentul prezent.

    Emoția, reprezentată aici de așteptarea cu nerăbdare a ceva cu anticipare pozitivă.

    Recunoștința, o emoție pozitivă care implică bucurie și apreciere, și mândria care este sentimentul de satisfacție privind ceea ce am realizat.

    Optimismul, un mod de a privi viața din o perspectivă pozitivă, și mulțumirea, respectiv sentimentul de satisfacție.

    Deși sunt fericiți, oamenii simt și alte emoții – furie, frustrare, plictiseală, singurătate și chiar tristețe, uneori. Chiar și atunci când se confruntă cu disconfort, ei au un sentiment de optimism și sunt convinși că lucrurile se vor îmbunătăți, că se vor putea descurca cu ceea ce se întâmplă și că vor putea să se simtă fericiți din nou.

    Cum arată fericirea

    Tot la întrebarea „Ce este fericirea?” putem răspunde din două perspective: fericirea hedonică și fericirea eudaimonică.

    Există fericirea hedonică, derivată din plăcere. Aceasta este asociată cel mai adesea cu sentimentele de bine, îngrijirea de sine, împlinirea dorințelor, experimentarea plăcerii și sentimentele de satisfacție.

    Fericirea eudaimonică este derivată din căutarea virtuții și a sensului vieții. Componentele acesteia includ sentimentul că viața are sens, valoare și scop. Este asociată cu îndeplinirea responsabilităților, cu investiții în obiective pe termen lung, cu preocuparea pentru bunăstarea celorlalți și cu respectarea idealurilor personale.

    Recent, se sugerează adăugarea celei de-a treia perspective asupra fericirii, care se referă la experiențe de angajament și participare în diferite domenii ale vieții.

    Viktor Frankl, neurolog austriac, psihiatru și supraviețuitor al Holocaustului, spunea că ceea ce are nevoie omul de fapt, nu este o stare de plăcere, fără tensiune, ci mai degrabă are nevoie de efort și luptă pentru un scop demn de el. Nu are nevoie de o descărcare a tensiunii cu orice preț, ci de chemarea unui sens care așteaptă să fie îndeplinit.

    Frankl consideră că motivatorul subiacent al omului în viață este o „voință de sens”, chiar și în cele mai dificile circumstanțe. Fără sens, oamenii umple golul cu plăceri hedoniste, putere, materialism, ură, plictiseală sau obsesii și constrângeri nevrotice. Frankl concluzionează că efortul de a găsi sens în viață este forța motivațională primară a omului.

    Când trăim, cu adevărat, fericirea

    Aflăm ce este fericirea și atunci nevoile noastre sunt îndeplinite. Sunt momente în care avem un sentiment de mulțumire, simțind că viața este „așa cum ar trebui să fie”. Teoriile fericirii au identificat 9 nevoi umane universale:

    Bunăstarea reprezintă conexiunea minte-corp, aspecte ale corpului fizic care afectează starea de spirit și invers.

    Mediul înseamnă siguranța, disponibilitatea alimentelor, libertatea, vremea, frumusețea și casa.

    Plăcerea este legată de experiențe temporare precum bucurie, sex, dragoste sau mâncare.

    Relațiile au o pondere importantă, întrucât, ca specie socială, conectarea la ceilalți stă la baza nevoilor care definesc traseul nostru în viață.

    Perspectiva este modul în care abordăm lumea prin aventură, curiozitate și elaborarea de planuri.

    Sensul presupune să avem un scop, dar și înțelepciunea de a-l înțelege.

    Implicarea presupune ca, pentru a simți ce este fericirea cu adevărat, trebuie să fii angajat și implicat activ.

    Succesul este confirmarea de la noi și de la ceilalți că ceea ce facem are valoare.

    Reziliența se referă la capacitatea de a ne adapta într-o manieră pozitivă la situații nefavorabile, respectiv abilitatea de a ne reveni după un eveniment negativ.

    De ce este fericirea atât de importantă

    Fericirea este legată de succes, sănătate mintală, sănătate fizică, productivitate, relații pozitive și sens. Dar cum arată fericirea la finalul vieții?

    Cercetătorii au descoperit că există lucruri asociate vârstei înaintate care contribuie la sentimentul de bunăstare chiar și pe măsură ce corpul îmbătrânește, cum ar fi:

    Autoacceptarea

    Cu cât oamenii înaintează în vârstă, cu atât sunt mai puțin îngrijorați de perfecțiunea lor fizică. Au tendința de a avea o viziune realistă a punctelor lor forte și slabe și au o atitudine de acceptare față de orice defect.

    Autenticitatea

    Înțelegerea că nu toată lumea poate fi mulțumită. Mulți dintre indivizi se străduiesc să-și mulțumească soții, șefii, părinții, prietenii, dar, pe măsură măsură ce îmbătrânesc, își dau seama de inutilitatea acestui efort.

    Abilitatea de a trăi în prezent

    Mulți oameni își petrec mare parte din viață fie încercând să vindece o copilărie nefericită, fie îngrijorându-se cu privire la viitor. Pentru adulții în vârstă, trăirea în prezent este adesea mai ușoară. Lucrurile din trecut au fost adesea acceptate și rezolvate, iar viitorul nu mai este un lucru îndepărtat la care să se gândească, pe care să-l aștepte, să-l pregătească sau de care să se teamă.

    Bucuria și recunoștința

    În tinerețe, oamenii se îndreptă către alte lucruri mai importante decât fericirea și bucuria. Se concentrează pe muncă, statut, pe a-i mulțumi pe ceilalți, fac eforturi financiare, acumulează bunuri. La vârsta înaintată, există tendința de a recunoaște cât de scurtă este viața și de a fi recunoscător pentru fiecare zi, indiferent de starea de sănătate pe care vârstnicii o au.

    Înțelepciunea

    După multe experiențe de viață, vârstnicii au o viziune asupra vieții care include înțelepciunea de a ști cum să facă față multor obstacole. Lecțiile învățate le oferă mai multă ușurință atunci când se confruntă cu provocări pentru că au dobândit o anumită abilitate de a face față.

    Bătrânețea vine cu provocări, cu siguranță, dar adoptarea abilităților și atitudinilor de mai sus poate face diferența între o stare de bunăstare și o stare de frustrare și nemulțumire, definind în cu totul alți termeni ce este fericirea.

    Ce avem de făcut pentru a fi fericiți

    În timp ce unii oameni tind să fie mai fericiți în mod natural, există lucruri pe care le puteți face pentru a vă cultiva sentimentul de fericire. Iată câteva sfaturi în acest sens:

    Urmăriți obiective de care sunteți motivat intrinsec. Cele care sunt axate pe creșterea personală și pe comunitate pot contribui la creșterea fericirii.

    Bucurați-vă de moment. Studiile au constatat că oamenii care au tendința de a câștiga prea mult devin atât de concentrați pe acumularea de bunuri încât pierd bucuria procesului de obținere. Așadar, concentrați-vă pe practicarea recunoștinței pentru lucrurile pe care le aveți și bucurați-vă de întreg procesul de dobândire a lor pentru a vă permite să simțiți ce este fericirea.

    Recadrați gândurile negative. Când sunteți blocați într-o perspectivă pesimistă sau vă confruntați cu negativitate, căutați modalități prin care să puteți reformula gândurile într-un mod mai pozitiv. Asta nu înseamnă să ignorați răul. Înseamnă să aruncați o privire echilibrată și realistă asupra evenimentelor. Vă va permite să vă observați tiparele de gândire și apoi să restructurați gândurile negative, să le schimbați cu altele mai echilibrate.

    Faceți exerciții fizice regulate. Activitatea fizică este legată de o serie de beneficii fizice și psihice, inclusiv starea de spirit îmbunătățită.

    Practicați recunoștința. Alcătuirea unei liste de recunoștință este o modalitate accesibilă, simplă și plăcută de a vă stimula starea de spirit. Acordați-vă câteva minute în fiecare seară pentru a scrie sau a vă gândi la lucruri sau oameni din viața voastră pentru care sunteți recunoscători.

    Cultivați relațiile interpersonale suportive cu prieteni și persoane dragi la care puteți apela pentru asistență. Calitatea relațiilor este mai importantă decât cantitatea. A avea doar câțiva prieteni foarte apropiați și de încredere va avea un impact mai mare asupra fericirii voastre generale decât a avea mulți cunoscuți ocazionali.

    Găsiți un scop personal. Cercetările au arătat că oamenii care simt că au un scop au și o bunăstare mai bună și se simt mai împliniți. Un scop implică sentimentul de a vă vedea viața ca având obiective, direcție și sens și ajută la îmbunătățirea fericirii prin promovarea comportamentelor mai sănătoase.

    Legătura strânsă dintre sănătatea mintală și fericire este un motiv suficient pentru a face din fericire o prioritate.

    SPUNE-ȚI POVESTEA »
    Căutare
    Urmărește-ne și pe Facebook